henryk sienkiewicz Henryk Sienkiewicz Copyright 2012 Editura ALLFA Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

Wielkość: px
Rozpocząć pokaz od strony:

Download "henryk sienkiewicz Henryk Sienkiewicz Copyright 2012 Editura ALLFA Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României"

Transkrypt

1 Bez dogmatu Henryk Sienkiewicz Państwowy Instytut Wydawniczy, Warszawa, 1957 Text bazat pe ediţia completă a lucrărilor lui Henryk Sienkiwicz sbd redacţia lui Julian Krzyżanowski, P. I. W. Warszawa, Fără dogmă. destinul unui geniu fără portofoliu Henryk Sienkiewicz Copyright 2012 Editura ALLFA Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României SIENKIEWICZ, HENRYK Fără dogmă. Destinul unui geniu fără portofoliu / Henryk Sienkiewicz ; trad. : Irina Ionescu. Bucureşti : AllFA, vol. ISBN Vol ISBN I. Ionescu, Irina (trad.) Toate drepturile rezervate Editurii ALLFA. Nicio parte din acest volum nu poate fi copiată fără permisiunea scrisă a Editurii ALLFA. Drepturile de distribuție în străinătate aparțin în exclusivitate editurii. All rights reserved. The distribution of this book outside Romania, without the written permission of ALLFA, is strictly prohibited. Copyright 2012 by ALLFA. Editura ALLFA : Bd. Constructorilor nr. 20A, et. 3, sector 6, cod Bucureşti Tel.: Fax: Distribuție : Tel.: ; Comenzi : comenzi@all.ro henryk sienkiewicz Henryk Sienkiewicz ( ) a fost un romancier și nuvelist polonez, unul dintre cei mai importanți scriitori ai literaturii polone. Fiul unui mic arendaș, Sienkiewicz nu s-a dovedit foarte silitor la învățătură, preferând să-și ocupe timpul cu încercări literare. Și-a luat examenul de maturitate cu întârziere, după care, la insistențele familiei, a început studiile la Facultatea de Medi cină a Universității din Varșovia. La scurtă vreme a renunțat la Medicină pentru a se înscrie la Drept, și mai apoi la Filologie, facultate pe care a și absolvit-o. În 1869 a debutat ca ziarist și, de-a lungul vremii, a publicat cronici culturale și editoriale în mai multe publicații poloneze, devenind unul dintre cei mai apreciați ziariști ai vremii. A fost un prozator prolific, cu o operă foarte diversă, însă cele care i-au adus faima internațională sunt romanele sale istorice : trilogia poloneză, compusă din Prin foc și sabie (Ogniem i mieczem, 1884), Potopul (Potop, 1886) și Pan Wołodyjowski (1888), dar mai ales Quo vadis (1895). În 1905 i se decernează Premiul Nobel pentru Literatură, pentru merite deosebite ca scriitor epic. Redactare : Tehnoredactare : Corectură : Design copertă : Dorina Ivan Liviu Stoica Anca Tach Alexandru Novac

2 henryk sienkiewicz fără dogmă destinul unui geniu fără portofoliu Traducere din limba poloneză și note de Anca Irina Ionescu

3 Notă. Pentru a uşurarea pronunţarea numelor proprii poloneze din text, dăm în continuare echivalentele simplificate ale literelor poloneze specifice. Cele care nu figurează în lista de mai jos se pronunţă la fel ca în limba română. ą = o n (nazal); ę = e n (nazal); c = ţ ; j = i nesilabic ; ł, ó = u ; ń = n i (înmuiat); cz, ci, ć = ci ; rz, zi, źż = j ; sz, si, ś = ş ; y = î. De exemplu : Płoszowski = Puoşovski ; Płoszów = Puoşuv ; Juliusz = Iuliuş ; Śniatyński = Şniatân i ski ; Celina = Ţelina etc. Roma, 9 ianuarie 1883 Cu câteva luni în urmă, m am întâlnit cu colegul și prietenul meu, Józef Śniatyński, care, în ultima vreme, și a câștigat un loc fruntaș printre scriitorii noștri cei mai remarcabili. În discuțiile pe care le am avut despre literatură, Śniatyński acorda o importanță cu totul excepțională scrierilor memorialistice, în general. Spunea că cel care lasă în urma lui un jurnal, fie el bine sau prost scris, dar neapărat sincer, transmite viitorilor psihologi și romancieri nu numai imaginea vremurilor sale, dar și singurele documente autentice, în care oamenii pot avea cu adevărat încredere. Tot el mai afirma că, în viitor, romanul va fi în mod exclusiv o scriere memorialistică ; și, în concluzie, susținea că cel care scrie un jurnal intim face ceva pentru patria sa și își dobândește astfel dreptul la recunoștința acesteia. Iar eu am deja treizeci și cinci de ani și nu mi amintesc să fi făcut vreodată ceva pentru patria mea, fie și din simplul motiv că, după ce am absolvit studiile universitare, viața mea s a desfășurat, în cea mai mare parte, cu mici întreruperi, în străinătate ; apoi, în pofida umorului cu care îmi amintesc de acest lucru și a scepticismului de care sunt pătruns, până în rărunchi, ca un burete, trebuie să recunosc că în această afirmație este 7

4 și multă amărăciune. De aceea m am decis să scriu un jurnal intim. Iar dacă acesta poate fi considerat cu adevărat o muncă demnă de laudă, măcar în felul acesta să mi câștig și eu un merit. Dar vreau să fiu cât se poate de sincer. M am apucat de acest jurnal nu numai din considerentele de mai sus, ci și pentru că această idee mă amuză. Śniatyński susține că, odată ce capeți deprinderea de a ți consemna impresiile și gândurile, aceasta devine una dintre îndeletnicirile cele mai plăcute. Iar dacă nu va fi așa, Dumnezeu să aibă milă de jurnalul meu! Ar însemna să mă amăgesc singur, dacă nu aș prevedea cu deplină siguranță că îl voi lăsa baltă! Se va rupe ca o coardă prea întinsă. Sunt dispus să suport multe pentru patrie, dar să mă plictisesc pentru ea, ei bine, asta nu! Asta n am s o fac pentru că nu sunt în stare. În schimb, mi am propus să nu mă las doborât de primele greutăți ; am să încerc să mă obișnuiesc și chiar să deprind gustul acestei trude. Atunci când discutam cu Śniatyński, acesta îmi repeta la nesfârșit : Numai să nu te căznești să adopți vreun stil anume, să nu încerci să scrii literatură! Auzi vorbă! Înțeleg foarte bine că un scriitor, cu cât este mai renumit, cu atât își poate permite mai ușor să nu scrie în mod literar. Dar eu nu sunt decât un diletant și nu stăpânesc formele literare. Știu din proprie experiență că unui om care gândește mult și simte lucrurile intens i se pare că e suficient pur și simplu să aștearnă pe hârtie ceea ce gândește sau ceea ce simte și că din asta va ieși ceva nemaipomenit. Dar când se apucă de treabă, se încurcă imediat în fel de fel de formule stilistice și, deși scrie numai pentru el însuși, se poticnește de o anumită expresie, de o frazeologie comună ; gândul refuză să curgă prin umăr, prin braț și prin condei pe hârtie și se poate spune că nu capul este cel care conduce pana, ci invers, pana conduce capul și face asta într un mod tern, plat, artificial. De asta mă tem și în cazul meu, mai ales pentru că, dacă nu am experiență, dacă îmi lipsesc limbajul adecvat, pitorescul și simplitatea scriiturii etc., în niciun caz nu mi lipsește gustul și pot să mă scârbesc de propriul stil în așa măsură, încât munca să îmi devină de a dreptul imposibilă. Dar asta se va vedea mai târziu. Deocamdată intenționez să mi încep jurnalul cu o scurtă introducere de natură biografică. Mă numesc Leon Płoszówski și am, așa cum spuneam ceva mai sus, treizeci și cinci de ani. Provin dintr o familie înstărită, a cărei avere poate fi considerată peste medie. În ceea ce mă privește, sunt sigur că nu voi reuși nici să măresc, dar nici să micșorez averea familiei. Situația mea este de asemenea natură, încât nu sunt nevoit nici să fac cine știe ce eforturi ca să ajung în poziții înalte, nici să plătesc pentru ele. Iar în privința acelor plăceri costisitoare care duc la ruină, trebuie să spun că sunt un om sceptic și știu care este valoarea lucrurilor, cu alte cuvinte, știu că toate lucrurile valorează al naibii de puțin. Mama mea a murit la o săptămână după ce m a adus pe lume. După moartea ei, tata, care o iubea ca pe lumina ochilor, a căzut în melancolie. S a dus să se vindece de ea la Viena și nu a mai vrut să se întoarcă în țară, pentru că aici amintirile îi zdrobeau sufletul. A cedat moșia Płoszów surorii lui și mătușii mele, după care, în 1848, s a mutat la Roma, de unde nu a mai plecat niciodată în următorii treizeci de ani, deoarece nu voia să fie departe de mormântul mamei mele. Căci am 8 9

5 uitat să menționez că a luat cu el sicriul mamei și l a înmormântat în cimitirul Campo Santo. Avem o casă a noastră pe Via del Babuino 1, numită Casa Osoria, după blazonul familiei. Arată puțin ca un muzeu, căci tata are câteva colecții cu totul excepționale, mai ales din primele secole ale creștinismului. Acestea au devenit obiectele călăuzitoare ale vieții lui. În tinerețe, tata fusese un bărbat care pur și simplu strălucea, atât ca înfățișare, cât și în ceea ce privește felul de a gândi. Iar numele și averea îi deschideau toate porțile, astfel că i se prevestea un viitor de excepție. Știu asta de cei care fuseseră colegi cu el la Universitatea din Berlin. Pe vremea aceea era preocupat în mod deosebit de filosofie și exista părerea unanimă că numele lui va fi într o bună zi la fel de cunoscut ca cele al lui Cieszkowski, Libelta ș.a. Viața mondenă și succesul nemaiîntâlnit la femei l au abătut mai târziu de la rigurozitatea muncii științifice. În saloane era poreclit Léon l Invincible. Cu toate aceste succese, a continuat să se ocupe și de filosofie și toată lumea se aștepta ca dintr un moment în altul să publice o operă excelentă, care să l facă vestit în toată Europa. Dar speranțele au fost înșelate. Păstrează încă ceva din vechea strălucire exterioară, astfel că astăzi are unul dintre cele mai nobile și mai frumoase chipuri pe care le am văzut vreodată. Și pictorii sunt de aceeași părere ; nu demult unul dintre ei mi a spus că îi este greu să și 1 Stradă din centrul Romei care face legătura între Piazza del Popolo și Piazza di Spagna, denumită astfel după statuia lui Silene, divinitate a izvoarelor, care ornamentează o fântână datând din Întrucât chipul statuii seamănă cu o maimuță, fântâna a fost numită Fontana del Babuino, ulterior și strada preluând același nume. imagineze un chip de patrician mai nobil decât al lui. În domeniul științei, însă, tatăl meu a fost, este și va rămâne un foarte cultivat nobil diletant. Într o anumită măsură, sunt chiar convins că diletantismul este soarta tuturor celor din familia Płoszówski și am să scriu mai mult despre aceasta ceva mai departe, când va veni vremea să vorbesc despre mine însumi. În ceea ce îl privește pe tata, știu că mai păstrează într un sertar de la biroul lui un tratat filosofic cu filele deja îngălbenite, intitulat : Despre triadă. Am răsfoit și eu manuscrisul acela și m a plictisit de moarte. Îmi amintesc numai că vorbește de câteva triade, grupări de câte trei elemente reale : oxigen, hidrogen și azot, apoi o triadă transcendentală, reprezentată în creștinism de noțiunile Dumnezeu Tatăl, Fiul și Sfântul Duh ; pe lângă aceasta, mai erau o mulțime de alte triade analoge, începând cu binele, răul și adevărul și terminând cu un silogism logic, alcătuit din premisa mai mare, mai mică și concluzie o ciudată amestecătură de idei hegeliene cu idei al lui Hoene Wroński 1, un efort de gândire foarte artificial și absolut inutil. Și sunt convins că tata nu va da niciodată scrierea aceasta la tipar, fie și numai pentru simplul motiv că gândirea speculativă a dat faliment în mintea lui înainte de a face același lucru la nivel mondial. Iar cauza acestui faliment a fost moartea mamei mele. Tata, care, cu toată porecla lui de l Invincible și renumele de zdrobitor de inimi, era un bărbat deosebit de 1 Józef Maria Hoene Wroński ( ), filosof mesianist polonez, matematician, fizician, jurist și economist, considerat unul dintre metafizicienii de frunte de la începutul secolului al XIX lea

6 sensibil iar pe mama o diviniza de a dreptul, a adresat fără îndoială în acel moment multe întrebări filosofiei, care nu i a putut răspunde și nici nu i a putut aduce alinare, ceea ce l a convins de inutilitatea și sterilitatea ei în fața nefericirilor existenței. Probabil că a fost o tragedie cu adevărat cumplită în viața lui, căci i au fost retezate în același timp două puncte de sprijin, i au fost sfâșiate și creierul și inima. Așa cum spuneam, în acel moment a căzut în melancolie, iar după ce s a vindecat de ea, a devenit foarte credincios. Mi s a spus că fusese o perioadă în care se rugase zi și noapte, îngenunchea pe străzile din Roma în fața tuturor bisericilor și se transpunea într o asemenea stare de incantație religioasă, încât unii îl socoteau nebun, iar alții sfânt. Dar se vede că a găsit în religie mai multă alinare decât în triadele lui filosofice, pentru că treptat s a liniștit și a început să trăiască în lumea reală. Și a revărsat tot izvorul inimii către mine și și a îndreptat preocupările estetice și intelectuale către primii ani ai creștinismului. Gândirea lui ageră și neobosită avea nevoie de hrană. După un an de ședere la Roma, a început să se ocupe de arheologie și, studiind intens, a ajuns să cunoască bine perioada antichității. Părintele Calvi, primul meu preceptor, care era și un excelent cunoscător al Romei, îl încuraja tot timpul să studieze Orașul Etern. Cu câțiva ani în urmă, tata îl cunoscuse pe marele Rossi și apoi se împrietenise cu el și petreceau acum zile întregi în catacombele Romei. Datorită talentului său nemaiîntâlnit, a ajuns curând la un nivel atât de înalt de cunoștințe, încât îl uimea adesea chiar și pe Rossi. A început de mai multe ori să scrie câte ceva, dar nu a dus niciodată la bun sfârșit ceea ce începuse. Poate că activitatea de completare a colecțiilor îi răpea tot timpul, dar explicația mai probabilă este că nu a lăsat nimic în urma lui în afară de colecții pentru că nu s a limitat la o anumită perioadă sau la un anumit domeniu în cadrul cercetărilor sale. Treptat, Roma potentaților medievali a început să l atragă la fel de puternic ca primele secole ale creștinismului. A fost o perioadă în care nu se gândea la altceva decât la Colonna sau Orsini 1. După aceea s a apropiat de Renaștere și s a îndrăgostit definitiv de ea. De la inscripții, monumente funerare, primele vestigii ale arhitecturii creștine a trecut mai departe, de la picturile bizantine la Fiesole și Giotto, după aceea la alți reprezentanți ai Quatrocento ului și ai Cinquecento ului etc. ; era pasionat de sculpturi, tablouri, iar colecțiile lui creșteau și ele. Însă marea operă în limba noastră despre cele trei Rome, la care visase la început, a ajuns pe tărâmul intențiilor neîmplinite. În legătură cu colecțiile sale, tata are o părere cam stranie. Vrea să le lase după moarte prin testament orașului Roma, dar cu condiția să fie expuse într o sală specială și acea sală să se numească Muzeul Osori- Płoszówski. Firește, va fi așa cum își dorește el, dar nu înțeleg de ce crede tata că în felul acesta face un serviciu mult mai mare patriei sale, decât dacă ar aduce colecțiile în țară. Cu câtva timp în urmă mi a spus : 1 Colonna și Orsini au fost două dintre cele mai importante și influente familii nobiliare italiene din perioada medievală și renascentistă. Cele două familii erau implicate într o continuă dispută pentru putere, căreia i a pus capăt o bulă papală emisă de Papa Iulius al II lea în

7 Vezi tu, acolo nu le ar vedea nimeni, n ar profita nimeni de ele, dar aici vin oameni din toată lumea și toți vor transpune acest merit al unui membru al societății asupra întregii noastre Polonii. Nu se cade să mi pun eu întrebarea dacă la mijloc nu este și puțin orgoliu și o urmă de vanitate la gândul că numele de Płoszówski va sta dăltuit în marmură în Orașul Etern și dacă acest considerent nu a fost hotărâtor în această chestiune. Oricum, eu așa cred. De altfel, mi e perfect indiferent unde vor ajunge aceste colecții. În schimb, mătușa mea, la care, în paranteză fie spus, mă duc acum la Varșovia, se revoltă la gândul că vestitele colecții vor rămâne la Roma ; și pentru că este o persoană pe care nimeni și nimic pe lume nu o poate opri să spună exact ceea ce gândește, își exprimă indignarea fără niciun fel de menajamente în fiecare scrisoare adresată tatei. Acum câțiva ani a fost la Roma și s a certat cu el în fiecare zi și poate că ar fi rupt orice relații pentru totdeauna, dacă afecțiunea ei pentru mine nu i ar fi frânat pornirile. Mătușa este cu câțiva ani mai mare decât tata. După nefericirea care l a lovit, tata a plecat din țară și a luat cu el capitalul familiei, lăsându i ei moșia Płoszów, pe care mătușa o administrează de peste treizeci de ani, și o face foarte bine. Este o persoană cu o fire aparte, de aceea îi voi dedica și ei câteva rânduri. La douăzeci de ani s a logodit cu un tânăr care a murit în străinătate exact în momentul în care mătușa se pregătea să plece la drum ca să se întâlnească cu el. Din acel moment, a respins toate propunerile de căsătorie și a rămas astfel fată bătrână. După moartea mamei l a însoțit pe tata la Viena și la Roma, unde a trăit câțiva ani, înconjurându l pe tata cu deosebită grijă și afecțiune, transferate ulterior asupra mea. Este o mare doamnă în cel mai autentic sens al cuvântului, puțin cam despotică, semeață și mereu gata să rostească adevărul, având acea siguranță de sine pe care ți o dau averea și poziția socială înaltă, dar, pe de altă parte, fiind cinstea și demnitatea întruchipate. Sub o aparență de asprime se ascunde o inimă de aur, plină de tandrețe, a cărei iubire se revarsă nu numai asupra rudelor apropiate, a mea, a tatălui, a servitorilor, ci și a oamenilor din preajmă. Este din fire atât de cinstită, încât nici nu știu dacă pot spune că acesta este meritul ei, din moment ce oricum nu ar putea fi altfel. Generozitatea ei a devenit proverbială. Îi îmboldește la treabă pe oameni ca un vechil, dar îi și îngrijește ca sfinții Vincent sau Pavel. Este foarte credincioasă. În această privință, nicio umbră de îndoială nu și a făcut vreodată loc în sufletul ei. Tot ceea ce face izvorăște din convingeri de nezdruncinat și de aceea nu șovăie niciodată când trebuie să aleagă o anumită cale. Și tot din același motiv este întotdeauna mulțumită, calmă și nespus de fericită. La Varșovia, din cauza asprimii ei aparente, mătușa este supranumită le bourreau bienfaisant 1. Unii, și mai ales unele, n o agreează ; în general însă se bucură de multă simpatie în toate păturile sociale. Płoszów se află în apropiere de Varșovia, unde mătușa are o casă a ei. Și tocmai de aceea își petrece iarna la oraș. În fiecare iarnă se străduiește să mă atragă și pe mine aici ca să mă însoare. Tocmai am primit o scrisoare de mare taină, dar și foarte insistentă, în care mă roagă pe toți sfinții să vin acasă. Oricum trebuie să o fac, căci 1 Călăul binefăcător (fr. în original)

8 nu am mai fost de mult timp în țară, iar mătușa îmi mai scrie că ea îmbătrânește și ar vrea să mă mai vadă înainte să moară. Dar trebuie să mărturisesc că nu mă încântă ideea de a mă duce în țară. Știu că dorința cea mai fierbinte a mătușii este să mă însoare, dar în această privință îi provoc o mare dezamăgire de fiecare dată când mă întorc acolo. Mă cuprinde spaima la gândul unei acțiuni definitive, a unui gest în urma căruia va trebui să încep o viață nouă, eu, care sunt deja istovit de cea de până acum. Și apoi, este ceva stânjenitor în relația mea cu mătușa. La fel cum se întâmpla odinioară cu tata, când prietenii îl considerau un om de mare viitor, și mătușa vede în mine un om cu talente excepționale, de la care trebuie să te aștepți la lucruri mari. Și mi se pare că abuzez de încrederea ei dacă o las să trăiască cu această amăgire ; iar să i mărturisesc că nu trebuie să se aștepte de la mine nu numai la nimic excepțional, dar nici măcar la ceva obișnuit, ar însemna să exagerez în privința unui viitor care deocamdată este numai probabil și în același timp să i dau sărmanei bătrâne o lovitură cumplită. Poate că, din nefericire pentru mine, sunt mulți oameni care împărtășesc părerile mătușii mele. Iar menționarea acestui lucru îmi permite să trec în continuare la schițarea propriului meu portret, lucru deloc lesnicios, deoarece sunt într adevăr o ființă extrem de complicată. Am venit pe lume cu nervi foarte sensibili, rezultat al mai multor generații de rafinament intelectual. În primii ani ai copilăriei mele s a ocupat de mine mătușa mea, iar după plecarea ei, așa cum era obiceiul în familia noastră, fel de fel de guvernante. Și pentru că locuiam la Roma, într un mediu străin, tata dorea să știu bine limba maternă, așa că una dintre guvernantele mele a fost poloneză. Locuiește și acum în casa noastră de pe Via del Babuino și se ocupă de gospodărie. Și tata s a ocupat foarte mult de mine imediat ce am împlinit cinci ani. Mă duceam la el în cameră unde stăteam de vorbă despre fel de fel de lucruri, iar aceste conversații m au ajutat enorm să mă dezvolt, poate chiar cam prematur. Mai târziu, când studiile, săpăturile arheologie și completarea colecțiilor l au absorbit total pe tata și i au ocupat tot timpul, a început să vină la mine un preceptor, părintele Calvi. Era un om deja în vârstă, cu spirit religios și o fire nespus de blândă, care iubea arta mai presus de orice altceva. Sunt chiar convins că recepta religia prin intermediul frumuseții artei. Când era într un muzeu, în fața unei capodopere, când asculta muzică în Capela Sixtină, uita cu totul de lumea din jur. Trăirile lui profunde în fața artei nu aveau în ele nimic păgân, căci nu se bazau pe ceva senzual, ci izvorau din sentiment. Părintele Calvi iubea arta cu iubirea aceea senină și curată cu care o iubiseră Da Fiesole, Cimabue și Giotto. Mai mult chiar, o iubea cu umilință, căci el, personal, nu avea nici cea mai mică umbră de talent. Tocmai de aceea, cu cât era el însuși mai puțin în stare să realizeze o operă de artă, cu atât era mai pătruns de admirație în fața celor care erau capabili de un efort artistic. Și nici n aș putea să spun care dintre artele frumoase era preferata lui, dar se pare că în toate iubea în special armonia, care se potrivea perfect cu propria lui împăcare interioară. De cât ori mă gândesc la părintele Calvi, îmi vine, nu știu de ce, în minte bătrânul acela din tabloul lui 16 17

9 Rafael care stă lângă Sf. Cecilia și ascultă muzica sferelor celeste. Între tata și părintele Calvi s a legat o strânsă prietenie care a durat până la moartea acestuia din urmă. El este cel care i a consolidat tatălui meu dorința de a se ocupa de arheologie și, în general, de a studia Orașul Etern. Și îi mai lega și afecțiunea pentru mine. Amândoi mă considerau un copil deosebit de dotat, căruia îi era destinat Dumnezeu știe ce viitor aparte. Mă gândesc câteodată că reprezentam și eu pentru ei un anume fel de armonie, o completare a lumii în care trăiau și că mă iubeau, întrucâtva, cu același sentiment cu care iubeau Roma și vestigiile acesteia. O astfel de atmosferă și un asemenea mediu nu puteau să nu și pună pecetea asupra mea. Am fost crescut într un mod destul de original. Mergeam împreună cu părintele Calvi și adesea și cu tata prin galerii, prin muzee, în afara Romei, să vizităm vilele, ruinele și catacombele. Părintele Calvi era foarte sensibil și la frumusețile naturii, ca și la cele ale artei și m a învățat de timpuriu și pe mine să resimt melancolia poetică a Campanei Romane, armonia arcadelor și a liniilor apeductelor romane pe fundalul cerului, puritatea liniei pinilor. Înainte să stăpânesc bine cele patru operații aritmetice mi se întâmpla să i corectez prin galeriile de artă pe englezii care îl confundau pe Caracci cu Caravaggio. Am învățat de timpuriu și cu multă ușurință limba latină, căci locuiam la Roma și vorbeam fluent italiana, ceea ce mi a înlesnit studiile. Pe când aveam unsprezece ani, îmi exprimam opiniile cu privire la maeștrii italieni și străini, opinii care, în pofida naivității lor, nu i împiedicau pe părintele Calvi și pe tata să schimbe între ei priviri pline de admirație. De exemplu, nu mi plăcea Ribeira, mi se părea că are prea mult alb și negru, fapt care îl făcea oarecum amenințător, în schimb îl îndrăgisem pe Carlo Dolce, într un cuvânt, treceam în ochii tatei, ai părintelui Calvi și ai prietenilor noștri drept un copil minune ; auzeam nu o dată cum eram lăudat, și lucrul acesta îmi măgulea nespus vanitatea. Dar, pe de altă parte, în acest mediu și în această atmosferă nervii mei s au sensibilizat foarte de timpuriu și au rămas așa pentru totdeauna, excesiv de sensibili. Este de mirare așadar că influențele de mai sus nu au fost nici atât de profunde și nici atât de stabile cum ar fi fost de așteptat. Iar dacă nu am devenit artist, asta este firește din cauză că nu aveam talent, deși profesorii mei de desen și de muzică erau de altă părere. Dar mă întreb adesea cum de nici tata, nici părintele Calvi nu au reușit să mi sădească în inimă pasiunile pe care le aveau ei înșiși? Dacă simt arta? Da! Dacă am nevoie de ea? Iarăși da! Dar ei o iubeau, eu o simt numai ca un diletant și am nevoie de ea ca de o completare a altor genuri de impresii plăcute și desfătări ale vieții. Face parte din sfera preferințelor mele, nu din cea a pasiunilor. Nu m aș putea lipsi de ea în viață, dar nu i aș dărui toată viața. Deoarece starea școlilor italiene lăsa foarte mult de dorit, tata m a înscris la colegiul din Metz, pe care l am absolvit fără prea mare efort, câștigând, în schimb, toate premiile și mențiunile posibile. Cu un an înainte de absolvire am fugit, ce i drept, la Don Carlos și timp de două luni, am hoinărit cu trupa lui Tristan prin Pirinei. M au căutat cu ajutorul consulului francez din Burgos și m au adus înapoi la Metz, unde urma să fiu pedepsit. Dar trebuie să spun că pedeapsa n a fost prea aspră, căci 18 19

10 tata și profesorii prelați erau în sinea lor foarte mândri de escapada mea. De altfel, mi am susținut cu brio examenele, ceea ce mi a adus iertarea lor. Firește că printre colegi, ale căror simpatii atât cât existau în colegiul de la Metz trebuie să fi fost de partea lui Don Carlos, treceam drept erou. Iar faptul că în același timp eram și primul la învățătură făcuse din mine șeful școlii și nimănui nici nu i trecea prin cap să mi conteste acest titlu neoficial. Creșteam fără să vreau cu convingerea că și mai târziu, în societate, va fi la fel. Această părere era împărtășită atât de profesori, cât și de colegi ; dar adevărul este că mulți dintre foștii mei colegi de școală, cărora nici prin cap nu le trecea pe atunci că ar putea concura vreodată cu mine, ocupă astăzi în Franța poziții importante, fie în domeniul literaturii, fie al politicii sau al științei, în timp ce eu nici nu mi am ales vreo meserie și aș fi cu siguranță în mare încurcătură dacă mi s ar cere s o fac. Poziția mea în societate este foarte comodă : am moștenit deja averea mamei, îl voi moșteni cândva și pe tata ; o să administrez moșia Płoszów și voi gestiona apoi înțelept sau neînțelept toată averea, dar însăși sfera acestor preocupări exclude orice speranță că aș putea să mă fac vreodată remarcat în viață și să joc un rol cât de cât important. Nu voi deveni niciodată un gospodar și un administrator minunat, știu asta în mod sigur, căci, deși nu am intenția să mă eschivez de la aceste îndatoriri, nici nu am intenția să le dedic întreaga viață din simplul motiv că am cu totul alte aspirații, unele mult mai înalte. Adesea îmi pun următoarea întrebare : oare noi, cei din familia Płoszówski, nu cumva ne facem iluzii în privința talentelor noastre? Dar dacă ar fi așa, ne am amăgi numai noi, iar oamenii străini, indiferenți, nu ar cădea în aceeași greșeală. De altfel, tata este cu adevărat un om excepțional și deosebit de talentat. În ceea ce mă privește pe mine, personal, nu vreau să insist prea mult, ca să nu las impresia de vanitate prostească, totuși am ferma convingere că aș fi putut să ajung mult mai mult decât am ajuns. Iată, de exemplu, la Universitatea din Varșovia (tata și mătușa au dorit să fac universitatea în țară) am fost coleg cu Śniatyński. Amândoi simțeam chemarea pentru profesia de scriitor și ne am încercat puterile în acest domeniu. Nu mai vorbesc despre faptul că eram considerat un student mai talentat decât Śniatyński și, zău așa, ceea ce scriam eu atunci era mai bun și mai promițător decât ceea ce scria el. Dar acum? Śniatyński a ajuns relativ sus, iar eu sunt în continuare promițătorul domn Płoszówski, despre care oamenii spun mereu, clătinând din cap : Numai de s ar apuca de ceva! Dar oamenii nu și dau seama că trebuie să știi să vrei. De multe ori mi am spus că, dacă n aș fi avut niciun fel de avere, ar fi trebuit să mă apuc de ceva. Fără îndoială. Ar fi trebuit să mi câștig în vreun fel pâinea, dar în sinea mea sunt convins că nici în acest caz nu mi aș fi dovedit talentele și capacitățile. De altfel, și Darwin și Buckle au fost oameni bogați ; sir John Lubbock este bancher, cei mai mulți dintre francezii vestiți o duc foarte bine. Ba chiar se vede că averea nu numai că nu i stânjenește, dimpotrivă, îi ajută să se afirme în diferite domenii. Presupun chiar că mie mi a oferit un mare avantaj, căci m a ferit de multe fărădelegi la care m ar fi împins poate sărăcia. Nu vreau să spun prin aceasta că am un caracter slab ; pe de altă parte, poate că lupta 20 21

11 l ar fi călit și mai mult, dar, indiferent cum ar fi, cu cât întâlnești mai puțini bolovani în drum, cu atât ai mai puține șanse să te împiedici și să cazi. Și nu pun nerealizarea mea nici pe seama lenei. Posed în măsură egală și ușurința și curiozitatea necesare pentru a mi însuși cunoștințe noi. Citesc mult și rețin mult din ceea ce citesc. Poate că nu aș face față unei activități de lungă durată, migăloase, ample, dar această lipsă de rezistență ar trebui să fie înlocuită de ușurința cu care lucrez. Doar nimeni nu mă obligă să scriu dicționare, așa cum a făcut Littré. Cine nu știe să strălucească cu consecvența soarelui, poate să sclipească măcar ca un meteorit. Dar faptul că n am făcut nimic în trecut și că n am să fac nimic în viitor Simt un gust amar și începe să mă copleșească lehamitea, așa că astăzi pun capăt scrisului. Roma, 10 ianuarie Ieri la cină la contele Malatesta am auzit următoarea expresie : l improductivité slave 1. Am avut un sentiment de ușurare, precum bolnavul care se bucură nespus de mult atunci când medicul îi spune că simptomele bolii lui sunt cunoscute și mulți alți oameni suferă de același lucru ca și el. Așa este! E adevărat! Numai câți colegi am eu nu știu dacă în toată lumea slavă, căci nu o cunosc în întregime, dar câți sunt la noi acasă! m-am gândit la această improductivité slave toată noaptea. n-a fost prost deloc cel care a inventat expresia asta. Este ceva în noi ; un fel de incapacitate esențială de a da ce avem mai bun în noi, tot ceea ce ținem înlăuntrul nostru. S ar putea spune că Dumnezeu ne a dat arcul și săgețile, dar a omis să ne dea și capacitatea de a întinde arcul și de a da drumul săgeților. Aș dori să discut despre asta cu tata, mai ales că lui îi plac astfel de dezbateri, dar mi e teamă că voi atinge un punct nevralgic. Mă gândesc în schimb să umplu jurnalul cu problema aceasta. Poate că tocmai aceasta va fi calitatea lui, în asta va consta valoarea lui? Și apoi, ce poate fi mai firesc decât faptul că voi scrie tocmai despre ceea ce mă frământă cel mai mult? Fiecare om duce în sine o anumită tragedie personală. Iată, aceasta este tragedia mea : improductivitatea familiei Płoszówski. Nu se obișnuiește să ți destăinui asemenea gânduri în fața altor oameni. Dar în vremurile de demult, pe când în inimi și în poezie înflorea romantismul, fiecare își purta tragedia personală ca pe o mantie frumos drapată, în timp ce acum o poartă ca pe un maiou de corp, pe sub cămașă. Însă un jurnal este cu totul altceva ; în jurnal este voie, ba chiar se cuvine să fii sincer. 1 Improductivitatea slavă (fr. în original)

Czy mówisz po angielsku? [form.:] Czy mówi Pan(i) po angielsku? Czy mówisz po _ [nazwa języka] _? [form.:] Czy mówi Pan(i) po _ [nazwa języka] _?

Czy mówisz po angielsku? [form.:] Czy mówi Pan(i) po angielsku? Czy mówisz po _ [nazwa języka] _? [form.:] Czy mówi Pan(i) po _ [nazwa języka] _? - Esențiale Mă puteți ajuta, vă rog? A cere ajutor Vorbiți în engleză? Întreabă dacă vorbește cineva engleză Vorbiți _(limba)_? A întreba dacă o persoană vorbește o anumită limbă Nu vorbesc _(limba)_.

Bardziej szczegółowo

Campionatul importantă competiţie sportivă a fotbalului amator din România, reprezentând în acelaşi timp cea mai amplă acţiune de socializare a

Campionatul importantă competiţie sportivă a fotbalului amator din România, reprezentând în acelaşi timp cea mai amplă acţiune de socializare a 1 Prezentaree Campionatul importantă competiţie sportivă a fotbalului amator din România, reprezentând în acelaşi timp cea mai amplă acţiune de socializare a societăţilor bancare de la noi. Campionatul

Bardziej szczegółowo

Podróże Ogólne. Ogólne - Niezbędnik. Ogólne - Rozmowa. Możesz mi pomóc? [form.:] Może Pan(i) mi pomóc? Proszenie o pomoc. Mă puteți ajuta, vă rog?

Podróże Ogólne. Ogólne - Niezbędnik. Ogólne - Rozmowa. Możesz mi pomóc? [form.:] Może Pan(i) mi pomóc? Proszenie o pomoc. Mă puteți ajuta, vă rog? - Niezbędnik Możesz mi pomóc? [form.:] Może Pan(i) mi pomóc? Proszenie o pomoc Mă puteți ajuta, vă rog? Czy mówisz po angielsku? [form.:] Czy mówi Pan(i) po angielsku? Pytanie, czy nasz rozmówca posługuje

Bardziej szczegółowo

SCOALA GIMNAZIALA NUMARUL 5 Calea Victoriei, nr. 114 Bucuresti, Sector 1 Erasmus + Our work to extract ores

SCOALA GIMNAZIALA NUMARUL 5 Calea Victoriei, nr. 114 Bucuresti, Sector 1   Erasmus + Our work to extract ores SCOALA GIMNAZIALA NUMARUL 5 Calea Victoriei, nr. 114 Bucuresti, Sector 1 http://www.scoala5cp.ro/ Erasmus + Our work to extract ores Prezentare generala Proiectul Our Work To Extract Ores, nr. 2016-1-TR01-KA201-035379,

Bardziej szczegółowo

Życie za granicą Dokumenty

Życie za granicą Dokumenty - Ogólne Gdzie mogę znaleźć formularz? Unde pot găsi un formular pentru? Pytanie o formularze Kiedy został wydany Pana/Pani [dokument]? Pytanie o datę wydania dokumentu Gdzie został wydany Pana/Pani [dokument]?

Bardziej szczegółowo

Życie za granicą Dokumenty

Życie za granicą Dokumenty - Ogólne Unde pot găsi un formular pentru? Pytanie o formularze Când a fost emis [documentul]? Pytanie o datę wydania dokumentu Unde a fost emis [documentul]? Pytanie o miejsce wydania dokumentu Când îți

Bardziej szczegółowo

Najpiękniejsze miejsca w Austrii. All inclusive!

Najpiękniejsze miejsca w Austrii. All inclusive! PL / RO Najpiękniejsze miejsca w Austrii. All inclusive! Cele mai frumoase laturi ale Austriei. Totul inclus! KARTE CARD CARTE Karta kluczem do spędzenia przyjemnych wakacji Dostępna jest już karta Zell

Bardziej szczegółowo

Sz.P. Michał Kopiejka ul. B. Prusa 32/ Łódź

Sz.P. Michał Kopiejka ul. B. Prusa 32/ Łódź - Adresa Andreea Popescu Str. Reşiţa, nr. 4, bloc M6, sc. A, ap. 12. Turnu Măgurele Jud. Teleorman 06102. România. Sz.P. Michał Kopiejka ul. B. Prusa 32/29 91-075 Łódź Formatul românesc de adresă: Strada,

Bardziej szczegółowo

Korespondencja osobista Życzenia

Korespondencja osobista Życzenia - Ślub Gratulujemy! Życzymy Wam wszystkiego, co najlepsze! Używane, gdy gratulujemy młodej parze Gratulacje i najlepsze życzenia w dniu ślubu! Używane, gdy gratulujemy młodej parze Casă de piatră şi felicitări!

Bardziej szczegółowo

Roman Polański - postać kontrowersyjna

Roman Polański - postać kontrowersyjna Roman Polański - postać kontrowersyjna Roman Polański jest znaną osobą na świecie, ale nie zawsze za jego spektakularne osiągnięcia w kinie. Wszyscy słyszeliśmy o nim różne skandaliczne fakty w wiadomościach,

Bardziej szczegółowo

Cartea despre demnitate

Cartea despre demnitate Alexandru Pătraşcu Cartea despre demnitate Povestea unor oameni (aproape) necunoscuţi Editura VIRTUALĂ 2013 2013 Cartea despre demnitate. Povestea unor oameni (aproape) necunoscuţi de Alexandru Pătraşcu

Bardziej szczegółowo

CARTEA DESPRE DEMNITATE

CARTEA DESPRE DEMNITATE CARTEA DESPRE DEMNITATE Povestea unor oameni (aproape) necunoscuți despredemnitate.wordpress.com 2 Familiei mele, pentru cel mai altruist sprijin posibil Lui Gavril, întâlnirea cu el m-a făcut să scriu

Bardziej szczegółowo

etwinning După zece ani etwinning la ceas aniversar

etwinning După zece ani etwinning la ceas aniversar GENERAȚIA etwinning După zece ani etwinning la ceas aniversar Editor Biroul Central de Asistenţă etwinning www.etwinning.net European Schoolnet (EUN Partnership AISBL) Rue de Trèves 61 1040 Bruxelles Belgia

Bardziej szczegółowo

Życie za granicą Bank

Życie za granicą Bank - Ogólne Czy mogę podjąć gotówkę w [nazwa kraju] bez dodatkowych opłat? Opłaty za podejmowanie gotówki Pot retrage numerar în [țara] fără a plăti comisioane? Jakie opłaty obowiązują za korzystanie z obcych

Bardziej szczegółowo

Personal Urări. Urări - Nuntă. Urări - Logodna

Personal Urări. Urări - Nuntă. Urări - Logodna - Nuntă Casă de piatră şi felicitări! Vă urez amândurora toată fericirea din lume! Pentru a felicita un cuplu recent căsătorit Felicitări şi cele mai calde urări de bine pentru amândoi cu ocazia nunţii!

Bardziej szczegółowo

Bardzo formalny, odbiorca posiada specjalny tytuł, który jest używany zamiast nazwiska

Bardzo formalny, odbiorca posiada specjalny tytuł, który jest używany zamiast nazwiska - Wstęp angielski Dear Mr. President, rumuński Stimate Domnule Preşedinte, Bardzo formalny, odbiorca posiada specjalny tytuł, który jest używany zamiast nazwiska Dear Sir, Stimate Domnule, Formalny, odbiorcą

Bardziej szczegółowo

Homo homini Christus 1. Tadeusz Rostworowski

Homo homini Christus 1. Tadeusz Rostworowski Homo homini Christus 1 Tadeusz Rostworowski 0. Status Quaestionis În timpul ritului funerar de la Vatican, am văzut cum cartea Sfintei Scripturi, pusă deschisă pe sicriu încă de la început, era răsfoită

Bardziej szczegółowo

Mr. Adam Smith Smith's Plastics 8 Crossfield Road Selly Oak Birmingham West Midlands B29 1WQ

Mr. Adam Smith Smith's Plastics 8 Crossfield Road Selly Oak Birmingham West Midlands B29 1WQ - Adres Mr. J. Rhodes Rhodes & Rhodes Corp. 212 Silverback Drive California Springs CA 92926 Zapis adresu w Stanach Zjednoczonych: numer ulicy + nazwa ulicy miejscowość + kod pocztowy. Mr. Adam Smith Smith's

Bardziej szczegółowo

Suport de curs Curs V-VI

Suport de curs Curs V-VI liniare Suport de curs Curs V-VI III. (Operatori linari). liniare http://math.etc.tuiasi.ro/otarniceriu/ Fie V, W două K spaţii vectoriale. Definition O aplicaţie T : V W se numeşte transformare liniară

Bardziej szczegółowo

Publicaţie semestrială

Publicaţie semestrială Publicaţie semestrială Nr.1/2007 Liceul Teoretic Alexandru Marghiloman Buzău 1 Analiza SWOT Perle ale elevilor Europass vă deschide porţile pentru a învăţa şi munci în Europa CE ESTE VIAŢA? SĂPTĂMÂNA EDUCAŢIEI

Bardziej szczegółowo

Na pewno przyda się znajomość jednostek miar. Proszę

Na pewno przyda się znajomość jednostek miar. Proszę JEDNOSTKI MIAR Na pewno przyda się znajomość jednostek miar. Proszę zwrócić uwagę na obecność przyimka de de. un kilogram/chil de roşii un litru de lapte un kilogram/kil de roszi un litru de lapte jeden

Bardziej szczegółowo

Travel General. General - Essentials. General - Conversation. Asking for help. Czy mówisz po angielsku? [form.:] Czy mówi Pan(i) po angielsku?

Travel General. General - Essentials. General - Conversation. Asking for help. Czy mówisz po angielsku? [form.:] Czy mówi Pan(i) po angielsku? - Essentials Mă puteți ajuta, vă rog? Asking for help Vorbiți în engleză? Asking if a person speaks English Vorbiți _(limba)_? Asking if a person speaks a certain language Nu vorbesc _(limba)_. Clarifying

Bardziej szczegółowo

MUL UMIRI Mul umirile mele deosebite pentru ajutorul oferit de prietenul meu EDWARD E. WHITE, care a tradus edi ia din limba francez, lui Kenneth H. Wood pentru sfaturile pre ioase în timpul preg tirii

Bardziej szczegółowo

Această carte a fost publicată cu sprijinul acordat de Instytut Książki (Institutul Cărţii din Polonia) Programul de traduceri POLAND

Această carte a fost publicată cu sprijinul acordat de Instytut Książki (Institutul Cărţii din Polonia) Programul de traduceri POLAND Această carte a fost publicată cu sprijinul acordat de Instytut Książki (Institutul Cărţii din Polonia) Programul de traduceri POLAND Aleksander Wat pseudonimul lui Aleksander Chwat (1 mai 1900, Varşovia

Bardziej szczegółowo

Czy mówisz po angielsku? [form.:] Czy mówi Pan(i) po angielsku? Czy mówisz po _ [nazwa języka] _? [form.:] Czy mówi Pan(i) po _ [nazwa języka] _?

Czy mówisz po angielsku? [form.:] Czy mówi Pan(i) po angielsku? Czy mówisz po _ [nazwa języka] _? [form.:] Czy mówi Pan(i) po _ [nazwa języka] _? - Esențiale Kan du vara snäll och hjälpa mig? A cere ajutor Talar du engelska? Întreabă dacă vorbește cineva engleză Talar du _[språk]_? A întreba dacă o persoană vorbește o anumită limbă Jag talar inte

Bardziej szczegółowo

Pismo Związku Polaków w Rumunii Revista Uniunii Polonezilor din România (176)

Pismo Związku Polaków w Rumunii Revista Uniunii Polonezilor din România (176) Pismo Związku Polaków w Rumunii Revista Uniunii Polonezilor din România Polonus 1 (176) 2011 2011 Rokiem Marii Skłodowskiej-Curie 2011 Anul Maria Skłodowska-Curie Foto: Robert Parma Maria Skłodowska-Curie

Bardziej szczegółowo

Documente. culese. polone. din arhivele. Romaniei. privitoam. la istoria. Ilie Corfus. Secolul al XVII-lea

Documente. culese. polone. din arhivele. Romaniei. privitoam. la istoria. Ilie Corfus. Secolul al XVII-lea 0 p Ilie Corfus Documente privitoam la istoria Romaniei culese din arhivele polone Secolul al XVII-lea 0 EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANIEI CULESE

Bardziej szczegółowo

Ż ń Ż

Ż ń Ż Ó Ł Ż ń Ż Ę ć Ź Ę ź ć ć ć ć Ł ć ć ć Ż ć ć ć ć ć Ę ź Ż Ż ć ć ć Ą Ł ć Ż ć ć Ę ć ć ć ć ź Ę ć Ę Ę ć ć ć ć Ę ć ć Ż Ę Ę ć Ż ć Ę ć Ę Ż ć ń ć ć Ż Ż ć Ż ć ń ć ć Ż ń ń ź ć ń ń ć Ę ć ć ć ń ć ć ć Ę ń Ę ć ć ć ź Ę ń

Bardziej szczegółowo

Dni Polskie / Zilele Culturii Polone

Dni Polskie / Zilele Culturii Polone Dni Polskie / Zilele Culturii Polone Od lewej: wojewoda F. Sinescu, marszałek C. Nechifor, tłumaczka N. Negreanu, prezes G. Longher, senator RP M. Konopka i burmistrz I. Lungu podczas otwarcia Dni Polskich

Bardziej szczegółowo

Romanoslavica XLIV RECENZII

Romanoslavica XLIV RECENZII RECENZII 335 336 PETRU CARAMAN UN MODEL ÎNCĂ VIU. Ion H. Ciubotaru, Petru Caraman. Destinul cărturarului, Ed. Universităţii Al.I. Cuza, Iaşi, 2008, 658 p. Anul acesta a apărut la Iaşi, la Editura Universităţii

Bardziej szczegółowo

RIDICĂ-TE! CE CLUB DIN LIGA I DĂ ÎN JUDECATĂ LPF ȘI COMISIILE. tim ce înseamnă să fii suporter MÂINE,

RIDICĂ-TE! CE CLUB DIN LIGA I DĂ ÎN JUDECATĂ LPF ȘI COMISIILE.   tim ce înseamnă să fii suporter MÂINE, MÂINE, ÎN PROSPORT: CE CLUB DIN LIGA I DĂ ÎN JUDECATĂ LPF ȘI COMISIILE PRE : 2 lei Numărul 4.552 Luni, 28 mai 212 16+8 pagini Tiraj: 33.991 EDI IE NA IONALĂ Editat de Mediafax Group 36. DE CITITORI zilnic

Bardziej szczegółowo

CEI PATRU TRUBADURI AI POPORULUI POLONEZ

CEI PATRU TRUBADURI AI POPORULUI POLONEZ CEI PATRU TRUBADURI AI POPORULUI POLONEZ ADAM MICKIEWICZ JULIUSZ SŁOWACKI ZYGMUNT NAPOLEON KRASIŃSKI KAMIL CYPRIAN NORWID 4 WIESZCZÓW POLSKIEGO NARODU ADAM MICKIEWICZ JULIUSZ SŁOWACKI ZYGMUNT NAPOLEON

Bardziej szczegółowo

Podróże Zdrowie. Zdrowie - Nagły wypadek. Zdrowie - U lekarza. Prośba o zabranie do szpitala. Prośba o szybkie zorganizowanie opieki lekarskiej

Podróże Zdrowie. Zdrowie - Nagły wypadek. Zdrowie - U lekarza. Prośba o zabranie do szpitala. Prośba o szybkie zorganizowanie opieki lekarskiej - Nagły wypadek polski Muszę iść do szpitala. Prośba o zabranie do szpitala Źle się czuję. rumuński Trebuie să merg la spital. Mă simt rău. Proszę natychmiast wezwać lekarza! Prośba o szybkie zorganizowanie

Bardziej szczegółowo

Podróże Ogólne. Ogólne - Niezbędnik. Ogólne - Rozmowa. Proszenie o pomoc. Pytanie, czy nasz rozmówca posługuje się językiem angielskim

Podróże Ogólne. Ogólne - Niezbędnik. Ogólne - Rozmowa. Proszenie o pomoc. Pytanie, czy nasz rozmówca posługuje się językiem angielskim - Niezbędnik Können Sie mir bitte helfen? Proszenie o pomoc Mă puteți ajuta, vă rog? Sprechen Sie Englisch? Vorbiți în engleză? Pytanie, czy nasz rozmówca posługuje się językiem angielskim Sprechen Sie

Bardziej szczegółowo

Pismo Zwi¹zku Polaków w Rumunii. Polonus 5 (151) 2008. Revista Uniunii Polonezilor din România

Pismo Zwi¹zku Polaków w Rumunii. Polonus 5 (151) 2008. Revista Uniunii Polonezilor din România Pismo Zwi¹zku Polaków w Rumunii Polonus 5 (151) 2008 Revista Uniunii Polonezilor din România Dzieñ Polonii i Polaków za Granic¹ w Suczawie Ziua Diasporei Poloneze ºi a Polonezilor din Strãinãtate la Suceava

Bardziej szczegółowo

Historia Stankiewicza - Otella i plakatu polskiego

Historia Stankiewicza - Otella i plakatu polskiego Historia Stankiewicza - Otella i plakatu polskiego Gdyby pewnego razu nie było, to bym nie opowiadał. Był kiedyś człowiek uzbrojony po zęby szczotkami, długopisami, farbami, płytkami i narzędziami do grawerowania.

Bardziej szczegółowo

ć Ę Ż ć ć ć Ż Ź

ć Ę Ż ć ć ć Ż Ź Ł ć ć Ź Ź Ą ź Ż ć Ę Ż ć ć ć Ż Ź Ź Ź Ż Ż Ń ć ć Ń Ż Ź Ż Ź Ż ć Ó Ń Ż ć Ż ć Ę ć ć Ę Ż Ź Ż Ź Ź ć Ż Ź Ź Ź Ż ć Ź Ź Ź Ź Ź Ż Ż Ę Ż ć Ę Ę Ź ć Ż Ż ĘĄ Ź Ź ć Ż Ź Ą Ż Ść Ż Ę Ź Ż Ż Ż Ź Ż Ż ć ć ć ŻŻ ć ć ć ć Ę Ż ć ć Ż

Bardziej szczegółowo

Pismo Związku Polaków w Rumunii Revista Uniunii Polonezilor din România 7-8 (163) 2009

Pismo Związku Polaków w Rumunii Revista Uniunii Polonezilor din România 7-8 (163) 2009 Pismo Związku Polaków w Rumunii Revista Uniunii Polonezilor din România P o l o n u s 7-8 (163) 2009 P o l o n u s 7-8 / 2009 Bukowińskie Spotkania - Câmpulung Moldovenesc 2009 Oficjalne otwarcie / Deschidere

Bardziej szczegółowo

Fericitul Ioan Paul al II-lea. Błogosławiony Jan Paweł II. Nu a plecat. Nie odszedł. Polonus 5 / 2011

Fericitul Ioan Paul al II-lea. Błogosławiony Jan Paweł II. Nu a plecat. Nie odszedł. Polonus 5 / 2011 Nie odszedł Przecież nie odszedł nie mógł odejść... To tylko słabość naszej wiary, co pozwala tonąć w płyciznach zwątpień... Nie pora na łzy, gdy chory czas rozdaje pogańskie karty, kiedy sumienia jak

Bardziej szczegółowo

Card de parcare pentru persoanele cu handicap în Uniunea Europeană:

Card de parcare pentru persoanele cu handicap în Uniunea Europeană: Card de parcare pentru persoanele cu handicap în Uniunea Europeană: condiții în statele membre Comisia Europeană A ș e z ați p l i a n t u l l a fe reastră l â n g ă cardul dumneavoastră de parcare, astfel

Bardziej szczegółowo

Podróże Zakwaterowanie

Podróże Zakwaterowanie - Szukanie zakwaterowania Cum pot ajunge la? Waar kan ik vinden? Pytanie o wskazówki, jak znaleźć miejsce zakwaterowania...o cameră liberă?...o gazdă?... een kamer te huur?... een hostel?... un hotel?...

Bardziej szczegółowo

G. ŞERBAN POLONIA ÎN PORTRETE

G. ŞERBAN POLONIA ÎN PORTRETE 1 Alexandru G. ŞERBAN POLONIA ÎN PORTRETE - o istorie politică - volumul I Portretele celor şapte personaje PERFORMANTICA 2 3 POLONIA ÎN PORTRETE - o istorie politică - GRUPAREA PERSONALITĂŢILOR PE CLASE:

Bardziej szczegółowo

TRIBUNA 224. Crâmpeie din simbolistica Clujului. Dumitru Suciu. Nicolae Goja Fabrica de iarbã. Adrian Þion Tu de ce iubeºti Romania?

TRIBUNA 224. Crâmpeie din simbolistica Clujului. Dumitru Suciu. Nicolae Goja Fabrica de iarbã. Adrian Þion Tu de ce iubeºti Romania? PANTONE portocaliu TRIBUNA 224 R e v i s t ã d e c u l t u r ã s e r i e n o u ã a n u l X I 1-1 5 i a n u a r i e 2 0 1 2 Judeþul Cluj 3 lei Monika Grubizna Bicicletã, serigrafie, 2008 Crâmpeie din simbolistica

Bardziej szczegółowo

POLSKI 169 ROMÂNĂ 190 S91XX, S90XX

POLSKI 169 ROMÂNĂ 190 S91XX, S90XX S91xx/S90xx 1 POLSKI 169 ROMÂNĂ 190 S91XX, S90XX POLSKI 169 Wprowadzenie Gratulujemy zakupu i witamy wśród użytkowników produktów Philips! Aby w pełni skorzystać z pomocy oferowanej przez firmę Philips,

Bardziej szczegółowo

Pismo Związku Polaków w Rumunii. (152) 2008 Revista Uniunii Polonezilor din România

Pismo Związku Polaków w Rumunii. (152) 2008 Revista Uniunii Polonezilor din România Pismo Związku Polaków w Rumunii Polonus 6-7 (152) 2008 Revista Uniunii Polonezilor din România JESTEŚ KAPŁANEM NA WIEKI TU ESTI PREOT ÎN VECI Niedziela 29 czerwca 2008. Uroczystość świętych Piotra i Pawła.

Bardziej szczegółowo

DOCUMENTE ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL P. P. PANAITESCU FUNDATIA REGELE CAROL I BUCURE*TI. www.dacoromanica.ro PRIVITOARE LA.

DOCUMENTE ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL P. P. PANAITESCU FUNDATIA REGELE CAROL I BUCURE*TI. www.dacoromanica.ro PRIVITOARE LA. DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL PUBLiCATE DE P. P. PANAITESCU BUCURE*TI FUNDATIA REGELE CAROL I 1, Strada Wilson, 1 1936 DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA LUI MIHAI VITEAZUL DOCUMENTE

Bardziej szczegółowo

SOLICITARE PENTRU PENSIE DE URMAŞ DIN REPUBLICA MOLDOVA WNIOSEK O MOŁDAWSKĄ RENTĘ RODZINNĄ

SOLICITARE PENTRU PENSIE DE URMAŞ DIN REPUBLICA MOLDOVA WNIOSEK O MOŁDAWSKĄ RENTĘ RODZINNĄ ACORD ÎNTRE REPUBLICA MOLDOVA ŞI REPUBLICA POLONĂ ÎN DOMENIUL ASIGURĂRILOR SOCIALE UMOWA MIĘDZY REPUBLIKĄ MOŁDAWII A RZECZĄPOSPOLITĄ POLSKĄ O UBEZPIECZENIU SPOŁECZNYM SOLICITARE PENTRU PENSIE DE URMAŞ

Bardziej szczegółowo

Ł Ń Ł

Ł Ń Ł ć Ł Ń Ł ź ć Ę Ł Ę ć Ż Ę Ń Ż Ś Ą Ę Ę Ą Ą ź ź ź Ń ź Ń ź Ą Ę ć Ę ź ć Ń Ę ź ź Ż Ś ć Ń ć Ó ź ć ć ć Ć Ę Ę ć Ę Ę Ą ć ź Ę ź Ń ć Ę Ę Ż Ś ź ź Ę Ń Ó Ę ź Ę Ę Ń Ż Ż Ą Ń Ę ć Ę ć ć Ą Ę ć ć ź Ę Ń Ń ź Ś ź ć Ę Ę Ł ć Ń ć

Bardziej szczegółowo

MISOGINISM. FEMME FATALE. ANDROGYNE - DESPRE CREATOLE FEMININE ÍN PROZA LUI MATEIU CARAGIALE

MISOGINISM. FEMME FATALE. ANDROGYNE - DESPRE CREATOLE FEMININE ÍN PROZA LUI MATEIU CARAGIALE STUDIA ROMANICA POSNANIENSIA UAM Vol. 35 Poznań 2008 JOANNA KORNAŚ-WARWAS Universitate Jagellone MISOGINISM. FEMME FATALE. ANDROGYNE - DESPRE CREATOLE FEMININE ÍN PROZA LUI MATEIU CARAGIALE A b stract.

Bardziej szczegółowo

ć Ż Ę Ę Ę ć Ż Ż Ż Ś Ż Ę ż Ę Ż Ł Ę ć ż Ó Ę Ó

ć Ż Ę Ę Ę ć Ż Ż Ż Ś Ż Ę ż Ę Ż Ł Ę ć ż Ó Ę Ó ć ź ż ź ż Ę Ż ż Ó Ę Ę Ó Ą Ę Ó ć Ż Ę Ę Ę ć Ż Ż Ż Ś Ż Ę ż Ę Ż Ł Ę ć ż Ó Ę Ó Ż Ó Ę Ę Ę Ś Ż ć Ś Ę Ż Ę Ż Ę Ę Ż Ę Ś Ę Ę Ę ć ć Ó ć Ż ź Ó Ż Ż Ś Ż Ś Ą Ś Ż Ł Ł Ż Ż Ó Ó Ó Ą Ż Ó Ń Ż Ż ć Ę Ąć Ó Ż Ó Ż ć Ę ć ć Ą Ś Ż

Bardziej szczegółowo

Ż Ż Ś Ł Ż Ż ń Ż Ż Ż Ł

Ż Ż Ś Ł Ż Ż ń Ż Ż Ż Ł ź Ż Ł Ż ć Ę Ż Ż Ś Ł Ż Ż ń Ż Ż Ż Ł Ą Ż Ż Ż ź ź Ż Ą Ą Ź Ł ź Ż Ż Ż Ł ń Ł ń Ż Ź ć Ż Ś Ł Ż Ż Ą Ż Ą Ł ć Ż Ż Ł ć ć Ś ć Ł Ó Ż Ż Ż Ż Ł Ż Ż Ś ń Ę Ż Ż Ż ź Ż Ś Ż Ł Ś ć Ę Ł Ś Ó ć ń Ę Ł Ż Ż ń Ż ń Ł ź Ł ć Ł ć Ż Ż ź ń

Bardziej szczegółowo

Odkryć Mołdawię. Descopera Moldova. Să ne ajute Dumnezeu...

Odkryć Mołdawię. Descopera Moldova. Să ne ajute Dumnezeu... Odkryć Mołdawię Projekt: Descopera Moldova Proiectual: Ca introducere Stimate cititor! În faţa Dumneavoastră o scurtă poveste despre ce pot face câteva persoane din două ţări. Aceasta este o poveste despre

Bardziej szczegółowo

ECHA EUROPY. Święta, tradycje i zwyczaje w Polsce i Rumunii. GPCKiE w Plichtowie 2014 r.

ECHA EUROPY. Święta, tradycje i zwyczaje w Polsce i Rumunii. GPCKiE w Plichtowie 2014 r. ECHA EUROPY Święta, tradycje i zwyczaje w Polsce i Rumunii GPCKiE w Plichtowie 2014 r. ECHA EUROPY Święta, tradycje i zwyczaje w Polsce i Rumunii Napisane przez: Marian Ciprian Sârbea Tłumaczenie na język

Bardziej szczegółowo

ż ć Ę ż ż ż Ń Ł ż ż ż ż ż ż ż ż

ż ć Ę ż ż ż Ń Ł ż ż ż ż ż ż ż ż ż ć Ę ż ż ż Ń Ł ż ż ż ż ż ż ż ż ż ż Ń ż ż Ń Ń Ń ż ć ż ż ć ż ż ż ć Ą Ń ż ć ć ż ż ż ż ć ćż ż Ń Ń Ł ż Ń Ń Ń ć Ń ć ć Ń ż Ń Ń ż ż ż ć Ń ć ż ć ć ć ć Ń ż Ń Ń ć Ń Ę ż Ń ż ż ż Ł ż ć ż ć ż ż ż ż ć ć ż ż ć ź ż ż

Bardziej szczegółowo

NOTIFICAREA NERECUNOAŞTERII SAU A ÎNCHEIERII INCAPACITĂŢII DE MUNCĂ

NOTIFICAREA NERECUNOAŞTERII SAU A ÎNCHEIERII INCAPACITĂŢII DE MUNCĂ COMISIA ADMINISTRATIVĂ PENTRU SECURITATEA SOCIALĂ A LUCRĂTORILOR MIGRANŢI E 118 (1) NOTIFICAREA NERECUNOAŞTERII SAU A ÎNCHEIERII INCAPACITĂŢII DE MUNCĂ Regulamentul (CEE) Nr. 1408/71: articolul 19(1)(b);

Bardziej szczegółowo

AN OVERVIEW OF THE EVOLUTION OF CHILDREN'S LITERATURE IN POLAND

AN OVERVIEW OF THE EVOLUTION OF CHILDREN'S LITERATURE IN POLAND AN OVERVIEW OF THE EVOLUTION OF CHILDREN'S LITERATURE IN POLAND Magdalena Filary PhD, University of Craiova Abstract: Children's literature as a separate trend was born at the turn of the 17th and the

Bardziej szczegółowo

Klemensiewicz Z., Podstawowe wiadomości z gramatyki języka polskiego, PWN, Warszawa 1981.

Klemensiewicz Z., Podstawowe wiadomości z gramatyki języka polskiego, PWN, Warszawa 1981. Teme de licenţă STRUCTURA LIMBII POLONE 1. Morfologia. Końcówki równoległe w deklinacji rzeczowników. Przegląd końcówek równoległych (odmiana męska, żeńska i nijaka). Osobliwości w odmianie rzeczowników

Bardziej szczegółowo

Ę Ł ź ź ć ź ć Ń ć ź ź Ł

Ę Ł ź ź ć ź ć Ń ć ź ź Ł Ł Ą Ą Ą ź Ł Ę Ń ź ć ć ź ź Ę Ę Ł ź ź ć ź ć Ń ć ź ź Ł ź ć Ń ź Ą Ó Ę Ę ź ć ź ć Ę ć Ż ć Ę Ę ć Ą ć Ą Ł ć Ą ć ć Ń Ń Ń ź ć Ń Ł Ń Ń ź ć ć ć Ę ć Ń ć Ł ć Ń ć ź ź Ę ć Ś ź ć Ą Ę ć Ą ć Ź Ń ź ć ź Ż ć Ł ć Ń ć ź Ą ź Ł

Bardziej szczegółowo

Wybór, przekład i glosariusz Alexandru G. Şerban

Wybór, przekład i glosariusz Alexandru G. Şerban Stanisław Leon Popek NADWRAŻLIWE OGRODY Wiersze wybrane Antologia dwujęzyczna Wybór, przekład i glosariusz Alexandru G. Şerban GRĂDINILE HIPERSENSIBILE - Poezii Alese Antologie bilingvă Antologare, traducere

Bardziej szczegółowo

Pismo Związku Polaków w Rumunii Revista Uniunii Polonezilor din România (164) 2009

Pismo Związku Polaków w Rumunii Revista Uniunii Polonezilor din România (164) 2009 Pismo Związku Polaków w Rumunii Revista Uniunii Polonezilor din România P o l o n u s 9 (164) 2009 P o l o n u s 9 / 2009 DNI POLSKIE ZILELE CULTURII POLONE S y m p o z jum P r e z e n t a c j a k s i

Bardziej szczegółowo

Sistemul de supraveghere publică în Polonia

Sistemul de supraveghere publică în Polonia Sistemul de supraveghere publică în Polonia Sistemul de supraveghere publică în Polonia Comisia de Supraveghere în Audit (CSA) - organism de supraveghere publică înființat în baza Legii din 7 mai 2009,

Bardziej szczegółowo

WNIOSEK O POLSKĄ RENTĘ RODZINNĄ SOLICITARE PENTRU PENSIE DE URMAŞ DIN POLONIA

WNIOSEK O POLSKĄ RENTĘ RODZINNĄ SOLICITARE PENTRU PENSIE DE URMAŞ DIN POLONIA UMOWA MIĘDZY RZECZĄPOSPOLITĄ POLSKĄ A REPUBLIKĄ MOŁDAWII O UBEZPIECZENIU SPOŁECZNYM ACORD ÎNTRE REPUBLICA POLONĂ ŞI REPUBLICA MOLDOVA ÎN DOMENIUL ASIGURĂRILOR SOCIALE WNIOSEK O POLSKĄ RENTĘ RODZINNĄ SOLICITARE

Bardziej szczegółowo

Ę Ę Ę Ś Ł Ł Ł Ś

Ę Ę Ę Ś Ł Ł Ł Ś Ł Ł Ś Ś Ś Ę ĘĄ Ę Ę Ę Ś Ł Ł Ł Ś Ł Ł Ł Ś Ś Ł Ś Ę ź Ź Ż Ę Ś ć Ł Ę Ł Ś Ł Ł ź Ś Ś Ń Ł Ś Ą Ś Ł Ł Ż ć ć Ż Ś Ś Ł Ś Ś Ż Ż Ż Ż Ł Ż Ś ć ć Ż Ż Ż Ż ć Ś Ż ć Ż Ż Ł Ą Ł Ń ź Ń Ń Ę Ń Ą Ń Ż Ż Ó Ż Ż ź ź Ź Ż Ż Ż Ś Ś Ż Ż ź

Bardziej szczegółowo

TRIBUNA 90. Comparatismul, teritoriu fãrã compromis. Retroproiecþie Cercul literar de la Sibiu/Cluj. Profil de autor Radu Þuculescu

TRIBUNA 90. Comparatismul, teritoriu fãrã compromis. Retroproiecþie Cercul literar de la Sibiu/Cluj. Profil de autor Radu Þuculescu Pantone 137 U, PORTOCALIU TRIBUNA 90 R e v i s t ã d e c u l t u r ã s e r i e n o u ã a n u l V 1-1 5 i u n i e 2 0 0 6 Judeþul Cluj 1,5 lei Stigmatele Ilustraþia numãrului: Vladimir Zamfirescu Alex Goldiº

Bardziej szczegółowo

EGZAMIN CERTYFIKACYJNY Z JĘZYKA RUMUŃSKIEGO NA POZIOMIE B1 TEST PRZYKŁADOWY. Za cały egzamin możesz uzyskać 120 punktów

EGZAMIN CERTYFIKACYJNY Z JĘZYKA RUMUŃSKIEGO NA POZIOMIE B1 TEST PRZYKŁADOWY. Za cały egzamin możesz uzyskać 120 punktów EGZAMIN CERTYFIKACYJNY Z JĘZYKA RUMUŃSKIEGO NA POZIOMIE B1 TEST PRZYKŁADOWY Za cały egzamin możesz uzyskać 120 punktów Egzamin trwa 120 minut Do wszystkich części egzaminu dołączone są instrukcje. Przeczytaj

Bardziej szczegółowo

POLONUS. Związek Polaków w Rumunii Uniunea Polonezilor din România

POLONUS. Związek Polaków w Rumunii Uniunea Polonezilor din România POLONUS 4 235 2016 Związek Polaków w Rumunii Uniunea Polonezilor din România Stanisława Maria Jakimowska Stanisława Maria Jakimowska urodziła się 24 lipca 1941 r. w Czerniowcach, w polskiej rodzinie. Jej

Bardziej szczegółowo

Pismo Związku Polaków w Rumunii Revista Uniunii Polonezilor din România (161) 2009

Pismo Związku Polaków w Rumunii Revista Uniunii Polonezilor din România (161) 2009 Pismo Związku Polaków w Rumunii Revista Uniunii Polonezilor din România Polonus 5 (161) 2009 1 Zdjęcia : K. Longier Błogosławiony miesiąc maj Maj, piąty miesiąc roku, jest jednym z piękniejszych. Miesiąc

Bardziej szczegółowo

GLOBAL DIALOGUE. Puterea disrupției Atracția Statului Islamic Sociologie și antropologie Sociologia publică a Austriei. 4 numere pe an în 16 limbi

GLOBAL DIALOGUE. Puterea disrupției Atracția Statului Islamic Sociologie și antropologie Sociologia publică a Austriei. 4 numere pe an în 16 limbi GLOBAL DIALOGUE 5.4 4 numere pe an în 16 limbi MAGAZINE Puterea disrupției Atracția Statului Islamic Sociologie și antropologie Sociologia publică a Austriei Frances Fox Piven François Burgat Jan Breman

Bardziej szczegółowo

An II, nr. 11 (21),Noiembrie 2013 MEMORIA OLTULUI

An II, nr. 11 (21),Noiembrie 2013 MEMORIA OLTULUI MEMORIA OLTULUI Revistă de istorie şi cultură a judeţului Olt Anul II, nr.11 (21), Noiembrie 2013 Editată de Asociaţia Culturală MEMORIA OLTULUI Director: Ion D. Tîlvănoiu Comitetul de redactie: Dr. Aurelia

Bardziej szczegółowo

Í ń ę ń Í ę ź ę ń ľ ń ć ę ę ľ ń ę ľ ć

Í ń ę ń Í ę ź ę ń ľ ń ć ę ę ľ ń ę ľ ć ń Í ń ę ń Í ę ź ę ń ľ ń ć ę ę ľ ń ę ľ ć Í ń Ó Ń Ń Ń Ó ľ ęż Ń Á ęż Ń Ą ę Ż ć ę ę Ż ć ę ć Ś ę ę Ś Ż Ż Ż Ż ę ę Ż ń Ż ń ę ę ć Ś ę Ż ć Ż ć Ż Ż ć ń Ż ľ ę ę ę ę Ś ę ę ľ ę Ę Ĺ Í ľ ď ý Ę ń ľ ę ń Ó Ń ć Í ô Ó ľ ü

Bardziej szczegółowo

Din redacţia noastră până la Satu Mare

Din redacţia noastră până la Satu Mare ( ) 20 14 17 6 raport Piața construcțiilor din Polonia - în creștere după criză 12 analiză Analiza SWOT a pieţei de construcţii poloneze, 2010 14 interviu România și Polonia un parteneriat mai ușor în

Bardziej szczegółowo

Dniestr, młodzież i demokracja

Dniestr, młodzież i demokracja ANNUAL REPORT Educational Society for Malopolska (MTO) January December 2013 organizacja pożytku pp publicznego Youth Empowered The Project is co-financed by the Polish development cooperation programme

Bardziej szczegółowo

PE MARGINEA FENOMENULUI POLONEZ DE AVANGARDĂ ÎN LUMINA REVISTEI CONTIMPORANUL

PE MARGINEA FENOMENULUI POLONEZ DE AVANGARDĂ ÎN LUMINA REVISTEI CONTIMPORANUL STUDIA ROMANICA POSNANIENSIA UAM Vol. 41/2 Poznań 2014 ZDZISŁAW HRYHOROWICZ hryhor@amu.edu.pl Uniwersytet im. Adama Mickiewicza, Poznań PE MARGINEA FENOMENULUI POLONEZ DE AVANGARDĂ ÎN LUMINA REVISTEI CONTIMPORANUL

Bardziej szczegółowo

Polonus 3 (222) 2015. Pismo Związku Polaków w Rumunii Revista Uniunii Polonezilor din România

Polonus 3 (222) 2015. Pismo Związku Polaków w Rumunii Revista Uniunii Polonezilor din România Polonus 3 (222) 2015 Pismo Związku Polaków w Rumunii Revista Uniunii Polonezilor din România Przed nami Święta Wielkiej Nocy. Z tej okazji składam Państwu najlepsze życzenia. Niech ten szczególny okres

Bardziej szczegółowo

. Zakazenie wirusem HIV Podstawowe informacje. Infectarea cu HIV Câteva date de bază. HIV Infection. Some Basic Facts. English Polish Romanian

. Zakazenie wirusem HIV Podstawowe informacje. Infectarea cu HIV Câteva date de bază. HIV Infection. Some Basic Facts. English Polish Romanian . Zakazenie wirusem HIV Podstawowe informacje Infectarea cu HIV Câteva date de bază HIV Infection Some Basic Facts English Polish Romanian HIV is a virus which can lead to AIDS HIV to wirus, który może

Bardziej szczegółowo

Al VIII-lea Congres al Uniunii Polonezilor din România VIII Zjazd Związku Polaków w Rumunii

Al VIII-lea Congres al Uniunii Polonezilor din România VIII Zjazd Związku Polaków w Rumunii Polonus 3 / 2014 Al VIII-lea Congres al Uniunii Polonezilor din România VIII Zjazd Związku Polaków w Rumunii Biuro Wykonawcze Związku Polaków w Rumunii Cel de al VIII-lea Congres al Uniunii Polonezilor

Bardziej szczegółowo

Marszałek Adam Struzik:

Marszałek Adam Struzik: (Pocza tek posiedzenia o godzinie 11 minut 01) (Posiedzeniu przewodnicza marszałek Adam Struzik i wicemarszałkowie Stefan Jurczak i Zofia Kuratowska) Marszałek Adam Struzik: Proszę państwa o zajęcie miejsc.

Bardziej szczegółowo

Ż Ę ć Ć ć ć Ą

Ż Ę ć Ć ć ć Ą Ś Ł Ż Ą Ż Ę ć Ć ć ć Ą ŚĘ Ż ź Ś Ż Ś Ś Ń Ę Ą Ś Ł Ś Ł Ż Ż ź ż Ą Ś Ż Ż Ś Ł Ą Ą Ó Ż Ż ż ć Ż ż ć ż Ó Ż ż ć ż ć ż Ą Ę ż Ó Ó ż ż Ó ć Ż ć Ż ć ć ź Ę Ę Ę ć Ż Ź Ż ż ć ż Ź Ę Ż ż ć Ś ć Ż Ę ż Ę ż ż ż Ż ż ż ż ż ĘŁ ż ż

Bardziej szczegółowo

ć Ń

ć Ń ć Ń ć ź Ł Ń Ń ź Ł Ń Ń Ń Ń ź ź ć Ń ź Ń Ń ź Ś Ś ź Ś Ś Ń Ń Ń Ę Ś Ę ć ź ź Ę Ś ź Ą ź ź Ś Ś Ę ć Ń Ń Ń Ń Ń ć Ń Ń ć Ł Ł Ń Ę Ę ć Ę Ę Ę ź Ą ć Ł Ę Ę Ś ć ć Ę Ł Ę Ż Ą ź Ł Ą ź Ę ź ć Ę Ł Ę ćł Ł Ł Ą ź Ł Ę ź ć Ę Ę

Bardziej szczegółowo

ń ś ć ś ż Ż ńż ć Ą żż ĄŁ Ą

ń ś ć ś ż Ż ńż ć Ą żż ĄŁ Ą ń ś ć ń ż Ł ż ń ń ń ś ć ś ż Ż ńż ć Ą żż ĄŁ Ą Ą ź ć Ę ż ć ź ź ż ź Ó ść ś ć ć ść ŁĄŁ Ą ś ż ć ń Ę ć ż Ł ś ść ć ś ź ź ź ń Ą ć Ę Ę ś ś ś ś Ł Ł Ś Ś ś Ż ś ś ś ż ć Ą ś Ę Ę ź ć ś ź ż Ę ć Ę Ą ć ś Ą ść ć Ę Ę Ł ść

Bardziej szczegółowo

POMOC PAŃSTWA RUMUNIA. Pomoc państwa SA (2018/C) (ex 2015/PN, ex 2018/NN) Pomoc na restrukturyzację na rzecz Complexul Energetic Hunedoara

POMOC PAŃSTWA RUMUNIA. Pomoc państwa SA (2018/C) (ex 2015/PN, ex 2018/NN) Pomoc na restrukturyzację na rzecz Complexul Energetic Hunedoara 4.5.2018 PL Dziennik Urzędowy Unii Europejskiej C 158/47 POMOC PAŃSTWA RUMUNIA Pomoc państwa SA.43785 (2018/C) (ex 2015/PN, ex 2018/NN) Pomoc na restrukturyzację na rzecz Complexul Energetic Hunedoara

Bardziej szczegółowo

Cortegiul celor Trei Crai. Orszak Trzech Króli. În Polonia s-a născut o nouă tradiţie. W Polsce narodziła się nowa tradycja.

Cortegiul celor Trei Crai. Orszak Trzech Króli. În Polonia s-a născut o nouă tradiţie. W Polsce narodziła się nowa tradycja. Polonus 1 / 2015 W Polsce narodziła się nowa tradycja În Polonia s-a născut o nouă tradiţie Orszak Trzech Króli Po raz piąty Orszak Trzech Króli przeszedł ulicami Warszawy i innych polskich miast. Tego

Bardziej szczegółowo

Ś ć Ś Ę Ś Ś Ś Ś Ę Ę

Ś ć Ś Ę Ś Ś Ś Ś Ę Ę Ł Ś Ę ź Ż Ż ź ź Ż Ś Ż Ś Ł Ś ć Ś Ę Ś Ś Ś Ś Ę Ę Ś Ę Ń Ę ć ć Ę Ś Ę Ś Ę Ś Ś Ś ŚĘ ć Ś Ś Ś Ś ŚĘ Ł Ś Ł ź Ę ź ź ź ź Ń Ś Ś Ń ź ć ź ź ź ź ź ź Ś ź Ż ź Ń ź Ś ź ź ć Ę ź Ę Ę Ś Ę Ę Ł ź ź Ę ć Ś Ś Ł Ś Ę Ś Ł Ł Ś ć Ł ź Ł

Bardziej szczegółowo

Rekrutacja Życiorys / CV

Rekrutacja Życiorys / CV - Dane osobiste Ad Imię kandydata Soyad Nazwisko kandydata Doğum Tarihi Data i rok, w którym kandydat się urodził Doğum Yeri Miejsce, w którym kandydat się urodził Tabiyeti Kraj, którego obywatelstwo posiada

Bardziej szczegółowo

Ł Ł Ł Ł Ł Ą Ó Ł Ł Ł Ś Ń Ą Ć Ł Ó Ł Ł Ą Ą Ł Ł ý Ď Ł ŕ Ł Ł Ł Ł Ó Ó Ł Ł Ł Ł Ć Ł Ń Ó Ż Ł Ł Ą Ł Ł Ą Ł Ą ŕ

Ł Ł Ł Ł Ł Ą Ó Ł Ł Ł Ś Ń Ą Ć Ł Ó Ł Ł Ą Ą Ł Ł ý Ď Ł ŕ Ł Ł Ł Ł Ó Ó Ł Ł Ł Ł Ć Ł Ń Ó Ż Ł Ł Ą Ł Ł Ą Ł Ą ŕ É ý đ Ł Ł Ł Ł Ł Ą Ó Ł Ł Ł Ś Ń Ą Ć Ł Ó Ł Ł Ą Ą Ł Ł ý Ď Ł ŕ Ł Ł Ł Ł Ó Ó Ł Ł Ł Ł Ć Ł Ń Ó Ż Ł Ł Ą Ł Ł Ą Ł Ą ŕ Ł Ż Ł Ż őź á í ň Ż ű ä Ľ ô ď ŕ ć ć ć éŕ Ż ŕ ć Ł Ż Đ ŕ Ü É í ć Ł ŕ ź Ł Ł Ł ć Ó ő á ť Ó ĐŃ Üŕ ŁÓ

Bardziej szczegółowo

Ł ć ć ż ć Ś Ś Ł Ś Ł Ł Ź

Ł ć ć ż ć Ś Ś Ł Ś Ł Ł Ź Ł Ś ĘĄ Ś Ł ż Ą ż ń ć ż ć Ś Ł Ł Ź Ł ć ć ż ć Ś Ś Ł Ś Ł Ł Ź Ł ż ć ż ć ń Ł ć Ó ć ć ć ż ć ć ć ć ć ż ć ż Ó ć ź ć Ś Ł Ł Ź Ś ć ć Ą ć Ó ż ć ż ż ć ć ż ć ń ż Ł ć ń ć ć ć ż ć ć Ś Ł Ł ż Ł ć Ę ż ć Ł ż Ń Ó ż ż ć ż ć

Bardziej szczegółowo

Posiedzenie Zarządu Związku Polaków w Rumunii. Şedinţa Consiliului de Conducere a Uniunii Polonezilor din România.

Posiedzenie Zarządu Związku Polaków w Rumunii. Şedinţa Consiliului de Conducere a Uniunii Polonezilor din România. Posiedzenie Zarządu Związku Polaków w Rumunii Şedinţa Consiliului de Conducere a Uniunii Polonezilor din România Rozpoczął się nowy rok. Czas na podsumowanie minionego, a także wyznaczenie nowych kierunków

Bardziej szczegółowo

8. N i e u W y w a ć u r z ą d z e n i a, g d y j e s t w i l g o t n e l ug b d y j e s t n a r a W o n e n a b e z p o 6 r e d n i e d z i a ł a n i

8. N i e u W y w a ć u r z ą d z e n i a, g d y j e s t w i l g o t n e l ug b d y j e s t n a r a W o n e n a b e z p o 6 r e d n i e d z i a ł a n i M G 4 0 1 v 4 G R I L L E L E K T R Y C Z N Y M G 4 0 1 I N S T R U K C J A M O N T A V U I B E Z P I E C Z N E G O U V Y T K O W A N I A S z a n o w n i P a s t w o, d z i ę k u j e m y z a z a k u p

Bardziej szczegółowo

PNI SmartHome SM3000. Inteligentny listwa zasilająca / Prelungitor cu prize inteligente

PNI SmartHome SM3000. Inteligentny listwa zasilająca / Prelungitor cu prize inteligente PNI SmartHome SM3000 PL / RO Inteligentny listwa zasilająca / Prelungitor cu prize inteligente Instrukcja obsługi Manual de utilizare Uproszczone czynności parowania smartfona z Amazon Alexa i Google Home

Bardziej szczegółowo

Podróże Jedzenie poza domem

Podróże Jedzenie poza domem - Przy wejściu Chciałbym/Chciałabym zarezerwować stolik dla _[liczba osób]_ osób o _[godzina]_. Rezerwacja stolika Czy możemy prosić o stolik dla _[liczba osób]_ osób? Prośba o stolik po wejściu do lokalu

Bardziej szczegółowo

Ł ż Ą ż Ę Ę Ż Ż Ż Ż Ż ż Ż ń Ś Ś Ś Ż Ż Ó Ż Ó ż

Ł ż Ą ż Ę Ę Ż Ż Ż Ż Ż ż Ż ń Ś Ś Ś Ż Ż Ó Ż Ó ż Ą Ł ć Ż Ł ż Ą ż Ę Ę Ż Ż Ż Ż Ż ż Ż ń Ś Ś Ś Ż Ż Ó Ż Ó ż ć Ż ć Ż ŚÓ Ż ń Ą ń ć Ż ć Ą ć Ż Ż ń ć ń Ł ń ć Ł Ł Ż ż Ł Ż Ż Ż ż ń Ó Ż Ż Ł ń ć Ą Ż Ż Ą Ż Ś ć Ś Ł Ł Ł ń ć Ż ń Ś ć ż ź Ż ć ż Ż ć Ł Ż ż Ł ć ć Ń Ł Ż Ę ż

Bardziej szczegółowo