Ana BLANDIANA GENIUL DE A FI
CUPRINS Not[ asurpa edi\iei...2 Tabel cronologic...3 A FI SAU A PRIVI... 13 SCUTUL FRAGIL... 15 BIBLIOTECI... 17 DE GENUL FEMININ... 19 VITEZA... 21 INTRANSIGENTA S{RB{TOARE... 22 DIC IONAR... 25 REGULA JOCULUI... 26 ADEV{RATUL CON INUT AL UNEI NO IUNI... 28 DIN LUMEA CELOR CARE NU CUV~NT~... 30 AXIOMA... 32 ASEMENEA PLANETELOR... 33 CERTIFICATUL DE COPIL{RIE... 35 }N AUTOBUZ... 37 PEISAJ }NVINS... 40 LA MILCOV... 42 DESPRE Z~MBET... 44 TEST... 46 EGALITATE... 47 ELUDARE... 49 OGLINZI... 51
F{R{ AP{RARE... 53 FRAGMENTE (Antijurnal)... 55 NEVOIA DE BASM... 76 CALITATEA CA VIN{... 78 NE}NDOIALA... 80 CIVILIZATIE... 82 ABSEN A LUI HOMER... 84 STRADA PISICILOR... 86 LIPSA DE AP{RARE A UMBRELOR... 88 BANCA TIMPULUI... 90 DIALOG DESPRE TIMP... 91 UMBRA... 93 DORUL... 95 DOU{ VERBE... 97 AURUL... 99 O CARTE... 102 T~RGUL DE C~NTEC... 104 MONUMENTUL C{L{TORULUI NECUNOSCUT... 106 INTENSITATEA SUPLICIULUI... 108 PRETIOASELE R{+INI... 111 PIRAMIDE R{STURNATE... 113 SPAIMA DE M{RE IE... 114 DIALOG... 115 CALENDAR... 117 }N MARE... 119 HORIA REX DACIAE... 121 MAI MULT CA TRECUTUL... 125 FRAGMENTE (Spaima de literatur[)... 127 MAI IMPORTANT... 137 CUM AM DEVENIT POET... 138 EXCLAMATIA DIN TROIENE... 142
DESPRE TINERE E... 144 INSCRIP IE PE O GRAMAD{ DE CIOBURI... 146 PE MALUL DELIRULUI... 148 ABSEN A FORMEI... 151 CULEG{TORUL DE CIUPERCI... 153 PERSEVEREN {... 155 O FORMUL{... 156 GLOS{ LA O PLOAIE ENGLEZ{... 158 GENIUL DE A FI... 160 COMPENSA IE... 162 INCREDIBIL, DAR ADEV{RAT... 164 SCEN{ DE DANS... 165 FRAGMENTE... 168 MU+CHIUL R~SULUI... 180 DESPRE EGALITATE... 182 MISTERUL REVOLTEI... 183 NICI UN NUME... 188 ABISURI... 189 FATALE... 190 A DOUA GEOGRAFIE... 191 ARTI+TI +I FIARE... 193 AUTOBIOGRAFIE... 194 CA }NTR-O TAPISERIE VECHE... 195 CA UN HAN SPANIOL... 197 }N MUZEU... 199 REAC IA DE AP{RARE... 200 QUOD ERAT DEMONSTRANDUM... 202 ANTI JURNAL... 204 DIMENSIUNI... 206 NEVOIA +I SPAIMA DE SINGUR{TATE... 208 EMBLEMA... 210
MAREA PREJUDECAT{... 212 CA EII PAM~NTULUI... 214 PREFABRICATE... 216 POEM DE VARA... 218 CUV~NTUL... 220 INFIRMITATE... 222 FELUL CUM PLOU{... 224 AXIOMA... 225 UMBRA PRIDVORULUI... 227 A NU FI }NFR~NT... 228 ORA+E DE SILABE... 229 GRAND CANYON... 231 PLANUL SECUND AL GIOCONDEI... 233 DORIN A... 235 PIATRA... 237 LA MORM~NTUL LUI GOYA... 239 NORII... 241 SAGRADA FAMILIA... 243 }N IARN{... 246 SPUMA... 248 SICILIA, O, SICILIA!... 253 NUMELE... 260 GURA-LEULUI... 262 UN ROL... 264 LA NOI... 266 REALISM... 268 ESCAL{... 269 PUSTIURI... 271 OD{I, CORIDOARE, SC{RI, MANSARDE... 274 SINGUR{TATEA... 277 RUINE, TEMPLELE... 279
}N MI+CARE... 281 PE STR{ZI... 283 UN OBICEI... 286 LEONARDO DA VINCI, MICHELANGELO, RAFFAELLO...288 BINELE +I R{UL... 292 LUMIN{... 295 CU M~NA ST~NG{... 297 V~NZ{TORII DE AP{... 299 SIMT CUM UIT... 302 DESP{R IRE... 304 TOT CE POVESTESC... 306
CUPRINS 2 Ana Blandiana CZU 859.0-4 B 56 NOT{ ASUPRA EDI IEI Textele edi\iei de fa\[ se reproduc dup[: A n a B l a n d i a n a, Calitatea de martor. Editura Cartea Rom`neasc[, Bucure=ti, 1970. A n a B l a n d i a n a, Cea mai frumoas[ dintre lumile posibile. Editura Cartea Rom`neasc[, Bucure=ti, 1978. A n a B l a n d i a n a, Coridoare de oglinzi. Editura Cartea Rom`neasc[, Bucure=ti, 1984. A n a B l a n d i a n a, Autoportret cu palimpsest. Editura Eminescu, Bucure=ti, 1986. Editura ]=i exprim[ =i pe aceast[ cale gratitudinea pentru asentimentul autorului de a publica prezentul volum neremunerat. Coperta: Isai C`rmu ISBN 9975-74-018-9 Prezentare grafic[, LITERA, 2002
CUPRINS Geniul de a fi 3 TABEL CRONOLOGIC 1915 25 martie Se na=te ]n familia \[ranilor Gheorghe =i Ana Coman din comuna Murani, plasa Vinga, jude\ul Timi=, primul lor copil, Gheorghe, tat[l viitoarei poete. Licen\iat ]n drept =i teologie, profesor la liceele Diaconovici-Loga =i Mihai Viteazul din Timi=oara, el va participa, ]n calitate de preot cu grad de maior, la eliberarea Transilvaniei de nord, a Ungariei =i Cehoslovaciei, iar dup[ r[zboi va fi profesor la liceul Partenie Cosma din Oradea, apoi preot la catedrala ortodox[ din acela=i ora=. De\inut politic =i condamnat pentru uneltire ]mpotriva statului, moare dup[ o via\[ de dramatic[ demnitate, ]n v`rst[ de 49 de ani, ]ntr-un accident, la numai c`teva s[pt[m`ni dup[ deschiderea ]nchisorilor din 1964. 1915 10 aprilie Se na=te ]n familia \[ranilor Gheorghe =i Valeria Diacu din satul Blandiana, plasa Vin\ul de Jos, jude\ul Alba, al doilea din cei opt copii, Otilia, mama scriitoarei. Dup[ ce la v`rsta de 17 ani ]=i pierde ambii p[rin\i, va munci, ca expert contabil, pentru a-=i cre=te fra\ii mai mici, ca =i, mai t`rziu, c`nd, ]n lungi ani de deten\ie politic[ a so\ului ei, ]=i va cre=te =i educa singur[ cele dou[ fiice. 1942 25 martie Se na=te la Timi=oara, ca prim[ fiic[ a cuplului Gheorghe =i Otilia Coman, Otilia-Valeria, cea c[reia ]n familie =i printre prieteni i se va spune constant Doina, iar ]n literatur[ se va numi Ana Blandiana. 1947 11 septembrie Se na=te Geta, sora mai mic[ a poetei. 1949 1952 Urmeaz[ =coala primar[ ]n cartierul Viilor din Oradea, av`nd-o ca ]nv[\[toare pe Tamara Stamatiu, la ale c[rei ore de compunere ]=i va deconspira primele versuri.
4 Ana Blandiana 1952 1959 Urmeaz[ cursurile claselor V XI ale +colii generale nr. 2 din Oradea (fostul liceu Oltea Doamna ), av`nd ca profesor de rom`n[ pe Eugen Groza (el ]nsu=i autor de teatru =i proz[) =i ca profesoar[ de istorie pe Eleonora Ilie, al c[rei inteligent =i amar patriotism o va marca, imprim`ndu-i pentru toat[ via\a nevoia de a-=i raporta destinul la destinul colectiv. Este perioada lecturilor intense, a particip[rii la cenacluri, a ]ncerc[rilor ]n toate genurile =i ]n toate stilurile, a premiilor =colare =i a concursurilor literare pentru elevi, a primelor versuri publicate ]n revistele de copii. 1959 Debuteaz[ ]n revista Tribuna din Cluj cu poezia Originalitate, semn`nd pentru prima oar[ Ana Blandiana. }n urma unui denun\ trimis de la Oradea tuturor publica\iilor din \ar[, ]n care se cere interzicerea ei ca fiic[ a unui du=man al poporului, pierde pentru urm[torii ani dreptul de a publica. Despre aceast[ perioad[ Ana Blandiana va scrie mai t`rziu: Am fost cunoscut[ ca poet interzis, ]nainte de a fi cunoscut[ ca poet. 1960 Se c[s[tore=te cu Romulus Rusan. 1963 Dup[ o interdic\ie de patru ani, redebuteaz[, de data aceasta irevocabil, ]n revista Contemporanul, condus[ de G. Iva=cu. 1963 1967 Urmeaz[ =i termin[ cursurile Facult[\ii de filologie a Universit[\ii din Cluj. 1964 }i apare prima carte, Persoana ]nt`ia plural, versuri, cu o prefa\[ de Nicolae Manolescu, Editura pentru Literatur[. 1966 C[lc`iul vulnerabil, versuri, Editura pentru Literatur[. Prima participare la un festival interna\ional de poezie: Festivalul de la Lahti, Finlanda. 1967 Se mut[ la Bucure=ti. 1967 1968 Lucreaz[ ca redactor la revista Via\a Studen\easc[. 1967 1970 Scrie lunar ]n revista Amfiteatru, sub genericul Pururi t`n[r, ]nve=m`ntat ]n manta-mi, o rubric[ de eseuri despre poe\i mor\i tineri.
Geniul de a fi 5 1968 Mai Este invitat[ s[ sus\in[ un recital de poezie ]n cadrul stagiunii Teatrului Na\ional de la Paris. }n zilele urm[toare asist[ la mi=c[rile de strad[ la celebrul Mai contestatar. Iunie-iulie C[l[torie la Praga ]mpreun[ cu Romulus Rusan, invitat[ de guvernul ceh s[ scrie o carte despre Prim[vara de la Praga. 1968 1973 Semneaz[ s[pt[m`nal ]n revista Contemporanul o rubric[ denumit[ ]n primii patru ani Antijurnal, iar apoi Coresponden\e. 1968 1975 Lucreaz[ ca redactor la revista Amfiteatru. 1969 A treia tain[, versuri, Editura Tineretului. Premiul de poezie al Uniunii Scriitorilor. Realizeaz[, ]mpreun[ cu Andrei +erban =i cu actorii Irina Petrescu, Mariana Mihu\ =i Florian Pitti=, dou[ filme de poezie pentru televiziune. Descoperirea Italiei, prima c[l[torie de studiu =i documentare prin muzeele =i =antierele arheologice ale peninsulei, devenit[, al[turi de pasiunea pentru muzica clasic[, cea mai important[ contribu\ie neliterar[ la formarea intelectual[ a scriitoarei. 1970 Calitatea de martor, eseuri, Editura Cartea Rom`neasc[. Cincizeci de poeme, Editura Eminescu, volum antologic con\in`nd o selec\ie din c[r\ile anterioare =i 10 poezii inedite. Premiul Academiei. 1971 Homokóra (Clepsidra), versuri, traducere de Hervay Gizella, Editura Kriterion. Calitatea de martor, edi\ia a doua, Editura Cartea Rom`neasc[. 1972 Apare Octombrie, Noiembrie, Decembrie, versuri, Editura Cartea Rom`neasc[. 1973 Povestiri crepusculare de Michel de Ghelderode, traducere =i cuv`nt ]nainte de Ana Blandiana.
6 Ana Blandiana Decembrie 1973 mai 1974 Particip[, ]mpreun[ cu Romulus Rusan, la Programul Scriitoricesc Interna\ional (International Writing Program) al Universit[\ii din Iowa-City (S.U.A.). Martie-aprilie Cei doi scriitori ]ntreprind o c[l[torie cu autobuzul ]n jurul Statelor Unite, pe care Romulus Rusan o va descrie ]n cartea sa America ogarului cenu=iu. Este realizat un film de scurt metraj (25 min.) pentru Library of Congress, cuprinz`nd versuri ]n lectura autoarei. 1974 Poezii, Editura Cartea Rom`neasc[, volum antologic cuprinz`nd o selec\ie din volumele anterioare =i 13 poeme inedite. 1974 1988 Sus\ine s[pt[m`nal =i din ce ]n ce mai dificil, pe m[sura in[spririi cenzurii, rubrica denumit[ Atlas, Rom`nia literar[. 1975 1977 Obligat[ s[ demisioneze de la Amfiteatru, lucreaz[ ca bibliotecar[ la Biblioteca Institutului de Arte Plastice. 1976 Eu scriu, tu scrii, el, ea scrie, eseuri, Editura Cartea Rom`neasc[. 1977 }n urma cutremurului din 4 martie =i a pr[bu=irii blocului din strada Colonadelor, va tr[i de acum ]nainte mai mult la \ar[, ]ntr-un sat din C`mpia Dun[rii. Schimbare de via\[ =i destin. Somnul din somn, versuri, Editura Cartea Rom`neasc[. Cele patru anotimpuri, proz[ fantastic[, Editura Albatros (respins[ ]nt`i de cenzur[, cu motiva\ia tendin\e antisociale ). 1978 Poeme, ]n colec\ia Cele mai frumoase poezii, Editura Albatros, cu o prefa\[ de Al. Philippide =i un portret de Eugen Dr[gu\escu. Cea mai frumoas[ dintre lumile posibile, ]nsemn[ri de c[l[torie, Editura Cartea Rom`neasc[. 1980 }nt`mpl[ri din gr[dina mea, versuri pentru copii, Editura Ion Creang[. Premiul de literatur[ pentru copii al Uniunii Scriitorilor.
Geniul de a fi 7 1981 Ochiul de greier, versuri, Editura Albatros. Casa de discuri Electrecord editeaz[ discul Ana Blandiana cite=te din versurile sale, cuprinz`nd 28 de poeme. 1982 Poeme Poems, edi\ie bilingv[, Editura Eminescu, traducere ]n limba englez[ de Dan Du\escu, cu o prefa\[ de D. Micu. I se decerneaz[, la Viena, ]n aula Universit[\ii Vechi, premiul interna\ional Gottfried von Herder, pentru Dimensiunea supratemporal[ pe care o confer[ poeziei sale teme ca puritatea =i c[derea ]n p[cat, moartea =i supravie\uirea, dragostea ca n[zuin\[ spre absolut =i evadare din materialitate =i ca un semn al pre\uirii fa\[ de opera sa poetic[ =i eseistic[, ce reprezint[ o medita\ie profund[ asupra crea\iei =i asupra fiin\ei omene=ti =i care, refuz`nd at`t biografismul, c`t =i artificialitatea, consacr[ poezia ca mit creator. }n urm[toarele trei luni ]ntreprinde, ]mpreun[ cu Romulus Rusan =i sub auspiciile premiului c`=tigat, o c[l[torie spre sud, spre lumea mediteranean[ a vechilor culturi: Egipt, Israel, Grecia, Roma, Bizan\. }n cartea sa O c[l[torie spre marea interioar[, Romulus Rusan va descrie aceast[ experien\[. Proiecte de trecut, proz[ fantastic[, Editura Cartea Rom`neasc[. Oprit[ ini\ial de cenzur[, cartea apare totu=i ]n urma decern[rii premiului Herder. }n anii urm[tori va deveni cea mai tradus[ carte a autoarei. Premiul de proz[ al Asocia\iei Scriitorilor din Bucure=ti. 1983 Ora de nisip, edi\ie antologic[, ]nso\it[ de o selec\ie de texte critice =i cuprinz`nd =i 31 de poeme inedite, Editura Eminescu. Alte ]nt`mpl[ri din gr[dina mea, Editura Ion Creang[, versuri pentru copii. 1984 Coridoare de oglinzi, eseuri, Editura Cartea Rom`neasc[. Pieta achillesowa i inne wiersze (C[lc`iul vulnerabil =i alte poeme), Wydawnitctwo Literackie Krakow-Wroclaw, traducere ]n limba polonez[ =i prefa\[ de Zbigniew Szuperski.
8 Ana Blandiana Honnan jön a nyar? (De unde vine vara?), Editura Ion Creang[, traducere ]n limba maghiar[ de Lendvay Éva. Decembrie Apar ]n revista Amfiteatru cele 4 poeme (Eu cred, Cruciada copiilor, Noi, plantele, Totul) care, ]n urma scandalului produs (soldat cu interdic\ia de publicare pentru autoare =i penaliz[ri pentru redac\ie), se r[sp`ndesc transcrise de m`n[ ( primul samizdat rom`nesc ) =i sunt traduse =i publicate ]n nenum[rate \[ri. Ziarul britanic The Independent le dedic[ o ]ntreag[ pagin[ ]n care fiecare cuv`nt al poemului Totul este decodificat, realiz`ndu-se o adev[rat[ =i demascatoare radiografie a dictatului din Rom`nia. 1985 Stea de prad[, versuri, Editura Cartea Rom`neasc[. Don t be afraid of me (Nu-\i fie team[ de mine), Spiritual Poetry Collection, Detroit, Michigan. Valaki engem álmodik (Poate c[ m[ viseaz[ cineva), Editura Kriterion, traducere ]n limba maghiar[ de Farkas Árpád. 1986 Autoportret cu palimpsest, eseuri, Editura Eminescu. S[n v s[nia (Somnul din somn), ]n colec\ia Poeticen globus a Editurii Narodna Cultura, Sofia, traducere ]n limba bulgar[ de Rumeana Stanceva. Martie Este invitat[ s[ sus\in[ un recital de versuri ]n cadrul lecturilor de la Covent Garden (The Covent Garden Readings), Londra. Nu prime=te viza, ]nc`t pe marea scen[ londonez[ ]n locul poetei apare o band[ cu ]nregistrarea vocii ei =i o scrisoare de protest a organizatorilor. Im Einverständnis mit des Erde (}n ]n\elegere cu p[m`ntul), Verlag Vogt, traducere ]n limba german[ de Hans Diplich. }nt`mpl[ri din gr[dina mea =i Alte ]nt`mpl[ri din gr[dina mea, edi\ia a doua, Editura Ion Creang[. Sluciki v moiata gradina (}nt`mpl[ri din gr[dina mea), Editura Ion Creang[, traducere ]n limba bulgar[ de Paulina Corbu. 1987 Ora=e de silabe, ]nsemn[ri de c[l[torie, Editura Sport-Turism.
Geniul de a fi 9 Stihotvorenia, rasskaz], [sse (Poezii, povestiri, eseuri), Editura Raduga, Moscova, traducere ]n limba rus[ =i postfa\[ de Anastasia Starostina, cu o prefa\[ de Mihail Ro=cin. L ora di sabbia, poeme, traducere de Adriana Milescu, Editura Saval, Bologna. 1988 La Editura Muzical[ apare volumul lui Sigismund Todu\[ Lieduri pentru voce =i pian pe versuri de Ana Blandiana, cuprinz`nd 16 lieduri. (De-a lungul anilor au mai scris cicluri de lieduri pe versurile poetei compozitorii Cornel [ranu, Hans Peter Türk, Valentin Timaru, Walter Mihai Klepper etc.) La Teatrul Mic are loc premiera spectacolului Cu ochii deschi=i, realizat =i interpretat de Irina R[chi\eanu-+irianu din scrierile, ]n versuri =i proz[, ale Anei Blandiana. (Spectacole asem[n[toare au mai fost realizate ]n timp pe scenele teatrelor din Ia=i, Arad, Oradea, Bac[u.) Kopie eines Alptraums (Imita\ie de co=mar), nuvele, Verlag Volk und Welt, traducere ]n limba german[ de Veronika Riedel. }nt`mpl[ri de pe strada mea, versuri pentru copii, Editura Ion Creang[. Descoperirea de c[tre cititori a unui pamflet politic travestit ]n poezie pentru copii =i recunoa=terea dictatorului sub ]nf[\i=area parodic[ a Motanului Arpagic a atras dup[ sine interzicerea c[r\ii (epuizat[, de altfel, ]ntre timp) =i a autorului ei. Este oprit[ de asemenea difuzarea altor dou[ c[r\i aflate sub tipar: volumul de poezii din BPT la Editura Minerva =i un volum ]n limba german[ cu o prefa\[ de Ana Blandiana la Editura Kriterion. De data aceasta ]ns[ nu este vorba de o interdic\ie doar pentru viitor, ci =i pentru trecut: c[r\ile Anei Blandiana au fost scoase din biblioteci =i au fost prohibite nu numai textele semnate de ea, ci =i cele care, sub alte semn[turi, ]i citau, chiar dac[ ]n treac[t, numele. 1989 }n urma ecoului interdic\iei ]n mass-media interna\ional[ (poemul cu motanul-dictator este tradus ]n majoritatea limbilor europene) =i a protestelor legate de aceasta (de exemplu, din ini\iativa poetului italian Andrea Zanzotto =i a profesorului Lorenzo Renzi de la Universitatea din Pa-
10 Ana Blandiana dova, treizeci de personalit[\i culturale italiene au semnat o scrisoare de protest) se anun\[ apari\ia volumului din Biblioteca pentru to\i, pentru ca printr-un gest de sens contrar, dar lipsit de publicitate s[ fie retras de pe pia\[, la c`teva zile dup[ difuzare. Difuzarea a continuat printr-o adev[rat[ burs[ neagr[ din depozitele interzise =i s-a sf`r=it prin punerea ]n v`nzare a ceea ce mai r[m[sese, dup[ revolu\ie. Sniega Stunda, poeme =i eseuri, traducere ]n limba leton[ de Leons Briedis. Editura Liesma, Riga. Poeme-Poems, volum bilingv, traducere ]n englez[ de Crisula +tef[nescu =i Inta Moruss-Wiest (poemul O vedet[ de pe strada mea A star for my street tradus de Richard Wiest). Revue des Etudes Roumaines, Paris. 22 decembrie Ana Blandiana este anun\at[ la televiziune, f[r[ a fi ]ntrebat[, printre membrii Consiliului Frontului Salv[rii Na\ionale. 26 decembrie Are loc prima ]ntrunire a Consiliului F.S.N., ]n care este propus[ =i refuz[ s[ devin[ vicepre=edinte al noii conduceri a \[rii. 1990 29 ianuarie Demisioneaz[ din Consiliul F.S.N. ]n semn de protest ]mpotriva transform[rii acestuia ]n partid =i a violen\elor organizate ]mpotriva opozi\iei politice. Arhitectura valurilor, poezii, Editura Cartea Rom`neasc[. Aprilie Face parte dintre vorbitorii din Pia\a Universit[\ii. Noiembrie Este unul dintre ini\iatorii =i fondatorii Alian\ei Civice, al c[rei pre=edinte devine ]n mai multe r`nduri, ]n anii urm[tori. A Megálmodott, nuvele, traducere ]n limba maghiar[ de Lendvay Eva, Editura Europa, Budapesta. Se re]nfiin\eaz[ PEN CLUB-ul rom`n (sec\ie a organiza\iei mondiale a scriitorilor), al c[rui pre=edinte devine Ana Blandiana. The Hour of Sand, poeme alese, traducere ]n limba englez[ de Peter Jay =i Anca Cristofovici, Anvil Press Poetry, Londra.
Geniul de a fi 11 En kyma full av Fjäntar, poeme, traducere ]n limba suedez[ de Jon Milos, Editura Symposion, Stockholm. Kanskje noen drommer meg, poeme, traducere ]n limba norvegian[ de Ion V[leanu =i Wera Saether, Solum Forlag, Oslo. Kopie eines Alptraums, nuvele, edi\ia a doua, Steidf Verlag, Göttingen, traducere ]n limba german[ de Veronika Riedel, cu o postfa\[ de Paul Schuster. 1991 100 de poeme, Editura Tinerama. Étoile de proje, poeme, traducere ]n limba francez[ de Hélène Lenz, Ateliers du Tayrac. 1992 Kopie van een nachtmerrie, nuvele, traducere ]n limba olandez[ de Jan Witlem Bos, Editura Van Gennep, Amsterdam. Sertarul cu aplauze, roman, Editura Tinerama, edi\ia ]nt`ia (edi\ia a doua va ap[rea ]n 1993) 1993 Die Applausmaschine, roman, traducere ]n limba german[ de Ernest Wichner, Steidi Verlag, Göttingen. Svedosci, poezii, traducere ]n limba s`rb[ de Petru C`rdu, V`r=a\. Mai Ana Blandiana sus\ine la Universitatea Sorbonne din Paris un ciclu de conferin\e despre R[d[cinile r[ului rom`nesc =i Convertibilitatea suferin\ei. Cu acest prilej DAAD (Oficiul german de studii universitare) editeaz[ un volum trilingv (rom`n[-francez[-german[) Ana Blandiana, iar Maison des Ecrivains din Paris ]i dedic[ o sear[ omagial[. Poezii, traducere ]n limba albanez[ de Kopi Kycyku, Shtepia Botuese Enciklopedike, Tirana. 1994 Fondator =i pre=edinte al Funda\iei Academia Civic[. Clair de mort, poeme, traducere ]n limba francez[ de Gérard Bayo, prefa\[ de Ion Pop, Librarie Bleue, Troyes. EngelErnte, poeme, edi\ie bilingv[, traducere ]n limba german[ de Franz
12 Ana Blandiana Hodjak, postfa\[ de Peter Motzan, Ammann Verlag, Zürich. 1995 Imita\ie de co=mar, nuvele, Editura Du Style. 1996 }n diminea\a de dup[ moarte, poeme, Editura Du Style. 1997 La cules ]ngeri, poiezii, colec\ia Biblioteca =colarului, Editura Litera. De-a lungul anilor, poeta a ]ntreprins ca invitat[ a unor universit[\i, academii, organiza\ii culturale mai multe c[l[torii de documentare =i studiu ]n diverse \[ri europene =i a participat la congrese =i festivaluri de poezie. }n afara volumelor men\ionate, i-au mai ap[rut grupaje de poeme ]n reviste =i antologii din Anglia, S.U.A., Italia, Spania, Fran\a, Belgia, Germania, Austria, Olanda, Finlanda, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, Brazilia, Cuba, Turcia, Siria, Grecia, China, Japonia, Israel, Albania. Dup[ 1989, acestor traduceri li se adaug[ eseurile literare =i articolele de analiz[ politic[ ap[rute ]n marile ziare germane sub semn[tura Anei Blandiana, ca =i nenum[rate conferin\e, lecturi publice, interviuri, interven\ii la colocvii, simpozioane =i mese rotunde ]n principalele \[ri europene. Elena MURGU
CUPRINS Geniul de a fi A FI SAU A PRIVI 13 Nu \in minte c`nd =i cum s-a n[scut pentru prima oar[ ]n mine ideea c[ orice mi se ]nt`mpl[ se ]nt`mpl[ spre binele meu, c[, indiferent c`t de dramatic[, orice ]nt`mplare e o experien\[ =i orice experien\[ un c`=tig, dar eram ]nc[ destul de mic[, din moment ce nu-mi doream dec`t s[ ajung mare, c`nd ]mi amintesc m[ consolam de orice necaz cu g`ndul c[ am mai ]nv[\at ceva =i astfel o s[ cresc f[r[ ]ndoial[ mai repede. }n orice caz nimic nu m-a clintit din ciudata mea credin\[ =i dac[ timpul, trec`nd, a reu=it totu=i s[ schimbe ceva, nu esen\a ideii mele a reu=it s-o schimbe, ci finalitatea ei : c`nd mi se ]nt`mpl[ un necaz m[ consolez cu g`ndul c[ am mai ]nv[\at ceva =i astfel o s[ ]mb[- tr`nesc f[r[ ]ndoial[ mai ]ncet. Am observat c[ despre lucrurile prea serioase nu ]ndr[znesc s[ vorbesc dec`t pu\in ]n glum[. Asemenea unei m[=ti, tonul juc[u= reu=e=te nu s[ ascund[, ci s[ stilizeze gravitatea celor spuse. Absoluta mea ]ncredere ]n puterea benefic[ a experien\ei =i-n for\a curativ[ a suferin\ei s-a transformat cu timpul dintr-o concep\ie de via\[, ]ntrun destin, =i chiar ]ntr-un destin literar din moment ce orice mi se ]nt`mpl[ reprezint[ un spor de cunoa=tere =i, la r`ndul lor, toate jertfele de pe altarul cunoa=terii au, cu pu\in noroc, =ansa de a fi aprinse de ochiul zeului =i transformate ]n pagini, eu ]ns[mi nu sunt dec`t un prilej dat vie\ii s[ se ]nt`mple, un martor benevol =i plin de aten\ie al propriilor mele tragedii. Ve=nic plecat de acas[, mereu ]n documentare ]n propria sa via\[, spiritul meu este prea ocupat cu privitul pen-
14 Ana Blandiana tru a putea fi cu adev[rat ]nfr`nt sau ]nving[tor =i chiar pentru a putea fi. A fi =i a privi devin dou[ verbe opuse =i violent exclusive ]n lumina unui ]ntreg destin. A fi sau a privi, asta e ]ntrebarea. }n aceast[ perspectiv[, a a=tepta nu ]nseamn[ a pierde timpul, ci a te ]mp[rt[=i dintr-o psihologie colectiv[ infinit sugestiv[; a fi ]n=elat nu e numai o umilin\[, ci =i o revela\ie; a fi lovit nu e numai o durere, ci =i o descoperire. A merge cu autobuzul, a vizita un bolnav, a fi bolnav chiar, a vorbi cu un copil, a face pia\a, a ]nt`lni un prieten, a fi nedrept[\it, a fi l[udat, a fi iubit, a nu fi iubit devin, din simple ]nt`mpl[ri, situa\ii magice de dezv[luire a lumii, prilejuri de uluitoare surprize ]n univers. A fi pentru a privi iat[ o fascinant[ terapeutic[, iat[ o solu\ie.
CUPRINS Geniul de a fi SCUTUL FRAGIL 15 La o prim[ vedere, rela\ia dintre lume =i scris este o simpl[ prism[ cu trei fe\e : exist[ scriitori care au contemplat lumea a=a cum era ea, al\ii care s-au iluzionat c[ o v[d a=a cum ar fi dorit-o =i al\ii care au ]ncercat s[ o schimbe. Dar totul se complic[ dac[ ne amintim c[ mai exist[ poe\ii, cei care, dup[ ce au v[zut-o, au vrut s[ pun[ o alta ]n loc : substituire nu ]ntotdeauna lipsit[ de riscuri, pentru c[ nu ]ntotdeauna lumea propus[ de poe\i era mai u=or de suportat dec`t cea adev[rat[, real[. Prin poe\i ]n\eleg, desigur, nu pe autorii de versuri, ci pe autorii de viziuni, pe cei ]n care razele realit[\ii p[trund refractate straniu de substan\a sufleteasc[ str[b[tut[, substan\[ ce nu se las[ p[truns[ dec`t pentru a putea r[sturna =i ad`nci ]n\elesurile. Dar, oric[rei categorii i-ar apar\ine, ]ntre scriitor =i lumea c[reia el ]i este ecou se a=az[ ca un scut capabil nu numai s[-l apere, ci =i s[-l ajute s[ ]nving[ opera sa. Secole de-a r`ndul, poetul a fost asemenea lui Perseu, fiul lui Zeus, cel care, pentru a ]nfr`nge Meduza, =i-a =lefuit scutul =i l-a f[cut oglind[ ]n care, v[z`ndu-=i chipul, Gorgona s[ fie ucis[ de revela\ia propriei ei ur`\enii. Secole ]ntregi, ambi\ia realist[ a scriitorului a fost aceea de a reflecta at`t de perfect lumea, ]nc`t aceasta s[ poat[ fi ]nvins[ ori m[car ]mbl`nzit[ de spectrul propriei ei imagini. Victoria artei se datora astfel nu numai efortului estetic de a oglindi, ci =i filosoficei ambi\ii de a schimba raportul de for\e ]ntre ceea ce este =i ceea ce se ]n\elege. Scepticismul modernilor a pierdut, ]ns[, aceast[ iluzie, ca =i speran\a c[ realitatea mai p[streaz[ ingenuitatea necesar[ pentru ca
16 Ana Blandiana v[z`ndu-se a=a cum e s[ fie cuprins[ de oroare. Acum, c`nd singur[tatea, ne]ncrederea =i r[zboaiele au dovedit c[ =tiu s[ slu\easc[ =i s[ ucid[ mai bine dec`t bietul cap al Gorgonei, poetul s-a v[zut =i el nevoit s[-=i schimbe armele. Sfid[rii =i nep[s[rii, el le-a r[spuns prin co=mare de fabrica\ie proprie, artizanal[. Renun\`nd s[ mai reproduc[ neap[rat lumea, el a ales calea de a-i ar[ta nu propria ei fa\[, ci cutremur[toarele viziuni pe care aceasta le poate produce ]n sufletul lui. Nu imaginea vie a Meduzei reflectat[ ]n scut, deci, ci ]nsu=i capul Gorgonei, t[iat =i transformat ]ntr-o for\[ capabil[ s[ apere =i s[ ]nving[. Poezia devine astfel scutul fragil al pleoapelor, ]n umbra l[sat[ a c[rora universului real i se d[ =ansa naiv[, =i mereu ]ncrez[toare, de a rena=te.
CUPRINS Geniul de a fi BIBLIOTECI 17 C`nd m[ g`ndesc la papirusurile distruse ale templului din Memphis, =i la cele dou[ sute de mii de volume nimicite ale bibliotecii din Pergam; c`nd m[ g`ndesc la acel jum[tate de milion de manuscrise ale bibliotecii din Cartagina, disp[rute atunci c`nd ora=ul lui Hanibal a fost =ters de pe fa\a p[m`ntului; c`nd m[ g`ndesc la arderea marii biblioteci din Alexandria; c`nd m[ g`ndesc la acel an 213 ].e.n. c`nd suveranul din rin a ars toate c[r\ile, pentru c[ din c[r\i ]=i scoteau argumentele cei ce i se ]mpotriveau, ]nc`t ]n[l\[toarele ]nv[\[turi ale lui Lao ] =i echilibratele ]nv[\[turi ale lui Confucius, =i toat[ incredibila =tiin\[ a mileniilor anterioare abia dac[ au mai putut fi adunate din legend[ =i din amintirile b[tr`nilor; c`nd m[ g`ndesc la cele trei sute de mii de volume arse de Leo Isaurus ]n Constantinopolul secolului al optulea; c`nd m[ g`ndesc la pergamentele rase de c[lug[rii care aveau nevoie de spa\ii de scris pentru multiplicarea dogmelor ce fuseser[ suferin\e =i iubiri; c`nd m[ g`ndesc la g`ndurile a=ternute =i nea=ternute spulberate de autodafé-uri =i la rugurile, mai tinere ]nc[, trimi\`ndu-=i fumul =i spaima p`n[ la noi ]nc[p[\`narea mea de a scrie =i perseveren\a mea ]n fa\a paginii albe, st[ruin\a de a-mi transforma clipele ]n litere =i zilele ]n fraze =i ]nd[r[tnicia de a pune ]n locul anilor scur=i =i-al v`rstelor consumate mormane de h`rtie at`t de greu ]nnegrit[, dar at`t de u=or inflamabil[, mi se par ]nduio=[toare =i mai absurde ]nc[ dec`t ]ncercarea de a opri anotimpurile s[ se urmeze sau r`urile s[ curg[. +i totu=i acel totu=i r[s[rit mereu ]n pofida celei mai formale logici =i continu`nd s[ existe ]mpotriva tu-
18 Ana Blandiana turor argumentelor ]n stare s[ demonstreze str[lucitor c[ existen\a sa nu are nici un rost =i totu=i scriu, cu toate c[ h`rtia se aprinde =i cerneala se =terge, a=a cum femeile nasc, cu toate c[ =tiu c[ fiii lor vor muri c`ndva. Sau poate tocmai de aceea? C[ci dincolo de distrugerea bibliotecilor din Memphis =i din Pergam, din Cartagina =i din Alexandria, din rin =i din Constantinopole, a mai r[mas totu=i ceva de pe urma at`tor =i at`tor ]mp[r[\ii, mai =tim totu=i ceva despre ele, pentru c[ printre incendii =i r[zboaie, printre m[celuri =i cutremure, cei ce scriau au continuat totu=i, f[r[ ]ncetare =i ]mpotriva tuturor argumentelor s[ scrie...
CUPRINS Geniul de a fi DE GENUL FEMININ 19 Dac[ a=a cum indivizii se ]mpart ]n b[rba\i =i femei (ceea ce nu ]mpiedic[ desigur apari\ia unor b[rba\i efeminiza\i =i a unor femei b[rbate) popoarele s-ar ]mp[r\i =i ele pe genuri, m-am g`ndit ]ntotdeauna cu m`ndrie c[ poporul rom`n ar fi considerat un popor feminin. Prin feminitate ]n\eleg capacitatea de a alege ceea ce e esen\ial, de ceea ce nu e a na=te =i a cre=te copii, a te ]ngriji de m`ncare, a vindeca r[nile, ]ntr-un cuv`nt a te zbate pentru a supravie\ui; a ierta, ]n loc de a lovi, a te supune un timp pentru a ]nvinge ]n timp, a ]nflori alti\e, blide, c`ntece. Am str[b[tut istoria cu aceste esen\iale caracteristici ale feminit[\ii, fiindu-ne str[in spiritul masculin al altor popoare : dorin\a de a cuceri, setea de putere, lupta, r[zboiul, jaful, distrugerea, riscul, suprema\ia, ]n numele cavalerismului, al credin\ei, al curajului, al progresului, al ac\iunii. Dar ce este curajul de a muri, fa\[ de curajul de a na=te? Ce este curajul de a ucide, fa\[ de curajul de a r[bda pentru a nu fi ucis? Ce este progresul ne]ncetat fa\[ de neclintita permanen\[ =i cucerirea altor p[- m`nturi, fa\[ de p[strarea eroic[, prin milenii, a propriului p[m`nt? Miori\a cu solu\ia ei (indiferent cum interpretabil[) a accept[rii destinului =i a transfigur[rii dispari\iei ]n ]nceput de ciclu nou, capabil s[ r[scumpere prin frumuse\e, =i Me=terul Manole cu jertfa lui nu pe c`mpul de b[taie, ci la temelia unei zidiri, cu zborul s[u terminat ]n moarte =i ]n izvor sunt numai dou[ dar c`t de str[lucitoare! din argumentele artistice care demonstreaz[ prin secole capacitatea noastr[ de a desp[r\i istoria de ve=nicie =i esen\a
20 Ana Blandiana de circumstan\[. De altfel, chiar lupt[torii basmelor noastre, fe\ii no=tri frumo=i ajuta\i de albine =i de furnici pe care le cuceresc nu prin puterea sabiei, ci prin bun[tatea inimii, dup[ cum zmeii =i vr[jitoarele, balaurii =i ]mp[ra\ii sunt ]nvin=i de cele mai multe ori prin puterea inteligen\ei =i prin solidarizarea cu cei n[p[stui\i de ace=tia nu pornesc la lupt[, asemenea cavalerilor medievali, din dorin\a de a se remarca =i de a-=i demonstra b[rb[\ia, ci ]mpin=i de umilin\e =i nedrept[\i, obliga\i ]ntotdeauna de suferin\a altora. +i la urma urmei, chiar faptul c[ totul se termin[ ]ntotdeauna cu bine printr-o nunt[, nu este, oare, o dovad[ nu numai a optimismului caracteristic acelei jum[t[\i a neamului omenesc care =tie c[ orice moarte poate fi ]nlocuit[ printr-o na=tere, ci =i a visului at`t de naiv =i de altruist ]n feminitatea sa, c[ nu exist[ pe p[m`nt victorie mai complet[ dec`t o nunt[?
CUPRINS Geniul de a fi VITEZA 21 Ca =i cum a= c`nta la un instrument sau ca =i c`nd a= face un sport de performan\[, faptul de a nu fi scris de mult ]l resimt ca pe o pierdere a digita\iei, a antrenamentului. Am nevoie de zilnic exerci\iu pentru a fi ]n form[. Nescriind, uit s[ scriu. Dup[ o ]ntrerupere ]mi sunt necesare mai multe zile pentru a re]nv[\a s[ scriu, scriind mai ]nt`i st`ngaci, apoi din ce ]n ce mai legat, mai sigur, mai colorat. Ca =i cum, de fiecare dat[, a= lua de la cap[t totul =i a= trece prin toate fazele devenirii mele, a=a cum copilul trece ]n trupul mamei lui prin toate fazele form[rii speciei. Mai mult : nu numai stilul, ci =i literele ]mi devin nesigure dup[ o ]ntrerupere, chiar m`na ]ns[=i are nevoie de antrenament pentru a fi ea ]ns[=i. C`t despre creier aceast[ divinitate suprem[, de puterea c[reia at`rn[m cu to\ii e at`t de greu de spus c`nd este el ]nsu=i n[cl[it de inactivitate, ruginit de neclintire, materie grea =i nep[truns[ de raz[ sau, dimpotriv[, mecanism neoprit, puls luminos, agita\ie continu[, =uierare de sens, ]nc`t m[ ]ntreb dac[ nu cumva numai mi=carea este cea care se nume=te uneori talent, alteori inteligen\[ =i, rar, ]n cazul maximelor viteze, geniu.
22 Ana Blandiana INTRANSIGENTA S{RB{TOARE CUPRINS Dac[ Eminescu ar fi fost mai pu\in imaculat, cred c[ posterit[\ii sale i-ar fi fost mai u=or. Dac[ ar fi existat in via\a lui de dincolo de pagin[ b[nuiala misterioas[ a unei crime, ca la Villon, sau, cel pu\in, o vinovat[ iubire, ca la Shakespeare, sau, =i mai pu\in, sfidarea =i nelini=tea paradisurilor artificiale, ca la Baudelaire, sau, cel mai pu\in, ]necul ]n valuri de alcool, ca la Poe, dac[ ar fi existat ]n via\a lui pe p[m`nt o singur[ vin[, un singur lucru care s[ i se poat[ repro=a =i care s[-i poat[ fi cu m[rinimie iertat, posteritatea sa ar fi fost mai u=or de purtat. Dac[ el, cel mai mare, ar fi min\it, c`t de simplu ar fi fost s[ spunem =i el a min\it ; dac[ el, cel mai mare, ar fi furat, c`t de simplu ar fi fost s[ spunem =i el a furat ; dac[ el, cel mai mare, ar fi ]mpro=cat cu noroi, c`t de simplu ar fi s[ spunem =i el a ]mpro=cat cu noroi. Dar din tot ce-=i poate ]ng[dui un om, el nu =i-a ]ng[duit dec`t boala =i demnitatea, interzic`nd astfel, cu propriul s[u trup pr[bu=it =i cu propria sa minte ]ntunecat[, intrarea umbrei ]n parnasul rom`nesc. Odat[ cu el =i definitiv, pentru un ]ntreg popor, no\iunea de poet a r[mas legat[ de aceea de imaculare. Aceast[ necru\[toare lege, mai bl`nd[ poate la alte popoare, ne dicteaz[ f[r[ mil[ admira\iile =i ne stabile=te implacabil[ idolii, ne]ng[duindu-ne nici o clip[ s[ nu fim demni de a privi statura lui f[r[ egal =i ochiul lui mare, deschis, f[r[ somn asupra eternit[\ii. }n fa\a lui, mai u=or ]i este unui poet maculat s[ ]nceteze de a se mai numi poet, dec`t unui tic[los s[ ]ncerce a p[trunde dincolo de pragul sfin\it al poeziei.
Geniul de a fi 23 M[ g`ndesc m-am g`ndit adesea ]n ]mprejur[ri esen\iale, atunci c`nd de r[spunsul pe care mi-l d[deam depindeau faptele =i uneori chiar sensurile vie\ii mele cum ar fi fost poporul rom`n f[r[ Eminescu. Nu at`t f[r[ opera lui, genial[ ]n planul poetic =i ]nr`uritoare la infinit, ci f[r[ via\a, f[r[ legenda lui care ne-a fixat coordonatele idealului. Cum am fi fost dac[ Eminescu ar fi avut via\a lui Arghezi, sau cum am fi fost dac[ Eminescu ar fi avut moartea lui Byron? Cum am fi fost dac[ Eminescu ar fi avut cariera lui Lamartine sau longevitatea lui Hugo? Desigur, altfel, f[r[ ]ndoial[, altfel, sunt convins[ c[ nu exagerez sus\in`nd c[ de biografia lui Eminescu at`rn[ ]n mod miraculos, magic aproape, felul de a fi al fiec[ruia dintre noi. Nu sus\in c[ imacularea lui ne face mai cura\i, nici c[ demnitatea lui f[r[ cusur ne ]mpiedic[ s[ ne umilim, sus\in c[ etalonul de platin[ al moralit[\ii lui a stabilit o dat[ pentru totdeauna valorile supreme dup[ care =tim c[ vom fi judeca\i. Iar aceast[ con=tiin\[ a raport[rii continue ne fi-xeaz[ legile imuabile ale devenirii. Trebuie s[ fii p[m`nt ca s[ ]n\elegi c[ nu e totuna s[ fii comparat cu Feleacul sau cu Muntele Omul. A discuta chestiuni de moral[ l`ng[ morm`ntul unui mare poet poate p[rea nepotrivit =i neesen\ial. Dar Eminescu nu este numai un mare poet al lumii, el este poetul nostru na\ional. Din paginile c[r\ilor de citire el trece firesc ]n paginile c[r\ilor de rug[ciune =i din dic\ionarele istoriei literare, ]n pomelnicele cu arhangheli =i martiri. Eminescu este asemenea Ciobanului din Miori\a, cel frumos =i bl`nd, cel bogat =i b[tut de nenoroc, cel ce ]=i contempl[ destinul, ne]ncerc`nd s[ =i-l schimbe. Acesta este prototipul. Am citit nu demult c[ elevii unei =coli de silvicultur[ din Moldova au s[dit pe un deal puie\i, aranj`ndu-i ]n forma literelor din numele lui Eminescu, pentru a s[rb[tori prin aceast[ vie =i neobi=nuit[ caligrafie apropiata aniversare a marelui poet. Iar =tirea m-a emo\ionat nu numai prin fantezia frem[toare a omagiului, ci =i prin ne]ntrerupta lui picurare, prin neoboseala lui. Pentru c[, iat[, a venit din nou ianuarie, =i jum[tate
24 Ana Blandiana din el a trecut, =i am ajuns din nou ]n fa\a acestui at`t de miraculos de rom`nesc praznic, ziua na=terii lui Eminescu. +i, din nou, ca ]n at`tea r`nduri, ]l s[rb[torim r[scoli\i de un unanim elan purificator. Tr[im a=a cum tr[im, ne scul[m ]nainte de a se face ziu[, ne ]ngr[m[dim ]n autobuze, muncim la serviciu, alerg[m la cump[r[turi, muncim acas[, ne cre=tem copiii, deschidem televizorul, ]l ]nchidem, deschidem ziarul, ]l ]nchidem, =i adormim epuiza\i, ca s[ ne putem de=tepta ]n zori, ca s[ o putem lua de la cap[t. +i ]ntre timp reu=im s[ ne iubim =i s[ ne ur`m, s[ ne invidiem unii pe al\ii =i s[ ne ajut[m unii pe al\ii, s[ suferim, s[ fim ferici\i, s[ fim bolnavi, s[ fim buni, s[ fim r[i, s[ ne fie dor, s[ ne fie sc`rb[, s[ fim obosi\i, s[ fim la=i, s[ fim curajo=i, s[ fim slabi, s[ fim puternici, s[ fim naivi, s[ fim tineri, s[ fim b[tr`ni, s[ tr[im ]ntr-o rotire n[ucitoare, mereu accelerat[, mereu mai avid[ =i mai exigent[, ]ntr-un av`nt care ne duce ]nainte mereu mai gr[bi\i, mai boga\i =i mai f[r[ suflare. Iar aceast[ ne]mbl`nzit[ mi=care de rota\ie, acest refren al lunec[rii reluate mereu mai repede =i mai amplu, ca un canon, se opre=te o dat[ pe an. O dat[ pe an, de ziua lui Eminescu, sufletele noastre de adolescen\i f[r[ moarte se trezesc cu uimire ]n trupurile lor devenite necunoscute =i ne privim unii pe al\ii, =i fiecare pe sine, cu fermecat[ aten\ie ]n lumina deodat[ limpede dintre noi. +i atunci, ]n acele c`teva minute, sau c`teva ore, ]n ochii no=tri care nu se mai deschiseser[ de tot de at`ta timp, ]ncap deodat[ =i stele-n cer, =i ora=ul furnicar, =i ramurile care ne bat ]n geam, =i pove=tile care ne vin ]n g`nd. O dat[ pe an, amintindu-ne de Eminescu, ne amintim de noi ]n=ine =i ne descoperim, cu nemaisperat[ emo\ie, vii. Este o s[rb[toare ]nalt[, capabil[ s[ purifice. At`ta vreme c`t vom mai scrie numele lui cu arbori pe dealuri, at`ta timp c`t ora=ele ne vor mai fi sfin\ite de statuile lui =i tipografiile se vor mai purifica ritmic r[sp`ndindu-i poemele, putem fi siguri de noi, putem fi siguri c[ suntem. Cultul eminescian, mereu ]n cre=tere, este cea mai vibrant[ dovad[ a supravie\uirii noastre.
CUPRINS Geniul de a fi DIC IONAR 25 A muri nu este opusul lui a tr[i, ci al lui a te na=te. Cele dou[ antonime reprezint[ fiecare clipa intr[rii ]ntr-o stare ]n via\[ sau ]n moarte, ]n timp ce a tr[i este ac\iunea, de durata vie\ii, c[reia nu ]i este opus ]n limb[ dec`t a fi mort. Dar acesta din urm[ nu este dec`t o form[ verbal[ pasiv[, nu un verb propriu-zis, nu o ac\iune, pentru c[ nimeni n-a fost ]n stare s[ cread[, dincolo de moarte, ]n posibilitatea real[ a unei ac\iuni. Dar dac[, totu=i, ea exist[, =i pentru a fi revelat[ nu-i lipse=te dec`t verbul exprim[rii? Dac[ s-ar ]ntoarce cineva s[ povesteasc[ ce ]nseamn[ a mor\i?
26 Ana Blandiana REGULA JOCULUI CUPRINS Veneam spre cas[ ]ntr-una dintre aceste zile ]n care prim[vara s-a hot[r`t totu=i s[ coboare peste noi, veneam mole=it[ de soare =i de astenie, cu acea beatitudine a oboselii ]n care trupul nu mai pretinde ordine, ci ia asupra sa conducerea automat[ a mi=c[rilor, d`nd g`ndurilor vacan\[ =i suferin\elor somn. Veneam spre cas[ ]ncet, cu fularul ]n sf`r=it deznodat =i paltonul desf[cut, oprindu-m[ s[ m[ uit, curioas[ =i absent[, ]n egal[ m[sur[, la fiecare gard mai ciudat, la fiecare stucatur[ mai neobi=nuit[, la fiecare strea=in[ mai complicat[, la fiecare pisic[ p[=ind pedant[ pe acoperi=, la fiecare c[\el travers`nd aferat strada, la fiecare trec[tor purt`nd pe chip expresia aceluia=i somn transparent prin care pluteam fericit[ si eu. Veneam spre cas[, deci, f[r[ s[ m[ gr[besc, c`nd m-am oprit s[ privesc un joc de copii. A=eza\i ca ]ntr-un amfiteatru pe treptele curbe ale unei cl[diri, opt sau poate nou[ \`nci, nedep[=ind cinci-=ase ani, st[teau cumin\i unul l`ng[ altul, ]n timp ce o feti\[ mai r[s[rit[ ]i domina din fa\[, ]n picioare, interog`ndu-i pe r`nd. Se jucau de-a =coala. Tocmai era scos la tabl[ un b[ie\el, tabla fiind asfaltul pe care profesoara scrisese, ]n josul unor coloane de cifre mai vechi, problema: 7+ 7=?. Profesoara era important[ =i sever[, elevul speriat de ]ntrebare si respectuos, rolurile erau interpretate cu seriozitate =i chiar cu minu\ie. Prezen\a spectatorului care eram, =i care se a=ezase pe trepte al[turi de ei, nu p[rea s[-i deranjeze nici m[car prin u=orul cabotinism c[ruia ]i d[dea na=tere. Se f[ceau c[ m[ ignor[ =i, ]n ad`ncul jocului lor, m[ ignorau cu adev[rat. Dup[ o prelungit[ nesiguran\[, cel ]ntrebat se hot[r] =i
Geniul de a fi 27 cu un glas sub\ire, mai sub\ire chiar dec`t m-a= fi a=teptat, d[du r[spunsul: 28. Calm[, profesoara =terse cu talpa ghetei semnul ]ntreb[rii, scrise ]n locul lui 28 (scria, evident, ]n numele elevului care nu =tia s[ scrie) =i abia apoi ]ncepu s[ explice c[ r[spunsul nu este corect =i, t[indu-l cu o linie, ]nsemn[ al[turi adev[ratul rezultat : 16, iar cu b[\ul pe care ]l \inea ]n m`na st`ng[ aplic[ simbolic o lovitur[ punitiv[ ]n palma celui ce gre=ise, ]ntins[ cu stoicism ca s[-=i ia pedeapsa. Atunci, amuzat[ =i mirat[ de insuficien\a profesoarei, ]n a c[rei impun[toare pedagogie ]ncepusem s[ cred =i eu, m-am trezit spun`nd aproape f[r[ s[ vreau. Dar 7 + 7 = 14 =i abia ]n secunda urm[toare, c`nd to\i ochii s-au ]ntors spre mine, lumin`nd la fel, am ]n\eles imen-sa gre=eal[ pe care o f[cusem. Nu cred c[ vreodat[ ]n via\[ m-am sim\it mai stupid[ =i nu glumesc deloc m[rturisind asta. Era ]n privirea copiilor oprit[ asupra mea, nu mai mult de c`teva secunde, nu numai uimirea c[ nu ]n\elesesem regula, at`t de simpl[, a jocului, ci =i dispre\ul c[ nu eram ]n stare s-o ]n\eleg. Jocul lor fusese pur, neatins de realitate, profesoara nu era profesoar[, elevii nu erau elevi, calculele nu erau calcule, era un joc perfect, jucat din simpla pl[cere a jocului, pl[cere pe care o tr[iau, evident, cu to\ii, iar ]n aceast[ art[ gratuit[, ]n aceast[ fic\iune at`t de total[ ]nc`t nu putea fi infirmat[ de nimic, eu introdusesem proste=te un element real, un adev[r dintr-un univers care nu reu=ise ]nc[ s[-i ating[. M-am ridicat umilit[ =i aproape cu greutate, ca b[tr`nii, =i m-am ]ndep[rtat sim\indu-m[ privit[ din spate un timp, auzind apoi, tot mai slab, reluarea jocului a c[rui regul[ nu reu=isem s[ o ]n\eleg. Marea bucurie a amiezii se stinsese ]n mine, ]ncepui s[ m[ gr[besc spre cas[, ca =i cum mi-ar fi fost team[ s[ nu infirm prin vreun adev[r mai real sublima fic\iune a prim[verii.
CUPRINS 28 Ana Blandiana ADEV{RATUL CON INUT AL UNEI NO IUNI }ntr-o lume ]n care timpul pierdut cu discu\iile despre procurarea hranei nu este egalat dec`t de cel pierdut cu discu\iile despre dietele de sl[bire, m-am ]ntrebat cu seriozitate dac[ mi-a fost vreodat[ foame, dac[ =tiu ce e foamea. Desigur, nu m[ refer la senza\ia fiziologic[ ap[r`nd dup[ c`teva ore de la ultimul pr`nz =i care poate fi f[cut[ s[ dispar[ prin simpla ]ngurgitare a indiferent c[ror substan\e nutritive, ci la spaima c[ aceste substan\e nu vor putea fi g[site, c[ acea senza\ie, la ]nceput nici m[car nepl[cut[, nu este dec`t un fel de anticamer[ a mor\ii, un fragment ]nc[ analizabil =i reversibil al unei realit[\i care va sc[pa definitiv de sub control. }n acest din urm[ sens, trebuie s[ m[rturisesc cu un regret care ar putea p[rea cinic dac[ nu ar fi de fapt intimidat =i gata de umilin\[ c[ nu am cunoscut niciodat[ adev[rata foame. Am tr[it ]ntotdeauna modest, ]ntr-o modestie care, ]nainte chiar de a fi nivel de via\[, a fost concep\ie de via\[, o modestie c[reia ]n rarele =i scurtele momente c`nd am p[r[sit-o i-am sim\it lipsa =i i-am dus dorul, o modestie care se ]ntindea, dup[ epoc[ =i ]mprejur[ri, de la limita s[r[ciei la cea a bun[st[rii, dar care n-a atins niciodat[ punctul zero al foamei. Nici chiar atunci c`nd, ]n lipsa, silit[, a tatei, mama ne-a crescut singur[ din salariul =i muncile ei, nu-mi amintesc s[ ne fi lipsit vreodat[ p`inea, nici s[ fi invidiat hrana altor copii. (De altfel nu =tiu c`nd, cum =i de ce s-a n[scut ]n mine ciudata malforma\ie gra\ie c[reia n-am suferit niciodat[ ]n fa\a celor ce aveau mai mult dec`t mine, ci ]ntotdeauna ]n fa\a celor ce aveau mai pu\in). Asta nu
Geniul de a fi 29 ]nseamn[, desigur, c[ nu am r[bdat de foame, ]nseamn[ doar c[ fie c[-i =tiam dinainte termenul final, fie c[ el nu depindea dec`t de mine r[bdatul de foame nu era asociat cu spaima sf`r=itului, ci, dimpotriv[, cu un fel de ]ncordare aproape sportiv[ a posibilit[\ilor vitale. Asta se ]nt`mpla mai ales ]n str[in[tate, acolo unde av`nd foarte pu\ini bani, dar o imens[ dorin\[ de cunoa=tere, mi s-ar fi p[rut o profanare s[-i cheltuiesc pe m`ncare si unde ]nlocuiam cu adev[rat[ exaltare un pr`nz cu un bilet de muzeu, o cin[ cu al\i c`\iva kilometri ]nainta\i ]n necunoscut. Astfel senza\ia de foame era ]nso\it[ de una de acut[ m`ndrie =i devenea aproape euforic[, pentru c[ nu mai era vorba de o priva\iune, ci de o ascez[. Dac[ etimologic, a=a cum spune Platon, a fi entuziast ]nseamn[ a fi ]n zeu (ên+theos) cred c[ pot vorbi, f[r[ a exagera, de o foame entuziast[, ]n c[l[toriile mele. Abunden\a alimentar[ din jur nu m[ chinuia, ci ]mi m[rea bucuria renun\[rii, a=a cum marii anahore\i erau probabil ferici\i de orice ispit[ pe care trebuiau s-o ]nfr`ng[. De aceea str[in[t[\ile mele au fost ]nconjurate, precum marile crize ale poseda\ilor, de o aur[ emo\ional[ care le-a m[rit intensitatea. }n aceea=i categorie voluntar[ =i euforizant[ se ]nscrie foamea din timpul scrisului, postul acela aproape ritual care m[ ajut[ s[ fiu ]ntr-o mai mare m[sur[ eu ]ns[mi, nedependent[ nici m[car de propriul meu trup. De data aceasta nu e vorba de nici un fel de m`ndrie, de nici un fel de sacrificiu. Hrana, nici m[car prin absen\[, nu intr[ ]n socoteli. Nu renun\ la hran[, ci iau foamea a=a cum a= lua un drog, mai puternic dec`t cafeaua, ]n stare s[-mi asigure limpezimea =i libertatea g`ndirii. Ar putea ]ns[ sus\ine cineva c[ aceasta este adev[rata foame? Dar cine-ar putea spune care este adev[ratul con\inut al unei no\iuni care, ]ntre revolta din cauza foamei si greva foamei, cuprinde ]ntreaga evolu\ie a istoriei lumii?
CUPRINS 30 Ana Blandiana DIN LUMEA CELOR CARE NU CUV~NT~ C`nd am sosit eu acolo cartierul era st[p`nit de c`teva zeci de c`ini deveni\i spaima trec[torilor care, la intrarea pe strada noastr[, aveau grij[ s[ se ]narmeze cu ciomege sau cu resturi de m`ncare pentru a se putea ap[ra, prin corup\ie sau prin for\[, de atacatorii ajun=i, mai ales o dat[ cu l[sarea serii, ]nsp[im`nt[tori. Faptul c[ pe mine nu m-au ]nsp[im`ntat nici o clip[ nu era o dovad[ a curajului, ci a iluziilor mele. Fusesem crescut[ ]n credin\a c[ orice fiin\[ poate fi st[p`nit[ prin cuv`nt, ]n m[sura ]n care cuv`ntul este semnul dorin\ei de comunicare =i de ]n\elegere. Iar animalele ]n mijlocul c[rora crescusem, c[rora m[ obi=nuisem s[ le dau nume =i s[ le descop[r caractere, erau pentru mine ]n mai mare m[sur[ fiin\e dotate cu afecte =i inteligen\[ dec`t simple viet[\i. De altfel ]n povestirile copil[riei mi se p[rea ]ntotdeauna mult mai greu de ]n\eles c[ fiarele chiar fl[m`nzite ]=i sf`=iau victimele inocente ]n arenele romane, dec`t c[ un cre=tin putea fi cru\at pentru c[ leul recuno=tea ]n el pe cel care ]l salvase c`ndva, sco\`ndu-i un spin din lab[. Nostalgia logicii a fost dup[ cum se vede ]ntotdeauna marea mea sl[biciune. Nu am fost cuprins[, deci, de spaima general[, pe care o r[sp`ndeau c`inii cartierului. Faptul c[ le vorbeam p[rea s[-i deruteze =i chiar s[-i nelini=teasc[. Era ceva mai pu\in clar dec`t ciomagul sau osul. Oricum, dezorientarea topea agresivitatea =i excludea violen\a. Cu timpul, rela\iile noastre s-au nuan\at produc`ndu-se un fel de ierarhie a sentimentelor: ]n timp ce unii au r[mas ]ntr-un fel de expectativ[ emo\ional[, c`\iva mi-au devenit prieteni, iar de doi dintre ei
Geniul de a fi 31 m-a legat, ]n cele din urm[ reciproc, o real[ afec\iune. Cred c[ nu exagerez nici sentimental, nici logic sus\in`nd c[ aceast[ ierarhie era ]n acela=i timp una a calit[\ii, c[ cei mai bl`nzi =i mai devota\i erau ]n acela=i timp cei mai buni dintre ei, cei mai aproape de umanitate, nu numai ]n sensul devo\iunii fa\[ de ea, ci si ]n sensul ]nsu=irii caracteristicilor ei ideale. }n plus erau =i cei mai frumo=i, ]n lumea animal[ ideea platonician[ a identific[rii binelui cu frumosul g[sindu-=i cele mai conving[toare exemplific[ri. Deznod[m`ntul a r[sturnat ]ns[ brutal ordinea filosofic[ a ]nt`mpl[rii. Ne]ncrez[tori ]n eficacitatea afectivit[\ii mele =i plictisi\i de politica de for\[ la care nu ]ndr[zneau s[ renun\e, locuitorii cartierului au hot[r`t s[ recurg[ la otrav[ =i, ]ng`n`ndu-mi bl`nde\ea, au chemat c`inii oferindu-le dovezi concrete =i toxice de prietenie. Rezultatul a fost c[ to\i cei care crezuser[ ]n prietenie au murit. Cei ce fuseser[ sensibili la cuv`nt =i la afect au pl[tit cu via\a eleva\ia =i dezinteresarea pe care o atinseser[ dep[=indu-=i condi\ia, ]n timp ce inferiorii, cei cantona\i ]n suspiciunea propriei lor animalit[\i, cei care nu se ridicaser[ p`n[ la duio=ie =i cuv`nt au sc[pat. Moartea a selectat perfect imoral, ]ntr-o ordine a valorilor absolut invers[. Cartierul este populat acum de c`ini ur`\i =i r[i, timora\i deocamdat[ de spaima care mai flutur[ peste ei a otr[virii. Morala : eu sunt vinovat[.
32 Ana Blandiana AXIOMA CUPRINS }ntre poet =i istorie leg[turile sunt ]ntr-o asemenea m[sur[ determinante =i reciproce, ]nc`t, chiar dac[ le-ar fi divergente inten\iile =i idealurile, destinele lor se ]mpletesc implacabil de la ]nceputul p`n[ la sf`r=itul, mereu proorocit, al lumii. Poetul nu poate sc[pa istoriei, a=a cum istoria nu poate sc[pa poetului, iar odat[ aceast[ axiom[ admis[, ceea ce =i poetul =i istoria trebuie s[ ]n\eleag[ e c[ =i unul =i altul =i cu nimic unul mai mult dec`t altul au interesul s[ se afle ]ntr-o rela\ie de egalitate. Iat[ ceva cu adev[rat dificil. Este at`t de u=or s[ ne consider[m superiori unii altora =i at`t de greu s[ ne recunoa=tem egali! Uneori istoria n-a \inut seam[ de poe\i, alteori poe\ii n-au \inut seama de istorie. Dar =i epocile care nu =i-au l[sat poe\ii s[ se exprime =i poe\ii care nu siau exprimat epoca au disp[rut la fel de firesc ]n uitare. Din orice unghi am privi lungul drum al devenirii omenirii, istoria si poe\ii se v[d lega\i la fel de str`ns =i de f[r[ sc[pare. F[r[ sc[pare =i egal. }n procesul istoriei, poe\ii au fost pu=i =i procurori, =i avoca\i, =i jura\i, =i inculpa\i, si victime, =i grefieri, dar ]n nici una dintre aceste calit[\i ei nu au ]ncetat s[ fie martori. }n orice punct ar fi fost, de bun[voie sau cu sila, plasa\i, ei nu trebuiau dec`t s[ vad[ =i s[ spun[ ce-au v[zut. Iar dac[ martorul putea fi uneori, tragic, influen\at, grefierul nota =i aceast[ influen\[. C`t de simplu e totul : Oh, pe cer curg norii, prin p[m`nt lave =i ape, prin tulpini fragile sevele ren[sc[toare mereu, prin suflete dragostea ]n[l\[toare de slav[ ]n\eleptei, eternei armonii, a universului, dar noi exist[m numai ]n m[sura ]n care ]i suntem istoriei martori, istoriei care exist[ numai ]n m[sura ]n care ]i suntem martori noi.