CLUSTERE AGROTURISTICE ÎN MOLDOVA

Transkrypt

1 Asociaţia de Dezvoltare a Turismului în Moldova este asociaţie obştească, nonprofit, neguvernamentală, apolitică, de utilitate publică, constituită la 16 mai 2007 prin libera manifestare a voinţei persoanelor asociate în vederea realizării în comun a scopurilor determinate de Statut. ADTM are următoarele obiective principale: a) Contribuirea la promovarea turismului, formelor de turism, zonelor turistice, imaginii turistice a destinaţiilor naţionale şi regionale, conservarea resurselor turistice naturale şi cultural-istorice. b) Încurajarea şi realizarea parteneriatului între principalii actori sociali, promovarea cooperării transfrontaliere şi internaţionale în zonele turistice şi schimbul de experienţă în domeniul turismului. c) Dezvoltarea noilor destinaţii turistice, programelor de gestionare eficientă a zonelor turistice, amenajarea turistică a teritoriului, diversificarea locaţiilor turistice pe teritoriul Republicii Moldova şi informarea publicului larg. d) Realizarea de proiecte economico-sociale şi de protecţie a mediului natural şi construit în zonele turistice, protecţia, amenajarea şi valorificarea resurselor turistice. ADTM atinge obiectuvele stabilite prin: Acordarea de asistenţă profesională, informaţională, ştiinţifică, metodică, tehnică autorităţilor publice, antreprenorilor din domeniul turismului, cercetătorilor, turiştilor, gestionarilor de resurse turistice şi persoanelor interesate în dezvoltarea turismului şi destinaţiilor turistice. Organizarea seminarelor, conferinţelor, întrunirilor, lecţiilor, trainingurilor, meselor rotunde etc. cu atragerea specialiştilor calificaţi în domeniile prioritare de activitate ale ADTM. Echipa de specialiști ai ADTM evaluează și monitorizează piața turistică și contribuie direct la elaborarea studiilor, cercetărilor și analizelor privind dezvoltarea sectorului turistic, dezvoltarea destinațiilor, valorificarea patrimoniului, dezvoltarea economică locală, implicarea autorităților publice în dezvoltarea turismului s.a. Incepând din 1997, cu sprijinul experților din ADTM în Republica Moldova au fost realizate numeroase studii, cercetări și expertize în domeniul turistic. Până în prezent, specialiștii ADTM au elaborat peste 30 publicații și studii despre turismul din Republica Moldova, iar începând din 2007, ADTM participă activ în dezvoltarea capacităților de turism în destinațiile naționale și regionale. Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova 33, str. Briz, Vatra, mun. Chișinău, Republica Moldpva, MD-2055 Tel/fax , GSM adtm@adtm.md, viorelmiron7@yahoo.com Centrul de Cooperare Europeană a fost înființat îin anul Este o organizație de oameni întotdeauna dispuși să lucreze de dragul participării cetățenești. Principalele obiective ale asociației sunt: activități care se realizează cu scopul de implicare a comunității, promovarea ideii de participare activă a cetățenilor în viața publică. Asociația realizează obiectivele sale în special prin pregătirea, publicarea și difuzarea de materiale științifico-sociale, pregătirea și coordonarea programelor de învățare, organizarea de conferințe, seminarii, studii, campanii de informare și cooperare permanentă cu mass-media, instituțiile publice și organizațiile private interesate cu probleme similare. Echipa Centrului este formată din experți polonezi considerabili, care au participat în numeroase proiecte și au un rol activ în construirea societății civile moderne. Activitățile desfasurate de Asociație s-au dovedit de succes, în mare parte datorită cooperării cu experți - cei mai buni specialiști în diverse domenii. Membrii Asociației sunt experți polonezi, care participă activ în proiecte de succes pentru autoritățile locale, ONG-uri, jurnaliști, IMM-urile, mediul academic și grupuri mai largi de beneficiari. Membrii Asociației în mod frecvent participă la elaborarea unor strategii de dezvoltare locală pentru autoritățile locale, organizează traininguri, ateliere de lucru, atât în Polonia, cât și în străinătate. Manualul "Insulele de oportunități. Cum de a creat strategii de dezvoltare locală?" este o publicație unică printre cărțile cu privire la problemele de auto-guvernare. În prezent, acesta a fost recunoscut drept manualul neoficial pentru autoritățile locale și este utilizat pe scară largă în fiecare zi practic nu doar de către autoritățile locale, ci și de asemenea, de autoritățile centrale. Centrul de Cooperare Europeană 20, ul. Krasickiego Dzierżoniów, Polska PL tel.: office@cooperationcentre.eu asistenţa poloniei Programul de Colaborare Poloneză pentru Dezvoltare Despre Polish Aid În timpul transformării sale politice și economice, Polonia a beneficiat de sprijinul oferit de alte țări, instituții și organizații internaționale. Acum acesta a devenit în sine un donator de ajutor pentru dezvoltare. Programul "Polish Aid", coordonat de Ministerul Afacerilor Externe, este principalul instrument utilizat pentru cooperarea în acest domeniu. asistenţa poloniei Încă din 2002, Polonia a semnat Declarația Mileniului și Declarația politică și planul de acțiune, angajându-se să participe la acțiunile comunității internaționale pentru soluționarea problemelor economice, sociale și umanitare la nivel mondial. De la aderarea sa la Uniunea Europeană în 2004, Polonia a contribuit la bugetul UE, care oferă finanțare pentru inițiativele de ajutor pentru dezvoltare ale UE sub supravegherea Comisiei Europene. În conformitate cu prevederile Tratatului de aderare a Poloniei la Uniunea Europeană, precum și prevederile acordului dintre țările ACP și Comunitatea Europeană și statele sale membre, semnat la Cotonou în 2000, Polonia sa angajat să contribuie financiar la Fondul European de Dezvoltare. În august 2005, în cadrul MAE a fost creat Departamentul de cooperare pentru dezvoltare. De atunci, acesta a fost responsabil de sistemul național de ajutor pentru dezvoltare. Momentul cheie în crearea sistemului polonez de ajutor pentru dezvoltare a fost adoptarea Legii privind cooperarea pentru dezvoltare. În conformitate cu textul legii, cooperarea poloneză pentru dezvoltare are ca scop crearea condițiilor pentru dezvoltarea durabilă a țărilor partenere și societăților lor, în special prin promovarea și consolidarea democrației, sprijinirea formării instituțiilor naționale moderne și eficiente, reducerea sărăciei și îmbunătățirea sănătate, nivelul de educație și calificări profesionale ale populației. Primul program multianual a acoperit perioada cuprinsă între 2012 și Al doilea Program multianual de cooperare pentru dezvoltare, care acoperă perioada , a fost elaborat ținând cont de experiența care rezultă din punerea în aplicare a cooperării pentru dezvoltare în , și a fost adoptat de Consiliul de Miniștri la data de 6 octombrie Ministerul Afacerilor Externe a Republicii Polone Departamentul de Cooperare pentru Dezvoltare 23, al. J. Ch. Szucha Warsaw, Poland PL tel.: ; , fax: Centrul de Cooperare Europeană Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova

2 Descriere proiect Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova împreună cu Centrul de Cooperare Europeană (partenerul polonez) în perioada aprilie noiembrie 2016 a realizat proiectul Dezvoltarea clusterelor agroturistice în Moldova. Consolidarea afacerilor non-agricole în zonele rurale (MSZ 160/2016/ PPR2016) finanțat de Ministerul Afacerilor Externe a Republicii Polone. Pe parcursul proiectului au fost obținute următoarele rezultate: 20 beneficiari instruiți privind procesul de creare, dezvoltare și menținere a clusterilor agroturistice în cadrul trainingurilor legate de dezvoltarea destinațiilor turistice în mediul rural din Moldova (trei module de instruire de trei zile). Realizarea unui studiu de marketing tematic. Organizarea și desfășurarea unei vizite de studiu pentru un grup din cei mai activi cursanți instruiți în destinațiile poloneze agroturistice cu prezentarea clusterilor de succes. Creare a 4 clustere turistice și dotarea centrelor de informare turistică pe lângă aceștea pentru funcționarea competitivă. Promovarea rezultatelor proiectului prin participare la Expoziția Internațională specializată Farmer 2016, material în publicații periodice, subiecte în cadrul unor emisiuni televizate etc. Publicarea unui manual practic (step by step), adresat atât celor începători, cât și celor antreprenorii avansați în agroturism, legat de domeniul de aplicare procesului de asociere, creare și funcționare a clusterilor, care acționează întru beneficiul întreprinderii rurale (800 de exemplare imprimate și 500 CD). Beneficiarii proiectului: antreprenorii din destinațiile turistice rurale, care sunt motivați să dezvolte/ consolideze afacerile în clustere agroturistice, au experiență în domeniul ospitalității, au interes în creștere profesională și sunt deschiși pentru cooperare cu alți antreprenori la nivelul unei destinații turistice.

3 asistenţa poloniei Programul de Colaborare Poloneză pentru Dezvoltare Centrul de Cooperare Europeană Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova Chișinău, 2016

4 Recomandat: Senatul Universităţii de Studii Politice și Economice Europene Constantin Stere, , p.v. nr. 3 Recenzenți: Dr. Aliona Lîsîi, conferenţiar universitar, Catedra administrarea afacerilor și marketing, Universitatea de Studii Politice și Economice Europene Constantin Stere ; Dr. Lilia Chiriac, conferenţiar universitar, Catedra administrarea afacerilor și marketing, Universitatea de Studii Politice și Economice Europene Constantin Stere ; Dr. hab. Krystyna Krzyżanowska, prof. SGGW, Universitatea Agrară din Varșovia (Polonia), Facultatea de Știinţe Economice, Catedra de economie, educaţie, comunicare socială și consultanţă/szkoła Główna Gospodarstwa Wiejskiego w Warszawie (Polska), Wydział Nauk Ekonomicznych, Katedra Ekonomiki Edukacji, Komunikowania Społecznego i Doradztwa; Dr. Sofia Sokolova, Universitatea Naţională de Pedagogie M.P. Dragomanov din Kiev (Ucraina)/ Narodowy Uniwersytet Pedagogiczny im. M. P. Dragomanowa w Kijowie (Ukraina). Autori Republica Moldova: Dr Viorel Miron; Marina Miron; Dr Aurelia Duca; Svetlana Ciobanu; Veronika Tomescu; Vera Caminschi; Anghelina Boian; Anelia Caraman. Polonia: Cezary Molski; Dr Michał Roman, Universitatea de Științe ale Vieții din Varșovia, Facultatea de Științe Economice, Facultatea de Economie a Educației, Comunicării și Consilierii Traducător în limba poloneză: Ioan Polaczek Echipa tehnică: Constantin Miron Foto: Viorel Miron, Marina Miron, Vera Caminschi, Anghelina Boian, Anelia Caraman, Vadim Șterbate, Roman Friptuleac, Victor Pictor, Cezary Molski. Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții Clustere agroturistice în Moldova / Viorel Miron, Marina Miron, Michał Roman, Cezary Molski [et al.]; trad. în lb. poloneză: Ioan Polaczek; Progr. de Colab. Pol. pentru Dezvolatre; Centrul de Coop. Europeană, Asoc. de Dezvoltare a Turismului în Moldova (ADTM). Chişinău: S. n., 2016, Masterprint. 232 p. Texte: lb. rom., pol. Bibliogr.: p (65 tit.). Referinţe bibliogr. în subsol. 1 disc optic electronic (CD-ROM): sd., col.; în conteiner, 15 x 15 cm. Cerinţe de sistem: Windows 98/2000/XP, 64 Mb hard, PDF Reader. Tiraj: 1000 de exemplare imprimate și 800 CD ISBN (478) C 57 Toate drepturile asupra prezentei ediţii aparţin în exclusivitate Programului polonez de cooperare pentru dezvoltare al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Polonia, Centrului European de Cooperare și Asociaţiei de Dezvoltare a Turismului în Moldova. Nicio parte din această ediţie nu poate fi reprodusă fără permisiunea în scris a acestor instituţii. Titlurile utilizate și materialele prezentate, afirmaţiile și concluziile exprimate în acest ghid informaţional aparţin autorilor și nu reflectă neapărat poziţia sau opiniile Programului polonez de cooperare pentru dezvoltare al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Polonia. Implementatorul și finanţatorul sunt privaţi de orice obligaţiuni și responsabilităţi cu privire la tratarea și/sau aplicarea cu succes sau insucces a practicilor și măsurilor descrise în acest material informativ. Asociaţia de Dezvoltare a Turismului în Moldova, Centrul de Cooperare Europeană, 2016.

5 CUPRINS Capitolul 1. Clusterul ca fenomen... 7 Capitolul 2. Gruparea partenerilor și organizarea clusterelor Capitolul 3. Managementul clusterului Capitolul 4. Marketingul de cluster Capitolul 5. Legislația relevantă asocierii în domeniul turismului rural Capitolul 6. Clustere agroturistice Capitolul 7. Organizarea turismului şi clusterelor în Polonia ANEXE Bibliografie Klastry agroturystyczne w Mołdawii (Sumarul în limba poloneză)

6

7 Scurtă descriere Publicația Clustere agroturistice în Moldova este elaborată de un grup mixt de autori din Republica Moldova și Polonia, în scopul promovării și stimulării cooperării dintre partenerii publici și cei privați din diferite destinații agroturistice din Moldova. Necesitatea acestui efort rezidă din structura complexă a produsului turistic în destinațiile vizitate de turiști, care solicită o diversitate de servicii și produse, de regulă, oferite de diverși antreprenori dispersați. Cooperarea acestor prestatori la destinație este așteptată de către turistul contemporan, dar este și o soluție pentru diversificarea ofertelor și creșterea competitivității regionale a zonelor turistice moldovenești. Totodată, datorită cooperării dintre autorii din cele două țări, s-a reușit mai bine explicarea fenomenului clusterizării răspândit în Europa Centrală și de Est, precum și transmiterea experienței poloneze persoanelor interesate din Republica Moldova. Publicația este structurată în 7 compartimente și anexe relevante, care desfășoară mai multe subiecte, de la aspectele teoretice la cele practice, ce țin de asocierea și managementul în cadrul clusterului, organizarea acțiunilor de elaborare și marketingul produselor agroturistice. Elaborarea și tirajarea publicației sunt asigurate de Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova, de comun cu partenerul polonez, Centrul de Cooperare Europeană, în cadrul proiectului Dezvoltarea clusterelor agroturistice în Moldova. Consolidarea afacerilor non-agricole în zonele rurale (MSZ 160/2016PPR2016), finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Polonia. Obiectivul de bază al Proiectului vizează consolidarea capacităților serviciilor de ospitalitate în destinațiile rurale din Moldova, în vederea sporirii competitivităţii sectorului turistic al ţării, prin susținerea procesului de creare și dezvoltare a clusterelor agroturistice, facilitarea accesului pe piaţa autohtonă pentru serviciile de alternativă ale gospodăriilor agricole, integrarea practicilor de gestionare durabilă a atracțiilor turistice rurale etc. Lucrarea pune la dispoziţia producătorilor agricoli, antreprenorilor rurali şi specialiştilor din domeniu un material vast factologic și ştiinţific referitor la aplicarea măsurilor şi tehnicilor ce ţin de implementarea şi promovarea clusterelor agroturistice, care prevăd dezvoltarea capacităților și abilităților specifice la antreprenorii din destinațiile turistice rurale. Acest ghid explică pașii de inițiere și gestionare a unor asociații de antreprenori, numite clustere, în destinațiile turistice rurale din țara noastră după modelele funcționale din Polonia și din alte țări din Europa Centrală și de Est. Obiectivul autorilor este de a continua ideea și structura unui ghid precedent, Agroturismul în Moldova. 10 pași pentru o afacere de succes (2015), pentru dezvoltarea mai profundă a aspectelor legate de managementul și marketingul clusterelor create de antreprenorii de la sate, care oferă servicii de ospitalitate și alte bunuri vizitatorilor zonelor turistice de la noi. Cele 7 compartimente au fost structurate pragmatic pe mai multe tipuri de probleme sau provocări, care, inevitabil, însoțesc inițierea și gestionarea clusterelor agroturistice, iar soluțiile propuse sunt luate din practica antreprenorilor din Moldova, România, Polonia sau din alte țări cu tradiție în ospitalitate, pentru că aceste bune practici sunt simple, clare și coerente. Întregul text este împărțit în paragrafe tematice, de maximum o pagină, însoțite fie de o schemă, imagine sau tabel reprezentativ. În primul compartiment sunt abordate aspectele ce țin de explicarea conceptului de cluster, ca formă de asociere la destinație. La fel, conține definițiile și trăsăturile caracteristice ale clusterului, modul cum acestea se dezvoltă pentru creșterea competitivității în domeniul turismului. Pe larg sunt aduse explicații relevante legate de necisitățile de asociere, argumentarea localizării clusterelor în destinațiile agroturistice, barierele din domeniu, beneficiile individuale și de grup în cazul asocierii. Compartimentul doi stabilește pașii de parcurs pentru organizarea unui cluster funcțional, strategiile de grupare a antreprenorilor, modelele și tipurile cele mai răspândite de clustere. Un compartiment separat caracterizează clusterul ca formă avansată de asociere cu un management distinct, metodele de gestionare cele mai frecvent aplicate. Tot aici se descriu avantajele satelor îngrijite pentru a deveni destinații turistice atractive, factorii-cheie care contribuie la aceasta, precum și unele tipuri de ospitalitate ce pot fi aplicate în clusterele rurale. Capacitățile de lansare și promovare pe piață sunt desfășurate într-un compartiment dedicat marketingului. Aici se analizează principalii clienți ai serviciilor turistice la destinație, posibilitățile contemporane de comunicare cu potențialii consumatori, strategiile de marketing aplicate produselor turistice oferite de clustere. La fel, se enumeră o serie de recomandări pentru acțiuni directe și indirecte de marketing, cu accente mai mari pe promovarea la târguri, festivaluri, expoziții sau în internet. Compartimentul 5 este dedicat analizei legislației legate de turism și activitățile conexe, inclusiv de activitatea antreprenorilor în diverse structuri de deservire a turiștilor în mediul rural. Aspectele ce țin de 5

8 impozitarea și raportarea partenerilor privați în cadrul clusterului sunt descrise conform celor mai recente modificări operate în actele normativ-legislative naționale. Ghidul cuprinde informații detaliate privind activitatea a patru clustere agroturistice create în cadrul proiectului, amplasate în diverse colțuri ale Republicii Moldova (Soroca, Edineț, Sângerei și Cahul). Acestea prezintă separat detalii relevante despre forma de cooperare, membrii parteneri, potențialul atractiv al zonei în care sunt localizate, precum și unele oferte recent dezvoltate. Astfel, clusterul Armonia Nordului scoate în evidență potențialul mare pentru turismul cultural și istoric din destinația turistică Soroca; clusterul Drumul recifelor evidențiază modul de valorificare a cadrului natural excepțional din raionul Edineț și modalitățile de cultivare a plantelor medicinale în zonă. În același timp, clusterul VilaDor promovează un grup de antreprenori locali care produc alimente sănătoase, inclusiv din lapte de capră, și tot ce-i legat de deservirea oaspeților în localitățile adiacente Movilei Măgura. Clusterul Lunca Prutului de Jos din sudul Moldovei își extinde activitățile agroturistice prin includerea noilor membri în afacerile locale de deservire a oaspeților și constituirea de noi trasee eco-turistice în una dintre cele mai mari rezervații din țară. În paralel cu exemplele din Republica Moldova, sunt prezentate și bunele practici din clusterele agroturistice poloneze, cunoscute de antreprenorii moldoveni în urma unei vizite de studiu susținută de proiect în Polonia. Anexele prezintă detalii legate de starea turismului rural în Republica Moldova, capacitatea de consum turistic, cu accent pe regiunile și arealul în care sunt amplasate clusterele agroturistice din țara noastră. La fel, este prezentat un model de Acord pentru constituirea clusterului agroturistic, cu detalierea responsabilităților principalelor grupuri de parteneri. Acesta poate servi drept model pentru viitoarele clustere din alte destinații turistice. La acestea se mai adaugă o listă de standarde naționale care sunt necesare de consultat de către antreprenori, pentru menținerea unei calități înalte a serviciilor turistice (în spații de cazare, alimentație sau pentru organizarea agrementului). O mai mare claritate asupra specificului legat de agroturismul din Moldova prezintă materialul succint, dar relevant despre utilizarea caselor tradiționale amenajate pentru un turism eficient în mediul rural. Ghidul cuprinde o selecție de surse bibliografice pentru suplimentarea cunoștințelor legate de clusterele agroturistice, turismul și antreprenoriatul rural. 6

9 Capitolul 1. Clusterul ca fenomen Ce este un cluster? Conceptul de cluster este derivat din engleză și înseamnă mănunchi, buchet. Termenul a apărut în economiile industrializate, caracterizând un grup de întreprinderi specializate, dar cu activități ce se bazează pe cooperare, având interacțiune cu domeniul de cercetare și administrația locală 1. Termenul cluster a fost introdus de H. Cowell în 1930 și reprezintă armonia compusă din sunetele învecinate ale scării muzicale care apar în mod frecvent într-un aranjament concentrat de componente, ce îi conferă un caracter de armonie 2. Potrivit lui Michael E. Porter, clusterele sunt concentrări geografice de companii interconectate, furnizori specializați, prestatori de servicii, companii care operează în industrii conexe și instituții asociate în anumite domenii, care concurează între ele, dar și cooperează 3. Conform acestuia, clusterul reprezintă: un grup de întreprinderi învecinate geografic și instituțiile și organizațiile asociate cu ele într-un anumit domeniu, legate prin asemănări și care se autocompletează 4 ; unități comerciale, instituții și organizații care cooperează, formal sau informal, prin implemen- tarea proiectelor comune pentru beneficii la nivel local, regional sau statal 5 ; un grup organizat, concentrat spațial și temporal, format din actori economici și sociali, inclusiv instituții și organizații conectate pe verticală și orizontală, cu caracter formal sau informal, care, prin asociere, concentrarea resurselor (diverse tipuri de capital), inclusiv valorile materiale și financiare, tehnologice și umane afiliate le permit membrilor lor obținerea unui avantaj competitiv durabil 6 ; grup de firme, instituții și organizații specializate, grup de companii, alianțe, sisteme economice locale, asociații de competențe concentrate spațial și afiliate formal/informal într-un sistem compact de relații verticale și orizontale, care, prin concentrarea resurselor (forțelor și mijloacelor), le permit entităților economice și sociale autonome obținerea avantajului competitiv prin crearea sinergiilor 7 ; concentrare geografică a companiilor, instituțiilor și organizațiilor concurente și cooperante reciproc, interconectate sistemic și economic, împărțind aceleași abilități, tehnologii și infrastructură. Numeroasele legături între membrii clusterului le determină să urmeze aceeași traiectorie de dezvoltare 8. 1 J. Staszewska: Klaster perspektywą dla przedsiębiorców na polskim rynku turystycznym. Wydaw. Difin, Warszawa, 2009, pag Encyklopedia Powszechna. PWN, Warszawa, 1974, pag M. E. Porter: Porter o konkurencji. PWE, Warszawa, 2001, pag L. Palmen, M. Baron: Przewodnik dla animatorów inicjatyw klastrowych w Polsce. Wydaw. PARP, Warszawa, 2008, pag O. Solvell, G. Lindqvist, C. Ketels: Zielona Księga Inicjatyw Klastrowych. Inicjatywy klastrowe w gospodarkach rozwijających się i w fazie transformacji. Wydaw. PARP, Warszawa, 2008, pag M. Gorynia, B. Jankowska: Klastry, a międzynarodowa konkurencyjność i internacjonalizacja przedsiębiorstwa. Wydaw. Difin, Warszawa, 2008, pag B. Plawgo, M. Klimczuk, M. Citkowski: Klastry jako potencjał rozwoju województwo podlaskie. Wydaw. BFKK, Białystok, 2010, pag Europejska sieć doskonałości na rzecz zarządzania, współpracy i promocji klastrów. Wydaw. PARP, Warszawa, 2007, pag

10 CAPITOLUL 1. CLUSTERUL CA FENOMEN Tratarea fenomenului clusterizării Fenomenul clusterizării regionale este considerat un fenomen derivat din procesele complexe ale evoluţiei companiilor (firmelor) locale şi activităţilor de antreprenoriat, clusterul generat din acest proces reprezintând o nouă organizaţie formată. Fenomenul economic al clusterizării este generat de efortul autorităţilor publice de a-şi asigura competitivitatea regională prin menţinerea bazei locale de companii (firme), a forţei de muncă calificate, precum şi de atragerea investiţiilor străine. Clusterizarea înseamnă un nou mecanism de gestiune şi stimulare în regiune a creşterii economice şi sociale, cuvintele-cheie fiind următoarele: concentrarea sectorială şi geografică a companiilor şi instituţiilor interconectate; management şi marketing strategic; concurenţa, cooperarea, specializarea, lanţul valoric conex; infrastructura antreprenorială şi dezvoltarea socială a regiunii; atractivitatea investiţională a regiunii şi resurse umane competitive; parteneriat public-privat; parteneriat între mediul de afaceri, cel academic şi administrația publică; exportul de mărfuri şi servicii şi brand-ul regiunii etc. Pe lângă factorii principali ce influenţează deciziile de clusterizare regională (resursele naturale, resursele umane, amplasarea capacităţilor de producţie şi altele), un rol important are iniţiativa agenţilor economici din regiune, con\siderată motorul de bază în funcţionarea clusterului. De rând cu iniţiativa locală antreprenorială, clusterizarea poate fi iniţiată de stat, de obicei în domeniile inovaţiilor şi transferului de tehnologii avansate, şi de companiile mari regionale, care concentrează în jurul lor firme-furnizori de diverse dimensiuni prin crearea unei noi pieţe interne. 8

11 Ce este un cluster? Definiții ale fenomenului clusterizării Sunt cunoscute mai multe definiţii ale clusterelor. Definiţiile reflectă diverse caracteristici ale clusterelor din punctul de vedere al aspectelor legislative, metodelor de finanţare a adiministrării clusterului, modelului ideal pentru efectuarea măsurărilor statistice sau aspectelor economice folosite la descrierea şi înţelegerea mai bună a forţelor motrice ale competitivităţii şi creşterii. În sens larg, clusterele reprezintă grupe de domenii interdependente, ce creează bogăţia în regiune, de regulă, pe seama exportului de mărfuri şi servicii, care în procesul lor de execuţie (fabricare, producere, realizare, prestare) reflectă întregul lanţ al ofertei valorice, de la idee până la infrastructura specializată. Anume acest fapt deosebeşte clusterul de o ramură economică. În sens îngust, clusterele reprezintă o asociaţie a subiecţilor economici interesaţi în managementul şi marketingul strategic, bazat pe concurenţă, în vederea asigurării creşterii competenţelor locale prin specializare îngustă a subiecţilor clusterului, capabili să concureze pe piaţa internaţională. Această definiţie a clusterelor explică noile competenţe ale subiecţilor prin crearea de noi lanţuri tehnologice în unul sau mai multe domenii (ramuri), pentru sporirea eficienţei şi avantajelor concurenţiale ale fiecărui subiect în parte, prin concentrare şi grad înalt de cooperare, care, în final, reduce costurile. Definiţiile clusterelor şi ale clusterizării abordează acest fenomen ca o formă de concentrare de companii şi industrii, genuri şi domenii de activităţi economice într-o regiune geografică, deosebită prin modul de interconectare. Prin modul de interconectare a companiilor se înţelege relaţia lor cu piaţa, precum şi cu diverse asociaţii comerciale şi instituţii educaţionale, natura produselor oferite pe piaţă, modul de aprovizionare. Astfel, formaţiunile clusterizate asigură creşterea economică a regiunii şi îmbină coexistenţa eficientă a intereselor de stat, a business-ului, ştiinţei şi educaţiei. Principalele concepte folosite în explicarea dezvoltării economiilor locale prin clusterizare sunt următoarele: aglomerări economice (alte denumiri: aglomerări industriale, nuclee industriale ); districte industriale; reţele teritoriale sau de inovaţie; centre de competenţă; poli de competitivitate etc. Majoritatea abordărilor moderne ale clusterelor pornesc nu doar de la apropierea geografică a companiilor, dar şi de la alte similitudini şi deosebiri ale companiilor în interiorul clusterului, în special: cunoştinţele şi competenţele lucrătorilor (se compară abilităţile angajaților în cadrul companiilor din cluster); aspectul de piaţă (se compară capacitatea de piaţă a companiilor din cluster ce activează în diferite domenii); aspectul tehnologic (se compară tehnologiile utilizate de companiile din cluster); aspectele managementului intern (se compară diverse aspecte ale managementului intern al companiilor din cluster). Clusterul poate fi definit ca un sistem de lucru ce asigură un nivel maxim posibil de competitivitate în condiţiile existente de acces la resursele locale într-o anumită regiune şi/sau domeniu de activitate. În acelaşi timp, clusterele au proprietatea de a devansa graniţele unui domeniu economic de activitate şi de a penetra în domenii adiacente şi conexe, având rolul de centre de creştere a pieţelor locale (interne) şi de platfome de start-up pentru expansiune peste graniţele naţionale ale economiei. 9

12 CAPITOLUL 1. CLUSTERUL CA FENOMEN Boxa definițiilor Cea mai populară definiţie a clusterului, folosită de European Cluster Collaboration Platform (Platforma Europeană pentru Colaborarea de Cluster), aparţine lui Michael Porter: clusterul este o concentrare geografică a grupelor de companii interconectate, furnizori specializaţi, service-provideri (furnizori de servicii), firme şi instituţii din anumite domenii şi cele conexe (spre exemplu, organe ale administrării de stat, universităţi, organisme de standardizare, asociaţii comerciale şi alte companii de instrastructură), ce concurează între ele şi, în acelaşi timp, se completează reciproc şi cooperează în vederea obţinerii de noi avantaje concurenţiale 1. Conform definiţiei United Nations Industrial Development Organization (UNIDO, Organizaţia pentru Dezvoltare Industrială a ONU), clusterul reprezintă o concentrare sectorială şi geografică a companiilor şi instituţiilor interconectate şi reciproc complementare, care împreună se opun noilor complicaţii şi care consolidează avantajele concurenţiale ale companiilor şi ale clusterului în general 2. Clusterul este un grup de întreprinderi interconectate în limitele unui cadru raţional geografic, ce operează într-un mediu cu nivel înalt de specializare, concurenţă intensă şi masă critică de lucrători înalt calificaţi 3 (World Economic Forum (WEF, Forumul Economic Mondial)). Clusterul este o concentrare sectorială şi geografică de întreprinderi şi organizaţii ce realizează produse şi servicii conexe şi complementare în cadrul unui lanţ valoric comun, interacţionează pe principiile de cooperare şi orientare socială având forma unui parteneriat public-privat, pentru obţinerea avantajelor concurenţiale prin gestiunea strategică a clusterului într-un mediu cu grad înalt de specializare, concurenţă intensă şi masă critică de lucrători înalt calificaţi 4 (International Business Development Alliance (IBDA, Alianţa Internaţională pentru Dezvoltarea Business-ului)). Clusterul reprezintă un grup de companii ce folosesc în comun resursele locale şi tehnologiile, şi care formează relaţii (de forma: cumpărător-furnizor, schimburi de lucrători calificaţi, management şi marketing strategic, formare profesională, realizarea iniţiativelor în cercetare-dezvoltare, lobby) şi alianţe concurând între ele (spre exemplu, companiile concurează şi cooperează selectiv pentru ieşirea pe piaţă, elaborarea de programe de formare profesională etc. 5 (Economic Competitiveness Group (ECG, Grupul pentru Competitivitate Economică)). Clusterele sunt concentrări geografice de instituţii şi companii interconectate, care fac parte dintr-un anumit domeniu 6 (Asociația Clusterelor din România (CLUSTERO). Termenul de cluster este folosit la descrierea amplasării geografice a unui număr mare de întreprinderi interconectate într-un anumit mod. Clusterele cuprind mai multe companii ce produc mărfuri şi servicii asemănătoare, furnizori de materie primă şi prefabricate, precum şi instituţii educaţionale care se dezvoltă datorită înlesnirilor fiscale, accesului la resurse ieftine sau noduri logistice, forţei de muncă înalt calificate etc. 7 (Dicţionarului WI- SEGEEK ). Clusterul este o formă de interacţiune a organizaţiilor şi grupurilor sociale în cadrul unui lanţ valoric comun 8. Clusterele se deosebesc de alte forme de concentrări (societăți holding, asociații profesionale, parcuri tehnologice, industriale și districte, sisteme regionale de inovare, complexe teritoriale de producere, aglomerări industriale) prin lipsa relaţiilor de concurenţă directă, membrii clusterului activând pe diferite segmente de producere şi de piaţă (WIKIPEDIA)

13 Ce este un cluster? Trăsăturile clusterului Prin cluster se înțelege concentrarea spațială și sectorială a entităților cooperante pentru dezvoltare economică și inovare, precum și câțiva antreprenori implicați în afaceri în una sau mai multe regiuni învecinate; întrecerea și cooperarea în aceeași industrie sau în industrii conexe și rețeaua extinsă asociată de relații cu caracter formal și informal. Cel puțin jumătate dintre entitățile care operează în cadrul clusterului sunt antreprenori 9. Trăsăturile caracteristice ale clusterelor sunt 10 : 1. sistem de conexiuni și interdependențe; 2. centralizarea entităților specializate și a resurselor acestora; 3. cooperare, colaborare; 4. concurența rezultată din dorința de a obține venituri; 5. orientarea către destinatar, ca parte a unei oferte comune de produse; 6. eficiență și fiabilitate colectivă. Totodată, în cadrul inițiativelor de cluster 11 : se dezvoltă în comun ideea de dezvoltare cu resursele existente; se asigură sprijinul și ajutorul reciproc; pentru crearea produselor locale sunt implicați factori locali de dezvoltare, inclusiv abilități ale căror importanță și utilitate nu au fost luate în considerare anterior. 9 A. Aleksandrova: Klastry turystyczne w Rosji i za granicą, Zeszyty Naukowe Uniwersytetu Łódzkiego Turyzm 2007, zeszyt 17 (1/2), pag Klastry i inne mechanizmy wspierania rozwoju przedsiębiorczości dostępne w latach (materiały konferencyjne), Wydaw. Europejski Fundusz Społeczny oraz Budżet Państwa w ramach 2 Priorytetu Zintegrowanego Programu Operacyjnego Rozwoju regionalnego, Białystok, , pag M. Roman: Klaster okopski jako przykład inicjatywy społecznej. [w:] Turystyczne funkcje obszarów wiejskich. Red. naukowa I. Sikorska-Wolak. Wydaw. SGGW, Warszawa, 2009, pag

14 CAPITOLUL 1. CLUSTERUL CA FENOMEN Ce sunt clustere de turism? Clusterul turistic este una dintre cele mai bune modalități de a crea destinații turistice atractive, care includ și valorifică un parteneriat larg cu ajutorul logisticii, facilităților, informațiilor și cunoștințelor împărtășite între membri. Clusterul într-o destinație turistică poate acționa ca o platformă de cooperare și poate implementa obiectivele specializării prin utilizarea instrumentelor de atragere a fondurilor către proiectele turistice integrate și durabile. Per ansamblu, clusterul de turism poate juca un rol-cheie, deoarece este capabil să proiecteze produse personalizate pentru anumite piețe și să furnizeze informații și sprijin pentru accesarea piețelor. Clusterul din sectorul turismului este funcțional în cazul în care există un set de atracții turistice concentrate într-o arie geografică limitată, cu facilități și servicii de calitate, iar membrii clusterului sunt implicați într-un lanț valoric producător de produse și servicii turistice inovatoare. Ca un cluster să devină funcțional, util și practic, membrii acestuia trebuie să dezvolte o politică coerentă din momentul apariției ideii până la introducerea destinației turistice pe piața națională și internatională. În cadrul procesului de dezvoltare a unui cluster de succes va fi necesar să se asigure existența: relațiilor de încredere între membrii clusterului; canalelor de distribuție a informațiilor; finanțării adecvate conform unei strategii comune. Clusteringul generează formarea unei rețele funcționale și poate ajuta la identificarea unor noi conexiuni, poate armoniza interesele antreprenorilor, instituțiilor de cercetare, autorităților locale și tuturor celorlalți membri. În echipă se pot dezvolta strategii de management al destinației turistice, se pot căuta soluții noi pentru a atinge standarde profesionale, în vederea asigurării unui nivel ridicat de calitate și promovare a produselor și serviciilor turistice pe piața națională și internațională. Membrii clusterului au posibilitatea de a-și împărtăși experiențele comune în tehnologie și organizare, au oportunități de calificare, inițiere și specializare în domeniul de activitate al firmei și, nu în ultimul rând, pot împărți costurile și riscul, bineînțeles cu valorificarea comună a rezultatelor cercetătorilor. Dezvolatarea clusterului turistic în spațiul rural consolidează societatea locală și coeziunea socială. Toate acestea determină creșterea calității, reducerea costurilor, comercializarea mai bună a produselor turistice, deci, sporirea competitivității destinației agroturistice. 12

15 Ce este un cluster? Trenduri și tendințe în turismul european Turismul devine un sector tot mai important atât al economiilor naționale, în particular, cât și al economiei globale, în general. Conceptul de creare a unor relații de cooperare este adesea combinat cu industriile și sectoarele high-tech. În Europa se pot întâlni o serie de inițiative pentru sprijinirea dezvoltării clusterelor. Principalele activități în acest domeniu sunt cele ale Comisiei Europene (CE), însă există și inițiative importante ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Turismul s-a transformat în unul din cele mai profitabile domenii ale economiei mondiale, economiilor regionale şi naţionale, consumând 7% din volumul total al investiţiilor, generând 5% din impozite, 1/3 din comerţul mondial cu servicii, asigurând ocuparea a peste 250 milioane de oameni 12 şi provocând migrarea consumatorilor spre locurile de concentrare a resurselor recreative, unde are loc consumul acestora. Aceste modificări au determinat următoarele trenduri şi tendinţe în turismul European: 1. Creşterea cererii la călătorii scurte (1-3 nopţi), turismul de afaceri şi turismul de sărbători şi weekend în legătură cu creşterea timpului liber al persoanelor şi reducerea cererii pentru turismul de lungă durată (mai mult de 4 nopţi) în legătură cu schimbările pe piaţa muncii: micşorarea duratei şi frecvenţei concediilor, precum şi reducerea duratei săptămânii de muncă; 2. Reducerea turismului concentrat într-o anumită regiune şi sporirea turismului interregional prin redistribuirea fluxurilor turistice între regiunile vecine; 3. Reducerea turismului de masă şi de grup şi creşterea turismului individual; 4. Reducerea cazărilor la prieteni şi rude în legătură cu dezvoltarea tehnologiilor informaţionale şi de comunicare cu diverse facilități de sejur și cazare (apartamente, hosteluri, pensiuni, hoteluri etc.); 5. Sporirea cererii pentru turism în destinații noi odată cu atingerea limitelor capacităţilor de recreare în zonele tradiţionale ale pieţei turistice europene, dar şi cele mondiale; 6. Reducerea cheltuielilor pentru o călătorie în legătură cu scurtarea ciclurilor aferente crizelor economice şi percepţiei penuriei financiare ca fenomen permanent, acut şi interminabil; 7. Creşterea cererii pentru bucătăria exotică, însoţită de muzică folclorică şi programe de divertisment şi recreare specifice naţionale; 8. Creşterea cererii pentru noi forme hoteliere: muzee-hoteluri, cetăţi-hoteluri etc., care pe de o parte au un nivel de confort corespunzător standardelor de calitate, pe de altă parte păstrează farmecul vremurilor şi locurilor pe care le reprezintă; 9. Creşterea cererii pentru serviciile turistice digitalizate de rezervare (substituind astfel sistemele informaţionale populare: Sabre; Amadeus; Worldspan и Galileo) şi ticketing (condiţionând apariţia şi popularitatea platformelor informaţionale: hotels; etc.) sau operaţiile de consum (ghid, cazare, alimentaţie etc.); 10. Formarea unor clustere naturale ca urmare a procesului de asociere a turismului şi domeniilor conexe (de exemplu: turism + industria vitivinicolă sau turism+ industrii culturale) o cooperare ce asigură un nou nivel de eficienţă în valorificarea resurselor locale şi asigurarea veniturilor pentru alte 32 de domenii conexe

16 CAPITOLUL 1. CLUSTERUL CA FENOMEN De ce asocierea? Care este valoarea adăugată din asociere/clusterizare? De ce să cooperăm într-o destinație turistică? Prin vastul potenţial uman, material şi natural pe care îl antrenează în desfăşurare, prin efectele multiplicative asupra altor sectoare din economie, turismul este caracterizat ca fiind un sector cu cel mai mare potențial de expansiune la scară globală. O țară care se dezvoltă din punct de vedere turistic devine o țară prosperă. Aceasta înseamnă, implicit, că se dezvoltă toate serviciile existente pe plan local/regional/național, care răspund nevoilor turiștilor. Destinația turistică are nevoie de o formă de organizare în care actorii să fie puși împreună, cu alte cuvinte, mediul privat cu administrația locală și instituțiile educaționale, astfel încât se realizează un proces continuu de elaborare a produselor turistice locale, de promovare a acestora pe piețele generatoare de turiști la destinație. Turismul este responsabil pentru beneficiile economice indirecte și poate fi văzut ca un catalizator pentru dezvoltarea sau extinderea altor sectoare economice: agricultură, construcții, artizanat, pescărit etc. Sectorul turistic oferă un stimulent economic și un sprijin financiar pentru conservarea mediului local și a resurselor naturale, precum și pentru conservarea patrimoniului cultural. Turismul este esențial pentru stimularea coeziunii teritoriale, în special pentru încurajarea integrării economice și sociale a zonelor urbane și celor rurale. Diversitatea mare a formelor de turism demonstrează avantajul comparativ al sectorului. În acest context, căutarea competitivității este una dintre preocupările majore ale companiilor din întreaga lume. Competitivitatea și inovația în domeniul ospitalității sunt strâns legate de crearea unui sistem regional de inovare care poate facilita absorbția de cunoștințe (formare, educație și învățământ) și repratizarea lor (transfer de tehnologie, antreprenoriat etc.), adică optimizarea lanțului de valori în industria turismului local/regional/național. Trebuie să recunoaștem că sectorul turistic al Republicii Moldova nu este legat încă suficient de bine de rețele globale de distribuire a fluxurilor de călători, iar oferta de turism la nivel national și regional este încă slab comercializată. Puțini operatori turistici dezvoltă oferte turistice pe piața turistică națională. Prin urmare, este nevoie de instrumente regionale pentru a sprijini cooperarea între sectorul turistic și diferiți actori din domeniul inovării. Crearea clusterelor de turism sunt obligatorii pentru a pune în aplicare strategia de specializare în sectorul turistic, deoarece acestea sunt instrumente puternice pentru promovarea competitivității sectoriale, inovației, inclusiv dezvoltării regionale și naționale. 14

17 De ce asocierea? Care este valoarea adăugată din asociere/clusterizare? Cooperarea este o formă de dezvoltare a destinațiilor turistice atractive Dezvoltarea regiunilor turistice atrăgătoare se bazează pe crearea și dezvoltarea produselor turistice inovatoare și adaptate la necesitățile turiștilor. Aceste produse sunt disponibile pe piață prin intermediul ofertelor companiilor care operează pe piața turistică. Principala provocare pentru ofertele turistice este complexitatea lor. În prezent, când frecvența călătoriilor turistice crește (dar totuși se micșorează durata acestora), este necesară pregătirea ofertelor planificate pe fiecare zi de ședere, permițând descoperirea destinației/regiunii turistice în contextul tematicii de profil a destinației. Acest lucru este valabil atât pentru structurile de cazare, cât și pentru ghizi, managerii destinațiilor turistice și alți antreprenori. În prezent, turiștii caută modalități de petrecere a timpului liber, elementele individuale constituind un aspect secundar. Prin urmare, este necesară nu numai clasificarea ofertelor specializate în grade diferite, dar și posesia și furnizarea informațiilor turistice despre toate activitățile disponibile. Această nuanță necesită atât o strategie de cooperare pentru dezvoltarea unui produs turistic complex, cât și o comunicare de marketing adecvată destinației. Pe lângă toate aceste instrumente de creare a produselor și ofertelor turistice relevante, sunt indispensabili oamenii plini de pasiune și angajament, care nu-și iubesc numai mica patrie orașul, regiunea, dar cărora de asemenea le plac oamenii. Aceasta îi face pe clienți să se întoarcă în destinație și să-i încurajeze pe alții să vină. Originalitatea produsului și a ofertei turistice se bazează pe oameni și, prin urmare, este imprevizibilă, dar și nelimitată. În plus, cu cât sunt mai mulți oameni implicați în crearea ofertei de produse, cu atât este mai mare șansa soluțiilor inovatoare. Trebuie subliniat aici faptul că inovația în turism nu presupune doar utilizarea noilor tehnologii, dar și a noilor metode de marketing (ex: folosirea unor însemne locale din respectiva zonă, regiune, țară etc.). 15

18 CAPITOLUL 1. CLUSTERUL CA FENOMEN Boxa exemplului polonez Un model în acest sens ar putea fi Kraina rumianku (în continuare Plaiul romaniței ) din satul Hołowno din voievodatul Lublin. În acest sat cu terenuri agricole de categorie joasă locuitorii au revenit la tradițiile de odinioară legate de romaniță, care abundă în grădinile satului. Astfel s-a născut ideea de sat al romaniței, iar apoi și denumirea de Plaiul romaniței. Proprietățile acestei plante sunt bine cunoscute de secole prin intermediul produselor cosmetice bazate pe proprietățile sale. Așadar, datorită dezvoltării produsului turistic local pe baza acestei plante, cu participarea locuitorilor satului au fost construite căsuțe speciale conform tehnologiilor tradiționale (utilizând lemnul, lutul, paiele). În perioada de vârf a colectării romaniței, aceste căsuțe servesc ca unități balneoclimaterice rurale, în care tinerii locuitori ai satului Hołowno prestează servicii de masaj profesionist cu aplicarea produselor cosmetice naturiste din romaniță. Noțiunea de produs al Plaiului romaniței nu este axată exclusiv pe produsele și serviciile legate de această plantă. Cu eforturile localnicilor, în clădirea fostei școli a fost creat un centru regional de educație, în care se instruiesc locuitorii de toate vârstele din Hołowno în numeroase sesiuni de formare (în domeniul marketingului, serviciilor, tradițiilor locale) pentru sporirea interesului turiștilor din Polonia și din străinătate. Aici se aplică abilitățile practice de pregătire a pâinii, prăjiturilor pe bază de ingrediente naturale, produselor din fructe și legume, care sunt destinate pentru consumul pe loc de către turiști, fie pot fi cumpărate și luate ca amintire din Plaiul romaniței. Datorită creării acestui tip de produse de către săteni, s-au dezvoltat serviciile de cazare, alimentație/ gastronomice, serviciile de ghid, de transport și cele balneare. Grupurile de elevi sau turiști sunt cazate la Centrul regional de educație, unde oferta include și ateliere de o zi, așa-numitele școli verzi. 16

19 De ce asocierea? Care este valoarea adăugată din asociere/clusterizare? Importanța dezvoltării clusterelor de turism rural Pentru turismul în destinațiile rurale importanţa dezvoltării clusterelor este întemeiată pe necesitatea unor asocieri dintre prestatorii de servicii drept sursă de creştere a competitivităţii 14. Competitivitatea destinațiilor turismului rural este bazată inclusiv pe un mix de acțiuni specifice menite să aducă eficienţă, inovaţie şi competenţă pentru membrii clusterului și obținerea unor avantaje, inclusiv: capacitatea de producere suplimentară şi creşterea accesului la forţa de muncă; reducerea costurilor şi a cheltuielilor datorită distribuirii acestora între toţi membrii clusterului; posibilitatea de a îmbunătăţi imaginea membrilor; extinderea pieţei, accesul la noi pieţe, care se realizează prin obţinerea de avantaje comparative şi înţelegerea mai bună a mediului concurenţial; implementarea mai multor inovaţii prin accesul la noi tehnologii contact direct cu firme furnizoare, instituţii de cercetare-dezvoltare şi educaţionale, precum şi experimentarea la costuri mult mai reduse; sporirea rezultatelor activităţii întreprinderii (îmbunătăţirea calităţii produselor, creșterea numărului de salariaţi, creşterea veniturilor); încurajarea apariţiei afacerilor noi prin o mai bună plasare în raport cu oportunităţile existente, reducerea barierelor de intrare, costurilor şi riscurilor, statut financiar credibil, acces la surse de furnizare optime datorită consolidării bazelor de clienţi etc.; concentrarea avantajelor şi beneficiilor prin sustenabilitatea pe termen lung şi accelerarea accesului tuturor firmelor la diverse forme de colaborare între firme; îmbunătăţirea climatului de afaceri din regiune print-un mediu economic prietenos, acces mai bun la resurse, instituţii şi bunuri publice, motivare mai bună, posibilităţi noi de benchmarking (evaluare a performanţei) 15 ; încurajarea IMM-urilor prin: maximizarea oportunităţilor, realizarea economiilor de scară, sporirea flexibilităţii la modificările cererii, maximizarea oportunităţilor de export prin acces mai bun la cercetarea de piaţă, integrarea în consorţii de export, participarea mai eficientă la târguri, reducerea costurilor de aprovizionare etc

20 CAPITOLUL 1. CLUSTERUL CA FENOMEN Argumente pentru localizarea clusterului în destinația agroturistică reducerea costurilor de exploatare; creșterea productivității muncii; facilitarea răspândirii inovațiilor; creșterea posibilităților de obținere a capitalului, tehnologiilor, furnizorilor noi; oferirea stimulentelor pentru crearea noilor întreprinderi; facilitarea procesului de creare a mărcii (brandului); crearea unei piețe atractive a muncii, atragerea personalului calificat; creșterea atractivității locației pentru investiții străine directe; modelarea pieței factorilor de producție specializați, dintre care cei mai importanți sunt cunoștințele și înalta calitate a capitalului uman; dezvoltarea infrastructurii științifice în regiune și sporirea utilizării ei de către operatori; stimularea fluxului de cunoștințe, proceselor de învățare și absorbție și generarea noilor inovații, datorită apropierii spațiale și interacțiunilor dintre diferiții actori din cadrul structurilor de cluster; crearea unei culturi a inovației și spiritului antreprenorial în regiune; dezvoltarea rețelelor extinse de producție constând din furnizori și parteneri specializați, un exemplu interesant al unui sistem de organizare a producției bazate pe IMM, deși deseori este concentrat pe valoarea uneia sau câtorva companii mari; formarea noilor întreprinderi în regiune; includerea în structura clusterului a IMM, ceea ce duce la o specializare și eficiență sporită, prin crearea indirectă a economiilor de scară; un impact pozitiv asupra mediului, prin investiții și inițiative de protecție a mediului, precum și crearea și aplicarea entităților de inovare ecologică. 18

21 De ce asocierea? Care este valoarea adăugată din asociere/clusterizare? Care sunt barierele în activitatea unui cluster? Clusterele de cele mai dese ori au capacitatea de a înlătura barierele şi dificultăţile caracteristice companiilor neasociate. Totodată, barierele variază în funcţie de regiunea amplasării. Principalele dificultăţi şi constrângeri în funcţionarea întreprinderilor sunt: lipsa forţei de muncă calificate; capacitatea redusă a pieţei locale; lipsa resurselor financiare şi materiale suficiente; lipsa flexibilităţăţii şi altele 16. Printre alte probleme ce complică funcţionarea clusterelor ca formă de asociere mai evidentă este lipsa încrederii între antreprenori, precum și comunicarea ineficientă. Totodată, diversitatea şi diferenţierea contribuţiilor membrilor clusterelor pot induce o serie de situații confuze în funcţionarea şi dezvoltarea clusterelor 17. Această problemă se soluţionează prin transparența și armonizarea intereselor tuturor partenerilor asociați, de regulă specificate în cadrul documentelor constitutive ale clusterului. Figura 1. Dificultăţile principale cu care se confruntă întreprinderea în funcţie de aspectul teritorial 16 Institute for Strategy and Competitiveness. Studiul de proiect A Elaborarea modelelor de dezvoltare regională prin formarea clusterelor ( )

22 CAPITOLUL 1. CLUSTERUL CA FENOMEN Beneficii individuale și de grup în cadrul clusterului funcțional Avantaje de grup în cadrul unui cluster Relația cu piața turistică. Cooperarea între administraţiile locale sau centrale cu mediu privat este complementară și țintește un scop comun: extinderea turismului național intern și celui receptor. Un cluster funcțional determină: (i) creșterea competitivității în domeniul turismului în regiune; (ii) dezvoltarea și promovarea serviciilor și produselor membrilor clusterului; (iii) sprijinirea membrilor în vederea dezvoltării serviciilor turistice furnizate în vederea atragerii de noi clienți; (iv) asigurarea armonizării și reprezentării intereselor întreprinderilor de profil din domeniul turismului constituite în regiune și ale învățământului superior de profil; (v) crearea unei abordări comune pentru stabilirea priorităților în cadrul sectorului de turism în vederea asigurării dezvoltării întregii regiuni din punct de vedere economic și social; (vi) dezvoltarea de relații economice naționale și internaționale; (vii) colaborarea cu instituțiile, organizațiile, clusterele din țară și străinătate din domeniul turismului. Evenimente. Posibilitatea de a participa în comun la evenimente profesionale naționale și internaționale. La fel, participare comună la forurile naționale și internaționale (conferințe, târguri și expoziții, evenimente), în baza unor agende comune cunoscute și promovate; Finanțări. Un cluster funcțional poate avea acces la noi surse și posibilități de finanțare la nivel regional, național și european. Or, participarea comună la proiecte naționale și internaționale trebuie să aiba drept scop susținerea dezvoltării destinației turistice. Clusterul din turism, prin esența sa, promovează finanțarea investițiilor, dezvoltarea și gestionarea proiectelor turistice intercomunitare și interregionale, de interes public pentru destinațiile turistice din țară. Participarea și/sau inițierea de proiecte și planuri de lucru (ex: infrastructura de acces, renovarea patrimoniului istoric) vor genera, pe termen lung, o valoare adaugată în industria turismului. Astfel de proiecte pot fi dezvoltate în parteneriat cu administrațiile locale, asociațiile de turism, agențiile de dezvoltare regională, companiile lider în turism și furnizorii acestui sector. Proiectele trebuie să îndeplinească câteva cerințe de bază: să promoveze tradițiile regionale și să le integreze în ofertele turistice; să îmbunătățească calitatea și standardele serviciilor turistice oferite; să promoveze produsele tradiționale și locale și să le integreze în lanțurile de aprovizionare regională; 20

23 Beneficii individuale și de grup în cadrul clusterului funcțional să conserve patrimoniul cultural și monumentele isorice ca atracții turistice; să promoveze grija față de mediul natural și practici non-poluante; să amelioreze sau să construiască o imagine pozitivă a zonei/regiunii/țării, ca destinație turistică; să contribuie la dezvoltarea regională durabilă. Networking. Asocierea în cluster facilitează accesul la rețele și platforme de comunicare și parteneriate strategice în domeniul turismului, dar și în alte sectoare conexe. În ciuda poziției concurenților pe piață, apare o gamă largă de situații de cooperare între partenerii legați prin relații economice, tranzacționale, admnistrative și sociale importante pentru fiecare în parte. Rețelele de cluster crează o parte importantă din capitalul intangibil al partenerilor. Marketing. Acțiunile comune de promovare a membrilor clusterului și, implicit, a destinației turistice pe piața națională și regională. Agenda publică. Asocierea în cluster cu factorii de decizie importanți la nivelul destinației turistice oferă posibilitatea de a înscrie pe agenda publică probleme specifice domeniului turistic, dar și solutionarea acestora prin comunicarea activă cu structurile instituționale. Ideea că clusterele sau grupurile de afaceri adăugă valoare unei destinații sau regiuni presupune un nou set de politici publice, care schimbă centrul atenției de pe problemele unor companii individuale sau grupuri de afaceri spre interacțiunea dintre ele într-o regiune anumită. Suport, de exemplu, în achiziția de bunuri și servicii în comun și susținerea perfecționării profesionale a membrilor clusterului etc. 21

24 CAPITOLUL 1. CLUSTERUL CA FENOMEN Beneficii individuale în cadrul unui cluster Un membru al clusterulului turistic poate fi orice organizație, indiferent de forma de organizare juridică (societate comercială, instituție publică, organizație non-guvernamentală etc.) sau oricare persoană fizică care are statutul recunoscut de specialist în domeniul turismului sau în sectoarele conexe specificate în Acordul de constituire al clusterului (turism, cercetare și educație, transport etc.) și care respectă standardele de calitate acceptate la nivelul clusterului. În cluster se urmărește principiul cu cât sunt mai mulți parteneri, cu atât mai bine. Clusterele turistice sunt caracterizate de participarea egală a partenerilor membri, care de obicei sunt în aceeși destinație, relațiile acestora fiind flexibile și incluzând companii private și instituții furnizoare de servicii publice către membrii clusterului și clienții acestora. Motivele asocierii in clustere turistice promovarea destinațiilor din aceeași regiune geografică prin centrele de informare turistică special înființate, multiple site-uri, aplicații mobile, albume foto, ghiduri etc; dezvoltarea unei politici comerciale comune în destinația turistică; confruntarea comună a concurenței, promovarea turismului durabil și crearea valoarii adaugate pentru industria turismului etc. De regulă, membrii clusterului beneficiază de următoarele avantaje: oportunități de cooperare strategică cu alte companii de turism și furnizori de servicii de-a lungul intregului lanț de valori în turism; marketing comun la nivel local, regional, național și internațional și activități de vânzare pentru destinația turisică; acces direct și în timp util la informații, servicii și date de contact ale clusterului; activități comune de promovare (ex: participarea la târguri naționale și internaționale); îmbunătățirea abilităților de negociere; activități comune de achiziționare (gruparea intereselor cumpărătorilor); acumularea de competențe suplimentare; idei și cunoștințe noi pentru diversificarea și îmbunătățirea calității serviciilor prestate; oferte speciale/tarife preferențiale pentru seminare și training-uri; acces la personal specializat; introducerea noilor tehnologii; accesul la fonduri publice și private; prezentare on-line a partenerului și a produselor prestate (catalogul membrilor) etc. 22

25 Capitolul 2. Gruparea partenerilor și organizarea clusterelor Necesitatea de cooperare în domeniul turismului rural Clusterele turistice pot juca un rol important în activizarea comunităților locale și în transformarea localităților în destinații turistice, precum și în creșterea competitivității acestora pe piața turismului. Inițiativele legate de dezvoltarea clusterelor de turism pot servi obiectivelor specifice în strategiile de dezvoltare locală. În acest sens, devine necesară susținerea APL în depășirea diverselor obstacole înfruntate de comunitate pentru crearea unui mediu adecvat de dezvoltare a turismului, valorificarea patrimoniului deținut de comunitate, îmbunătățirea accesului spre atracții, promovarea imaginii pozitive a localităților clusterului, antrenarea populației în acțiuni diverse de sporire a percepției ospitalității gazdelor etc. Un element important în dezvoltarea clusterelor este stabilirea unei cooperări cu autoritățile din localitățile componente ale destinației turistice rurale, parteneri care, prin resursele lor financiare și expertiză pot contribui la susținerea activității gospodăriilor agroturistice și furnizorilor de servicii turistice conexe locale (meșteșugărit, restaurante tradiționale, transport local etc.). Mai mult, ar fi benefică includerea administrației locale în structurile organizatorice ale clusterelor ca entități care oferă posibilitatea unei promovări extinse a gospodăriilor agroturistice. Produsele turistice rurale în acest caz pot beneficia de o complexitate mai mare de posibilități de manifestare (de la simple forme de excursii de scurtă durată la manifestări culturale de amploare, cu un puternic accent etnografic local), ceea ce nu poate să nu bucure vizitatorul într-o destinație turistică rurală. Totodată, și antreprenorii locali au de câștigat din asocierea facilităților proprii cu cele ale partenerilor săi în deservirea unui număr mai mare de clienți și cu o gamă mai variată de servicii. 23

26 CAPITOLUL 2. GRUPAREA PARTENERILOR ȘI ORGANIZAREA CLUSTERELOR Crearea clusterului ca instrument de consolidare a agroturismului Bineînțeles că vizitatorul ajungând într-o destinație rurală are mai multe așteptări decât posibilități reale pe care le poate oferi o singură companie gazdă. Însăși motivația călătoriilor în mediul rural ține de dorința turistului de a cunoaște, într-un timp relativ scurt, varietatea vieții de la țară, cultura și oamenii locali. De cele mai dese ori gazdele au nevoie să apeleze la parteneri pentru a le plasa o parte din comenzi, astfel creând aliajul necesar pentru constituirea clusterului. Or, inițiativele de cluster la nivelul destinațiilor agroturistice sunt percepute ca una dintre formele care sporesc competitivitatea vacanței în mediul rural. Clusterele agroturistice sau asociațiile de mici întreprinzători în destinațiile rurale pot oferi o mai bogată, dar și mai competitivă ofertă de produse agroturistice, decât poate face doar o singură gospodărie. E lesne de înțeles că, cooperarea dintre diverși furnizori de servicii este mai bună decât cazul în care un singur partener face investiții de sine stătător în modernizarea și extinderea condițiilor de cazare, alimentare, furnizare de informații, facilități de sport și recreere. Conceptul de cluster pentru asemenea situații este demult cunoscut și aplicat în lume. În Polonia, aceasta este o formă susținută de cooperare în domeniul turismului rural, în special în varianta de agroturism. La răspândirea acestora contribuie, printre altele, Programele UE de dezvoltare regională, în care operatorii fac conexiuni de rețea și obțin un sprijin financiar specific, inclusiv pentru: creștere și extindere de capacități ale bazei de deservire (spații de cazare, locuri pentru alimentația publică); dezvoltarea performanțelor personalului care deservește vizitatorul; crearea și menținerea parteneriatelor public-private în destinațiile vizitate; îmbunătățirea accesului și amenajarea atracțiilor turistice locale; diversificarea produselor turistice locale cu includerea micilor producători locali; promovarea la diferite târguri și expoziții pentru vizibilitatea produselor agroturistice locale; susținerea acțiunilor de matketing conjugat de partenerii asociați; sporirea imaginii pozitive a destinației agroturistice etc. 24

27 Necesitatea de cooperare în domeniul turismului rural Boxa experienței poloneze Prezentarea clusterelor de agroturism în Polonia La sfârșitul anului 2015 Agenția Poloneză pentru Dezvoltarea Întreprinderilor a identificat în Polonia mai mult de 130 de clustere în diverse industrii. Deși cele mai vechi clustere din Polonia există deja mai bine de 13 de ani, totuși majoritatea (peste 60%) sunt clusterele tinere, care au apărut în În Polonia funcționează deja câteva zeci de clustere de turism și agroturism. Cele mai multe dintre ele s-au format în regiunile cu tradiții expresive, fiind considerate atractive și din perspectiva resurselor naturale și culturale, care reprezintă baza adecvată pentru dezvoltarea lor ulterioară. Trebuie totuși remarcat că aceste clustere locale de turism suferă, cu puține excepții (probabil datorită stadiului incipient de dezvoltare), de o lipsă de oferte turistice integrate. Aceasta este, pe de o parte, o consecință a lipsei de opțiuni de specializare (a serviciilor, locațiilor de turism, a unor produse recunoscute), în care cluster-ul dorește să se dezvolte, iar pe de altă parte, a faptului că rețelele abia constituite sunt încă fragile. Din experiența poloneză se cunoaște că, clusterele de turism, chiar dacă nucleul lor îl constituie grupul cel mai activ de pensiuni și hoteluri locale, necesită rețele mai extinse cu asociații de afaceri, instituții științifice, instituții publice, precum și (un aspect deseori trecut cu vederea în clusterele poloneze), de sectorul serviciilor profesioniste. 25

28 CAPITOLUL 2. GRUPAREA PARTENERILOR ȘI ORGANIZAREA CLUSTERELOR Asocierea de la idee la folosirea în comun a resurselor locale Antreprenorii de cele mai multe ori ajung să coopereze doar forțați de anumite circumstanțe, în Moldova cele mai frecvente fiind: problemele comune existente în destinația turistică concretă, barierele în asociere, neînțelegerea avantajelor reale ale asocierii și necesitatea menținerii acestora. Astfel, dintre principalele probleme și bariere în asociere în destinația turistică, pot fi numite următoarele: comunicarea dificilă între potențialii parteneri; infrastructura fragmentară/învechită; pesimism și pasivitate la APL, dar și în comunitate; lipsa resurselor financiare pentru noi angajamente; lipsa unor facilități de bază, cum ar fi a cazărilor în destinație; personal puțin calificat/instruit pentru oferirea de ospitalitate calitativă; vulnerabilitatea și nesiguranța pentru afacerea proprie; promovare slabă a destinațiilor agroturistice și marketing necorespunzător; strategii de dezvoltare locală implementate selectiv și incoerent; parteneriate public-private inconsistente; standarde joase de calitate aplicate bunurilor și serviciilor în mediul rural etc. Înțelegerea problemelor comune orientează antreprenorii spre o abordare pragmatică a zonelor de interferență a intereselor pentru cooperare și cofinanțare a acțiunilor concrete, inclusiv în dialogul cu autoritățile locale. Acțiunile conjugate în Moldova pot ținti în primul rând îmbunătățiri pentru următoarele aspecte: 1. infrastructura: drum, indicatoare/marcaje, infrastructura turistică; 2. dezvoltarea și amenajarea zonelor de agrement; 3. amenajarea atracțiilor degradate; 4. accesul la finanțări accesibile atât APL, cât și asociațiilor de business; 5. promovarea unei concurențe constructive la destinație; 6. promovarea destinației turistice comune; 7. elaborarea unei strategii comune de intervenții în domenii sensibile; 8. colaborare cu APC/APL și comunicarea între partenerii privați pe proiecte importante; 9. instruirea personalului pentru ospitalitate calificată; 10. instruiri pentru meseriile de contact cu vizitatorul (limbi străine/ghidaj) etc. Țintele care trebuie atinse în cazul asocierii de tip cluster sunt următoarele: vecinătate în destinație și oferta comună (atracții diferite, tradiția zonei, agroturism); scop comun (ex: deservirea mai multor turiști pentru o perioadă mai îndelungată); acord de parteneriat semnat de minimum 3 parteneri; resurse și facilități comune valorificate transparent; componente sigure ale clusterului: cazare, alimentație, agrement, servicii de suport; brand/marcă comună; standarde de calitate comune; personal de primă linie accesibil vizitatorului. Categorii de atracții ale clusterului folosite separat și în comun Atracții publice: Atracții private: Rezervații Plaje Lacuri Vinării Monumente SPA Muzee Ateliere ale meșterilor populari Conace Mănăstiri Festivaluri și alte evenimente culturale Doar în cazul cooperării dintre partenerii publici și privați se asigură valorificarea tuturor atracțiilor turistice locale 26

29 Necesitatea de cooperare în domeniul turismului rural Gruparea asociaților în cluster În ce privește fiecare destinație turistică rurală, trebuie să existe o singură temă principală pentru turismul selectat (agro, eco, cultural, istoric, sportiv). Este mai simplu de înțeles și perceput de clienții potențiali. Această temă se bazează pe aspectul tipic reprezentativ, care este posibil să fie experimentat în timp real de către turiști. Tema aleasă creează ideea de bază pentru produsul turistic, care asigură legătura între toate părțile interesate și toată lumea ar trebui să vadă contribuția proprie în îndeplinirea acestei idei de către propriul lor serviciu. Cu cât mai aproape este serviciul partenerului de tema principală, cu atât mai important este rolul pe care îl joacă în cadrul grupului. Este crucial pentru asociere ca fiecare membru să vadă rolul, locul și beneficiile în clusterul comun creat. Vor fi și alți membri care vor fi dispuși pentru asociere sau pot motiva și încuraja pe alții de a coopera în cadrul produsului turistic al clusterului. Aspectele practice ale clusterizării reprezintă un transfer de cunoștințe și know-how. Prima etapă a acestui proces este de a aduna toate practicile valoroase, de la partenerii de cluster și de a o împărtăși fiecărui partener ca practică comună a clusterului. Cele mai semnificative practici devin un standard și o parte a managementului calității clusterului. Este important să se ia în seamă experiențe externe, care la fel vor ajuta la formularea căii de dezvoltare a produsului turistic al clusterului, dar și pentru îmbunătățirea serviciilor individuale. Totodată, se va lua în seamă că fiecare asociere de cluster este la fel de puternică ca și cel mai slab membru al său. Iată de ce sunt necesare eforturile comune pentru concretizarea acelor standarde pe care trebuie să le urmeze fiecare membru. În special, pentru: (i) brandul comun (logo-uri, materiale promoționale, acoperire peste tot unde ajunge clientul); (ii) serviciile de cazare și alimentație; (iii) procedurile de rezervare și de plată. Această abordare îmbunătățește nivelul turismului prin creșterea calității serviciilor la destinație, precum și sporește modul profesionist de comunicare și abordare a clienților. Mai mult, ajută să se extindă ofertele partenerilor mai puternici prin includerea serviciile celorlalți parteneri. Pe de altă parte, ea îi încurajează pe cei slabi să ofere oferte turistice mai competitive pentru clienți. Asocierea în clusterul rural, de regulă, începe cu o singură acțiune comună puternică, care integrează persoanele interesate să fie o parte a acestui sistem de cooperare. Acestea ar putea fi: campanii de curățenie în sate pentru atragerea clienților; marcarea caselor sau întregului sat cu aceleași însemne tradiționale; plasarea indicatoarelor rutiere în destinație; construirea sau amenajarea primei atracții reprezentative a destinației etc. Este esențială prezența unor parteneri bine dezvoltați și prosperi în acest parteneriat, ca vinăriile sau pensiunile care pot juca rolul strategic în produsul turistic al destinației, datorită, bineînțeles, capacității lor economice și brandului cunoscut deja. De asemenea, este necesar de a invita lideri care au abordare pragmatică în a stabili obiectivele și a contribui la acțiunile structurate pentru creșterea clusterului. Toate celelalte părți interesate, precum și autoritățile locale și regionale sunt salutate pentru a face parte în cluster. Clusterul se constituie prin Acordul de cluster, ca document legal semnat de numărul minim necesar de membri. La fel, partenerii vor determina de comun acord unitatea de management a clusterului (operatorul) și vor alege un Comitet coordonator, care va gestiona activitățile comune. comerț și alte servicii bază hotelieră gastronomie Comitet Coordonator APL comerț și alte servicii transport Grup strategic școli atracții turistice Alți colaboratori, Organizații Parteneri Operator 27

30 CAPITOLUL 2. GRUPAREA PARTENERILOR ȘI ORGANIZAREA CLUSTERELOR Principalele etape pentru crearea unui cluster turistic Crearea unei asociații de antreprenori și persoane interesate de turism la nivelul unei destinații necesită o consecutivitate de pași concreți, care să ducă spre edificarea unui cluster funcțional. În linii mari, sunt câteva etape de bază care duc la realizarea acestui deziderat: analiza pieței și stării turismului în destinația unde va funcționa clusterul; definitivarea conceptului de cluster agroturistic dorit de parteneri; elaborarea în comun a unei strategii a clusterului; elaborarea unui plan de comunicare; definirea indicatorilor de rezultat și monitorizarea acestora. Mai jos sunt prezentate succint câteva explicații pentru fiecare dintre aceste etape. Analiza pieței presupune identificarea și inventarierea tuturor activelor locale (abilități, resurse) care pot servi clusterului pentru furnizarea unei game variate de servicii la destinație. Una dintre principalele active ale destinațiilor turistice o reprezintă resursa de patrimoniu natural: peisaje; lacuri; izvoare; parcuri și rezervații naturale etc. Foarte importante sunt resursele patrimoniului istoric și arhitectural (monumente, situri istorice) înregistrate în Registrul monumentelor istorice din Republica Moldova. Principalele elemente ale patrimoniul cultural sunt: obiectivele istorice; cetățile medievale; castelele; mănăstirile și bisericile; centrele etnografice; obiectivele turistice din mediul rural; muzeele și casele memoriale etc. La fel, totul ce formează un spirit specific al locului este extrem de important, cum ar fi: legende și folclor; ritualuri și tradiții rurale; evenimente și tradiții locale/regionale inedite etc. Deși sunt principalii motivatori ai călătoriilor rurale, actualmente toate acestea nu sunt incluse în programe tematice integrate și nu sunt promovate adecvat. Totodată, multe din ele sunt degradate din cauza drepturilor neclare de proprietate și din lipsa de fonduri pentru lucrările de reabilitare. La această etapă este importantă identificarea potențialilor participanți care vor deveni membrii clusterului: furnizori de servicii de bază; ofertanți de activități de suport domeniului turistic; instituții organizatoare de evenimente; instituții care cercetează și au în grijă atracțiile turistice (naturale, antropice); instituții de educație în domeniul turismului; structuri administrative locale; ghizi și animatori turistici etc. Această etapă finalizează cu analiza punctelor tari și a celor slabe ale clusterului, care scoate în evidență avantajele concurențiale ale clusterului, precum și necesitățile de mobilizare a membrilor pentru colaborări mai strânse atât între ei, cât și partenerii interesați de funcționarea unui cluster în destinația respectivă. 28

31 Necesitatea de cooperare în domeniul turismului rural Turismul rural oferă produse care reprezintă principala atracție a țării noastre și care poate concura cu alte destinații externe. Or, turismul zonelor rurale din Republica Moldova este asociat cu autenticitatea, simplitatea și diversitatea. Totuși, determinarea pieței produsului turistic al clusterului trebuie riguros definite în spațiu (la nivelul clientului, localității, zonei, regiunii, tării) și în timp (la moment, pe termen scurt sau lung). Piața produsului turistic este extrem de complexă, dar poate fi abordată pe mai multe aspecte: piața de produse turistice unitare (ex. muzeu, expoziție, eveniment etc.); piața unei game de produse turistice (ex: aglomerații în jurul monumentelor istorice cetăți, câmpuri de luptă, castele etc.); piața produselor turistice tematice (ex: cunoașterea unui singur gen de atracții mănăstirile medievale); piața articolului turistic reprezentativ (centrat pe turismul orientat spre produsul delimitat din punct de vedere al conținutului, dar și a reputației, ex: Cetatea Sorocii, Pivnițele de la Mileștii Mici) etc. Astfel, complexitatea abordării pieței turistice permite o penetrare mai ușoară a destinațiilor turistice rurale autentice, care se promovează prin valorile deținute de comunitatea din clusterul respectiv. Definirea poziționării clusterului alegerea tematicii care va transmite imaginea destinației, va fi unica și va integra într-un mod artistic și atractiv serviciile și membrii acestuia. Dacă o destinație este percepută ca destinație turistică, aceasta devine atractivă nu doar pentru turiști, ci și pentru locuitorii săi și sectorul afacerilor în ansamblu. În acest context, clusteringul oferă posibilitatea de a pune în aplicare strategii teritoriale de branding ce se bazează pe logouri și sintagme turistice, care în scurt timp devin promotorii teritoriului dat. Elaborarea unei strategii a clusterului Domeniul turistic se bazează foarte mult pe cooperarea dintre furnizorii de bunuri și serviciile turistice ale destinației unde ajung turiștii. Pentru o bună cooperare în domeniul turistic este necesară pregătirea unei strategii, care va determina ținta (mai întâi la modul general, apoi tot mai detaliat), modalitatea de acțiune, costurile și beneficiile concrete pentru fiecare. Ținta va fi una vizionară, acceptată de toți partenerii clusterului, care la fel își vor asuma și misiunea de a o atinge. Ținta va fi apoi clarificată în obiective generale și specifice de atins, iar la final va fi stabilit un plan de acțiuni pentru realizarea acestora. Costuri Obiective Strategie Indicatori Instrumente de realizare Corelarea reciprocă a obiectivelor și indicatorilor în faza de planificare strategică conduce la reflecții clare privind stadiul actual al turismului în destinație și implicațiile acestuia asupra economiei locale (ex. nivelul, venitul, numărul de angajați și alte informații pentru determinarea dacă turismul este o simplă distracție sau un mod real de a spori veniturile). O provocare-cheie pentru implementarea activităților unui cluster este acceptarea faptului că potențialul și importanța entităților individuale diferă și, prin urmare, nu toți au drepturi și obligații egale. Totodată, o altă provocare pentru crearea clusterelor, mai ales în realitatea noastră, a țărilor din Europa de Est, este existența încrederii, prezența unui sentiment de comunitate la destinație și conștientizarea propriului potențial și a funcțiilor în cadrul clusterului. Elaborarea unui plan de comunicare, care trebuie să fie orientat către clienți și către membrii clusterului. Majoritatea specialiştilor din relaţiile publice consideră comunicarea eficientă drept cheia succesului în relaţiile dintre echipă şi auditoriul ei. Ei susţin că aceasta implică crearea unor fluxuri de comunicare bidirecţionate, dinspre mediu spre organizaţie, în beneficiul reciproc. 29

32 CAPITOLUL 2. GRUPAREA PARTENERILOR ȘI ORGANIZAREA CLUSTERELOR Principalele elemente ale unui proces de comunicare existenta a cel puţin doi parteneri (transmiţător şi destinatar/emiţător şi receptor) între care se stabileşte o anumită relaţie (ex. în turism, emiţătorul poate fi compania de turism, administrația destinației turistice, APL, ONG, asociație de profil etc., iar receptor poate fi turistul, comunitatea locală etc.); codul de comunicare, cunoscut de ambii parteneri (ex: cuvinte-cheie, destinații anume, necesități și facilități pentru călători etc.); mesajul ce a dorit a fi lansat. În turism acesta poate fi format din: calitatea ofertei turismului rural, atractivitatea destinaţiei, raportul corect preţ/calitate, apartenența la sisteme de certificare a calității. Mesajul trebuie să informeze, să convingă, să impresioneze, să obţină o reacţie pozitivă. Comunicarea eficientă este comunicarea interpersonală, dar la care să participe simultan mai mulţi emiţători; la acestea se adaugă și mijlocul de transmitere a mesajului: discuţia de la om la om, interviuri (radio, tv, presa scrisă sau electronică), conferinţe de presă, materiale publicitare pe diverse suporturi (postere, autocolante, mape, pliante, cataloage), limbajul comunicarea umană nu se rezumă la rostirea cuvintelor şi la transmiterea informaţiilor de la un interlocutor la altul, precum și feedback-ul, adică mesajul specific prin care emiţătorul primeşte de la destinatar un anumit răspuns cu privire la mesajul comunicat. Definirea indicatorilor de rezultat. Valoarea adăugată a clusterului poate fi evaluată după rezultate care apar pe termen scurt, mediu și lung, inclusiv: crearea sistemului turistic teritorial, funcționarea stațiunilor turistice și centrelor de informare turistică; elaborarea unei baze de date structurate pe toate categoriile de turism în regiune (rural, viticol, balnear, istoric, ecumenic, cultural, educațional, de agrement, vânătoare și pescuit, rezervații și monumente ale naturii, speologie etc.), analiza infrastructurii existente; funcționarea parteneriatului cu instituțiile și persoanele implicate în activități turistice sau conexe; implementarea sistemelor de calitate a serviciilor turistice (personal, cazare, alimentare, transport); conceperea unor pachete de servicii turistice integrate în regiune; amenajarea unor trasee și circuite turistice tematice, în baza unor criterii inovatoare, cum ar fi locuri de campare ecologice, trasee pentru veloturism, puncte de informare și interpretare a vieții rurale; valorificarea tradițiilor culinare prin optimizarea integrării produselor locale în lanțul de aprovizionare turistic; evenimente turistice în locuri spectaculoase în baza unei agende comune promovate; creșterea numărului de vizitatori și a circulației turistice în sezon și extrasezon; sezonalitate bine echilibrată, care va asigura un turism viabil și efecte puternice și pozitive pentru sectoare conexe, cum ar fi transportul, serviciile de vânzare cu amănuntul, serviciile publice; orientarea turistică îmbunătățită și reconstrucția virtuală a locurilor parțial distruse etc. 30

33 Necesitatea de cooperare în domeniul turismului rural Așteptările și calitatea serviciilor pentru clienți Piața europeană, dominată de statele Uniunii Europene, este o piață uriașă nu numai de recepție, ci și de generare de turiști. Totodată, pe lângă dezvoltarea uluitoare a conexiunilor aeriene, atacurile teroriste din ultimii ani reprezintă o limitare semnificativă pentru multe persoane în căutarea unor noi destinații de vacanță. Nevoia de vacanțe permite luarea în considerare și a altor țări, cum este Republica Moldova. Cu toate acestea, sunt mai mulți factori care influențează comportamentul potențialilor turiști și aceasta este foarte clar vizavi de produsele și ofertele turistice regionale. Este vorba despre atmosfera locului și atracțiilor turistice. În prezent turistul vine pregătit într-o destinație: știe exact ce are de văzut, la ce activități i-ar plăcea să participe, noile experiențe pe care le urmărește. Prin urmare, oferta trebuie elaborată de către fiecare în parte într-un mod dedicat și la un nivel foarte înalt, prezentând astfel veritabila aromă a zonei turistice culturale și istorice nu numai prin vestigii, dar mai ales prin oamenii locului, bucuriile și problemele acestora. Oferta turistică modernă trebuie să fie pregătită pentru un anumit tip de client. Cu cât este mai specializată pentru anumite grupuri de clienți, cu atât mai ușor poate fi promovată prin intermediul social media în Internet. Oferta nu se referă doar la condițiile de cazare și trebuie să includă un plan al șederii, pentru că nu elementele individuale ale călătoriei (cazare, gastronomie, atracții, transport) fac obiectul atractivității ei, ci conexiunea potrivită cu preferințele grupului beneficiar (ex. al turiștilor cicliști-exploratori). Nu trebuie trecută cu vederea nici cererea în creștere la ofertele specializate pentru cupluri sau persoane solitare, precum și ofertele echilibrate pentru categoria de vârstă 50+, care doresc să se bucure în continuare de viață și să îngrijească de propria sănătate. Anume problemele de sănătate preocupă astăzi practic toate grupurile de turiști din străinătate. Nevoia tipică pentru turiști de a explora cultura, arta sau istoria se extinde și asupra cunoașterii produselor alimentare, băuturilor și bucatelor sănătoase (naturale) locale, care adeseori devin dintre cele mai preferate suvenire din călătoria turistică. În acest sens, este apreciată preocuparea pentru certificări ecologice și/sau regionale (ex., pentru produse tradiționale locale), pentru a genera un interes și cerere mai mari pentru vizitatori. Această creștere a interesului și preocupării pentru sănătate este de asemenea reflectată în cererea pentru serviciile de îngrijire de tip balneoclimateric, care pot fi oferite într-un mod profesionist bazat pe plante medicinale disponibile în mod natural sau cultivate special. Totodată, produsele semifabricate pot fi pe de o parte un supliment alimentar, iar pe de altă parte pot constitui un suvenir turistic ambalat tradițional, cum ar fi săculețele din in cu levănțică sau mentă. O formă specială de turism curativ poate fi cea a atelierelor meșteșugărești, în timpul cărora turiștii se pot destinde, dar și vor putea antrena anumite aptitudini specifice unor meșteșuguri locale. Aici trebuie menționat aspectul siguranței obligatorii care domină preocupările turiștilor la destinație. Cu toate acestea, atelierele (ex.: de pictare a icoanelor) sunt modalități de deconectare de la realitate, care este tot mai des căutată în mod conștient de turiști. 31

34 CAPITOLUL 2. GRUPAREA PARTENERILOR ȘI ORGANIZAREA CLUSTERELOR Strategia de grupare Forme de organizare a clusterelor Clusterele se întâlnesc în multe țări din întreaga lume. Cele mai renumite clustere sunt Silicon Valley (semiconductori și tehnologia informației), Lombardia (industria TIC și industria chimică), Cambridge (biotehnologie, industria de calculatoare și tehnologia informației), Austin, Montpellier (telecomunicații, software, biotehnologie), un cluster care fabrică rame de ochelari și altul din industria de prelucrare a lânii există în Italia; unul din domeniul mobilei în Danemarca. Din analiza Enrighat, 160 de clustere din întreaga lume arată că în jur de 70% dintre acestea au o poziție competitivă puternică sau foarte puternică, în timp ce 60% se caracterizează printr-un nivel ridicat de inovare. Clusterele sunt de mai multe tipuri, în funcție de parteneri ce se asociază și de modul de funcționare a parteneriatului. Cea mai frecventă clasificare presupune aplicarea unui criteriu generic de diferențiere 18 : a) model descentralizat de rețea (italian); b) model centralizat concentric (danez); instituțional (olandez); modelul de cluster american. 18 Materiały z II Międzynarodowego Forum Nowe technologie i innowacje dla Podlasia i Polski Wschodniej, Suwałki oraz Materiały z konferencji Wykorzystanie technologii informacyjnych i komunikacyjnych w małych średnich przedsiębiorstwach oraz doskonaleniu pracy ośrodków innowacji i przedsiębiorczości, Elbląg

35 Clusterele tipice de rețea Clusterele tipice de rețea Acestea constau dintr-o rețea de întreprinderi mici, în același sector sau în sectoare similare, caracterizate prin capacitatea de adaptare rapidă la schimbarea cerințelor diverse de piață și prin cooperare și utilizarea noilor tehnologii. Companiile din cluster folosesc avantajele imposibil de atins pentru companiile din oricare altă parte, de exemplu, accesul la transport ieftin și costuri de tranzacție ieftine, expertiză locală, muncă, încredere și cooperare, precum și infrastructură locală. Exemplele cel mai des citate ale unui cluster de rețea sunt Silicon Valley și cele din nordul Italiei. O trăsătură distinctivă importantă a clusterului de rețea este lipsa unui punct central care adună antreprenorii (există o bază diversă de companii) 19. Trăsăturile caracteristice ale clusterului de rețea sunt 20 : lipsa de formalizare a structurii; nu există legături de capital; o structură de gestiune separată (coordonatoare); relațiile dintre firme sunt inițiate de către proprietari. Clusterul de rețea de tip italian Este caracterizat printr-un număr mare de legături între diferiții actori, în lipsa vreunei unități conducătoare. Cooperează de la egal la egal între ele și sunt competitive. Există o cooperare, fiecare cu fiecare (structură neformală). Poate fi formalizată când există o putere, cu caracter de rotație. Numele italian este o referință la realitatea legăturilor informale între familiile din Italia. În plus, la trăsăturile caracteristice ale modelului italian de creare a grupurilor de cooperare se pot adăuga condițiile culturale, și anume 1 : relații strânse de familie în companii și între companii; relații și legături puternice locale; nivel ridicat de identitate regională (dialecte); tradiție; grad ridicat de independență față de guvernul central. Figura 1. Modelul italian al clusterului Firmele din Clustere Sursă: Elaborare proprie pe baza A. Aleksandrov, Klastry turystyczne w Rosji i za granicą, Zeszyty Naukowe Uniwersytetu Łódzkiego Turyzm, 2007, zeszyt 17 (1/2), pag Klastry i inne mechanizmy op. cit., pag Z. Jóźwiak: Unia Europejska wesprze finansowo przedsiębiorców łączących się w klastry, Rzeczpospolita 2007 nr 1015/256 (7856), pag A. Aleksandrova: op. cit., pag

36 CAPITOLUL 2. GRUPAREA PARTENERILOR ȘI ORGANIZAREA CLUSTERELOR Clusterele tipice centralizate Clusterele concentrice de tip danez Clusterele concentrice se caracterizează prin existența unor companii mari, în jurul cărora este ancorată o rețea de furnizori (de bunuri și servicii). Companiile mici sunt deseori asociate cu compania-mamă prin lanțul de aprovizionare. Avantajele vecinătății companiilor mari influențează atragerea companiilor mai mici și, în contrast cu rețeaua de cluster, sunt subordonate marilor întreprinderi. Interacțiunile sunt generate mai mult de legăturile din cadrul ciclului de furnizare decât de inovație. Cele mai multe servicii (inclusiv financiare) sunt adaptate la nevoile companiilor dominante, iar piața forței de muncă este inflexibilă. Prin urmare, beneficiile obținute în regiune depind de societatea-mamă sau de industrie, iar acest lucru poate împiedica abilitatea de adaptare la schimbare. Există variante de fragmentare a clusterelor concentrice. De exemplu, când regiunea de localizare a unei companii mari devine nucleul clusterului, iar alte regiuni pot fi doar ramuri de producție. Un exemplu al unui grup de tip concentric este cel danez (Figura 2). În acest sistem, activitatea entităților este reglementată de brokerul rețelei. O trăsătură caracteristică a clusterului danez este brokerul de rețea neutru, care inspiră și coordonează activitățile clusterului/rețelei. Brokerul de rețea (coordonator, administrator, inițiator) este organizatorul din fruntea clusterului. Activitățile complexe sunt 1 : dezvoltarea abilităților coordonatorului neutru al rețelei; elaborarea unui program de formare divizat pe etape; asigurarea disponibilității mijloacelor diagnostice și analitice; dezvoltarea unei strategii explicite pentru grupurile de cooperare. Clusterele instituționale de tip olandez Figura 2. Modelul danez de cluster Firmele din Clustere Brokerul rețelei Sursă: Elaborare proprie pe baza A. Aleksandrova: Klastry turystyczne w Rosji i za granicą, Zeszyty Naukowe Uniwersytetu Łódzkiego Turyzm 2007, zeszyt 17 (1/2), pag Clusterele instituționale (centrate în jurul unei instituții publice) sunt dominate de entități publice sau non-profit, ca laboratoarele de cercetare universități, sisteme de apărare sau administrație publică. Instituțiile mari atrag mulți furnizori axați pe satisfacerea necesităților lor. Instituția, în comparație cu alte tipuri de clustere, joacă un rol foarte important, fiind predominantă. Astfel de grupuri sunt orientate interior, răspunzând, în primul rând, de aprovizionarea instituției. În acest sens, dezvoltarea antreprenoriatului local nu este prioritară. Clusterele instituționale dominate de o singură instituție mare pot deveni dependente economic de sursa de finanțare a instituției 2. Entitățile afiliate la cluster aleg cel mai des asociația sau fundația ca formă de activitate. Astfel, asociația se poate ocupa de afaceri pe aceeași bază ca și alți întreprinzători, iar veniturile din acesta pot servi scopurilor statutare și nu pot fi distribuite între membri. Pentru formarea asociației, este necesară depășirea mai multor etape de organizare. La început se întrunește un număr minim de persoane care adoptă statutul asociației și aleg un comitet fondator. Acesta depune la organele 1 A. Aleksandrova: op. cit., pag Z. Jóźwiak: op. cit., pag

37 Clusterele tipice centralizate abilitate o cerere de înregistrare, împreună cu statutul, lista fondatorilor și informații cu privire la sediul de la moment al asocierii 3. Cu toate acestea, în cadrul asociației, antreprenorii au statut de partener. Fundația este o instituție separată de tip special, stabilită pentru realizarea obiectivelor de utilitate socială, are personalitate și autoritate juridică. Pentru înființarea unei fundații, trebuie depusă o declarație privind înființarea acesteia. Declarația trebuie să indice scopul fundației și activelor destinate fondării sub forma unui act notarial 4. Un exemplu al unui cluster instituțional este cel olandez (Figura 3). Acesta se caracterizează prin stabilirea unei instituții broker ce coordonează activitățile clusterului, precum și instituțiile de cercetare și dezvoltare în sistem. Trăsăturile caracteristice ale unui cluster de tip olandez sunt 5 : accent pe inovație și tehnologii: politică activă a guvernului pentru stimularea parteneriatelor; cooperare strânsă cu centrele de cercetare și dezvoltare (locale, regionale, naționale). Clusterul de tip american Sunt cunoscute și alte soluții pentru crearea rețelelor în cluster, implicând cooperarea întreprinderilor mari, legate ierarhic cu numeroase întreprinderi mici. Poziția dominantă o are de regulă una dintre marile companii, spre exemplu clusterul Boeing din Seattle. Acesta se caracterizează prin conexiuni contractuale apărute între grupuri de societăți furnizoare, aproape exceptându-le pe cele locale. Totodată, există și o diferențiere puternică după locație a structurilor participante. Totuși, pentru a crea unele grupuri locale de furnizori, este necesară atingerea unei anumite mase critice necesară companiilor dominante. Deși asemeni legături se găsesc și în alte țări, pentru că SUA Figura 3. Modelul olandez de cluster stau la originea acestei soluții de cluster, modelul se numește american. În Europa există modele proprii de inițiative transnaționale de clustere, cel mai cunoscut model fiind Transnational Clustering in the Automotive Sector (Cluster Transnațional în Sectorul Automobilistic). Modelul nu presupune o rețea de brokeri, iar influența autorităților fiind moderată. 3 P. Wrześniewski: Jaka formę działalności wybrać dla klastra, Rzeczpospolita 2007, nr 1015/256 (7856), pag Ibid., pag A. Aleksandrova: op. cit., pag С + В С + В Firmele din Clustere Brokerul rețelei Instituția C + D Sursă: Elaborare proprie pe baza A. Aleksandrova: Klastry turystyczne w Rosji i za granicą, Zeszyty Naukowe Uniwersytetu Łódzkiego Turyzm, 2007, zeszyt 17 (1/2), pag Figura 4. Modelul american de cluster Sursă: Elaborare proprie pe baza J. Staszewska: Klaster perspektywą dla przedsiębiorców na polskim rynku turystycznym. Wydaw. Difin, Warszawa 2009, pag

38 Capitolul 3. Managementul clusterului Clusterul este o formă avansată a cooperării ce sporește succesul în agroturism Dezvoltarea turismului se bazează pe cooperarea diverselor părți interesate pentru a oferi produse turistice atractive. Separate, serviciile turistice oferite de mulți furnizori la destinație pot fi dezvoltate cu succes, dar au nevoie de mult mai mult efort și investiții pentru a deveni mai vizibile clienților. Iar cooperarea creează oportunitatea sporirii eficienței fiecărei etape al ciclului de viață al ofertei turistice. Astăzi dezvoltarea produselor sau serviciilor necesită vizibilitate bună pe piață, coeziune și accesibilitate. Turismul în zilele noastre este dominat de vizite scurte în orașe/localități istorice (city-break). Pentru a fi o parte a industriei turismului și pentru a obține venituri din servicii turistice în zonele rurale, este esențială oferirea produselor turistice complexe și a ofertelor sub un singur nume (marcă/brand). Acest lucru se poate întâmpla când mai mulți furnizori de servicii turistice diferite se unesc într-o destinație turistică, pentru a acționa împreună în mod permanent, organizați în cluster. Astfel, doar acțiunile comune vor face agroturismul mai competitiv, în comparație cu city-breakuri sau alte forme populare de agrement. Clusterele în destinații turistice rurale reprezintă o gamă variată de valori, cum ar fi: ramura etraturistică ramura turistică responsabilitate comună acoperire opinie unitățile administrativ teritoriale sponsori Colaborare în cluster facilitare Colaborare co-finanțare facilități noi pentru dezvoltarea turismului; extinderea asortimentului destinațiilor turistice; sursă de management al calității; mijloace de cofinanțare a proiectelor comune; un mod mai eficient de partajare a responsabilităților și oportunităților; sursă de cunoștințe și know-how; mijloace ale integrării sociale pe baze profesionale; sinergii pentru abordări noi; noi destinații turistice pentru cooperare; îmbunătățirea relațiilor profesionale; sursa de feed-back pentru activitățile individuale etc. oameni organizații formale organizații non-formale calitate responsabilitate comună schimbarea relației 36

39 Cum se gestionează un cluster? Cum se gestionează un cluster? Fiecare cluster este gestionat de Comitetul coordonator. Toți membrii lui sunt responsabili pentru pregătirea strategiei de cluster, care se aprobă de majoritatea membrilor. Această strategie, bazată pe analize, ar trebui să dezvolte punctele forte ale produsului destinației clusterului agroturistic și pentru a îmbunătăți punctele slabe. Strategia va lega diferite părți interesate de cluster. Pentru asigurarea durabilității clusterului, decizie discutată înainte de întemeierea clusterului, vor fi cotizațiile de membru. Mărimea și variația cotizațiilor trebuie aprobate astfel încât acestea să nu blocheze dezvoltarea clusterului în viitor. Fiecare decizie a Comitetului coordonator este implementată de către Unitatea de management (operatorul, directorul executiv al asociației etc.). Aceasta este responsabilă în primul rând de comunicarea zilnică cu membrii și partenerii externi. Este extrem de important să se asculte și să se furnizeze informații pentru toată lumea în cadrul strategiei și a proiectelor derulate în comun. Informarea este cel mai important lucru de făcut de către Unitatea de management nu numai pentru a menține în câmpul informațional comun membrii și actorii externi, ci și pentru a încuraja venirea altora noi. Strategia de cluster va include obiectivele, instrumentele de realizare, costurile și indicatorii de monitorizare. OBIECTIV A mobiliza companiile concentrate geografic (care în general lucrează independent) în crearea, valorificarea, promovarea cu succes a produsului turistic al destinației turistice rurale CE? Formă de turism concentrată în spațiul rural + structuri de cazare funcționale + alte servicii foarte eterogene CUM? Prin transformarea mediului rural în destinație turistică de succes CU CINE? Împreună cu toți actorii comunității, prin conjugarea eforturilor într-un parteneriat sinergetic + abilități (știință, dorință, iscusință + inovație, excelență și mecanism) 37

40 CAPITOLUL 3. MANAGEMENTUL CLUSTERULUI Ce trebuie să conțină o viziune strategică? Din perspectiva turistului informarea despre calitatea serviciilor la destinație ospitalitate în deservire informație despre oferta comună/complexă prețuri/reduceri/ calitate/rabaturi (puncte cumulate) pachete comune motivante/competitive combinare grupe speciale (ex. bunici + nepoți) strategii bazate pe client / clienți permanenți (80%) personal/acuratețe/grijă/instruire rezervări on-line/calendar conservarea tradiției sau reconstituirea istoriei/imitații vânzări repetate/asigurare securitate/cadouri fidelizarea clienților/gestiunea asortimentului serviciilor Din perspectiva valorificării promovare internet/broșuri/expoziții atracțiilor locale evidențierea celor autentice/tradiționale/reprezentative evenimente regionale cu impact comunicare despre valorile locale/cetățeni/personalități schimburi culturale tematice stil/imagine/originalitatea locului mass-media/tururi info hărți/agende ale evenimentelor încadrate în agenda națională Din perspectiva prestării dezvoltare continuă a produsului serviciilor de ospitalitate diversificarea produselor destinației creșterea și menținerea calității la destinație modernizarea serviciilor/tehnologizare, informatizare accesibilitatea pentru toți reciprocitate între parteneri și clienți valoare suplimentară comună și productivitate sporită câștigarea clienților (trening, vânzări repetate, tehnologii de deservire adaptate) evenimente comune și promovarea de acțiuni plătite/gratuite Din perspectiva utilizării bazei amenajare spații comune materiale și infrastructurii vizibilitate/marcaje dezvoltarea/diversificarea infrastructurii turistice promovarea stilului original/local elaborare proiecte/ documentație tehnică/pentru investiții și finanțări alocare fonduri pentru clasificare și standarde necesare 38

41 Modele de management al clusterului Modele de management al clusterului Durabilitatea şi sustenabilitatea funcţionării clusterelor depinde de modelul de management ales. Alegerea modelului de management al cooperării în cluster ține de trei dimensiuni: afacerea, motivul cooperării şi modul de organizare. Managementul afacerii clusterizate este ajustat permanent în funcţie de eficienţa realizată. În acest sens, există două modele moderne testate în spaţiul european. Modelul managementului participativ este considerat un model liberal, când eficienţa organizaţiei clusterizate este dependentă de participarea membrilor clusterului şi angajaţilor acestora odată cu lărgirea drepturilor şi posibilităţilor de participare. Este stabilită legătura directă dintre rentabilitatea companiilor, indicatorii individuali de performanţă și autonomia mai mare în cadrul unei asocieri de business, cum este clusterul, pe de altă parte. Modelul managementului cooperativ îmbină două componente: administrarea (personalului şi operaţiilor) şi participarea bazată pe colaborare dintre membri. Astfel, membrii clusterului se complementează colaborând pentru un schimb de abilităţi, deprinderi, cunoştinţe în luarea deciziilor. Modelul se aplică în cazurile în care activitatea separată este imposibilă. Important că acest model permite schimbul de cunoştinţe, apelarea la inovaţii şi specialiştii din diverse domenii, care vor deservi acelaşi lanţ valoric creat de cluster. În acest sens, dispare clasica subordonare (ca metodă de organizare a funcţiilor în companie), care deseori limitează puternic eficienţa activității în comun. Principiile fundamentale ale modelului cooperativ sunt: 1. schimbul liber de informaţii; 2. acceptarea unui comportament de încredere şi susţinere reciprocă; 3. îmbinarea intereselor fiecărui membru al clusterului şi interesul final al clusterului; 4. realizarea fiecărui angajat; 5. valorificarea tuturor mijloacelor organizaţionale şi tehnologice în vederea obținerii scopului final al clusterului. Erorile cele mai frecvente în funcţionarea unui cluster ţin de aplicarea incorectă a funcţiilor manageriale (a organiza, a planifica, a coordona şi a controla), care formează inelul managerial optim, în care toate aceste patru componente au rol egal și echilibrat. În practică, însă, conducătorii afacerilor şi ai firmelor deseori dau prioritate funcţiei de control, deformând starea corectă a lucrurilor şi asttel condamnând la eşec afacerea şi compania. Totuși, indiferent de modelul de management ales, în condiţiile accesului direct și rapid la serviciile de consultanţă din cadrul centrelor universitare membre ale clusterului, preocupările principale ale managementului clusterului trebuie să rămână următoarele: crearea unui sistem eficient de comunicare şi selectare a personalului în cadrul firmelor-membre; crearea unui sistem eficient de motivare la nivelul fiecărui angajat; dezvoltarea culturi administrative comune. APL Operatori turistici internaționalu Animatori Administrație cluster Centru de promovare Firme de servicii și agenții Porturi maritime Operatori turistici naționalu Organizații turistice regionale 39

42 CAPITOLUL 3. MANAGEMENTUL CLUSTERULUI Managementul clusterului (pe scurt) Organizare amplasarea geografică (principiul geografic) colaborarea voluntară, respect și încredere reciprocă asociere într-o formă juridică existența organigramei funcțiilor și regulamentului intern instituirea unui grup de lucru/lucrul în echipă cooperare, comunicare/ creativitate și transparență responsabilitățile clare ale membrilor clusterului alegerea metodei de organizare a business-proceselor Planificare viziune comună pentru perspectivă clară planificare strategică planificare operațională și distribuirea responsabilităților continuitate, participativitate în procesul de planificare calendar comun de activități și evenimente conformitatea serviciilor cu sezonul activități specifice zonei sau regiunii Motivare turiști/vizitatori servicii de calitate la un preț avantajos atitudine și responsabilitate parteneri/personal promovare găsirea punctelor comune avantajoase în derularea proiectelor profit și sporirea veniturilor în comun concurența constructivă cunoașterea necesităților (partenerilor, angajaților, consumatorilor) elaborarea sistemului de stimulare a muncii/productivității Control instituirea unor proceduri transparente de control instrumente clare de evaluare (testare, chestionare, oaspete misterios etc.) alegerea sistemului de indicatori + a perioadei de raportare raportare/evaluare periodică periodicitate/concluzii/măsuri analiza rezultatelor controlului vizibilitatea gestionării clusterului 40

43 Satele frumoase trebuie sa devină turistice! Satele frumoase trebuie sa devină turistice! Pentru zonele rurale de destinaţie, turismul reprezintă în primul rând un mijloc de ridicare a nivelului de trai și de creştere a calităţii vieţii locuitorilor, respectiv, de creștere a deschiderii acestora pentru oaspeți. Astfel, se valorifică potenţialul local prin utilizarea produselor agricole, tradiţiilor etnoculturale ale satului vizitat, se amplifică dezvoltarea artei populare, ansamblurilor artistice şi a meşteşugurilor. Totodată, se oferă locuri de muncă pentru populaţia locală și se încurajează afacerile locale pentru satisfacerea consumului de ospitalitate. Turismul contribuie la sensibilizarea turiştilor faţă de realităţile din locurile vizitate, la cultivarea unui climat de încredere reciprocă între oameni, constituind o formă de legătură directă între oameni de diferite culturi. Precondițiile pentru dezvoltarea clusterelor în satele turistice sunt: amplasarea geografică favorabilă; potenţial natural, tradiţii culturale, gastronomice, ospitalitate sinceră; existenţa întreprinderilor competitive; partenerii-cheie sunt concentraţi în preajmă; diversitatea mare a partenerilor potenţiali; existența legăturilor formale şi neformale între partenerii clusterului. Beneficiile de pe urma funcționării clusterului într-o localitate rurală sunt mai multe, inclusiv: creșterea spiritului antreprenorial și inovator în cadrul unei acțiuni comune; promovarea localității și a regiunii prin crearea unui brand local/regional; atragerea de capital și creșterea investițiilor în jurul clusterului; creșterea puterii de negociere pe piață și costuri de operare mai mici; schimbul de experiență și realizarea programelor comune de cercetare; canalizarea influenței politice a APL asupra acțiunilor de cluster; ameliorarea competitivității companiilor din zonă. Oferta satului pentru clusterul agroturistic poate încuraja antreprenorii locali să dezvolte mai multe acțiuni reprezentative localității legate de: jocuri și distracții locale moștenite din bătrâni; dansuri și cântece străvechi; producerea de obiecte tradiționale (din lemn, coajă, oase, coarne, ceară etc.); croitorie străveche, producere de costume și ornamente preistorice; vopsire cu ierburi și coloranți; ciubotărie străveche; fierăria și metalurgia antică; baterea monezilor; arta bijuteriilor și producția de podoabe; olăritul (atât manual, cât și pe roata olarului); crearea tobelor și altor instrumente muzicale; arta tirului, aruncării cu sulița și toporul, precum și a mânuirii sabiei; gătitul în condiții medievale (spectacol combinat cu degustare); fierturile tradiționale și medicina veche etc. 41

44 CAPITOLUL 3. MANAGEMENTUL CLUSTERULUI Cerințele agențiilor de turism și turoperatorilor pentru serviciile într-o destinație agroturistică vizitată Programul vizitei clar, coerent, timpi siguri divizat pe categorii de vizitatori conformat la necesitățile specifice ale turiștilor scenariu comun pentru grup special pentru fiecare destinație flexibilitate controlată Atracții unice (1-5 reprezentative zonei) sigure și accesibile oricând expresive și întreținute concentrate, intercorelate și proprii împrejurimilor sistematizate și să poată dezvolta mai multe tematici să permită activități speciale adaptate la sezon corelate la un festival/eveniment reprezentativ regiunii Alimentație siguranța dovedită prin autorizații meniu tradițional reprezentativ (zi/info) meniu la alegere, adaptat pentru sezon/evenimente diversitate în preparate locale stil alimentar respectat (alergic, vegetarian etc.) combinație cu program artistic Cazare igienă calitativă menținută curățenie zilnică schimb lenjerie în ore siguranța personală/bagajelor local specific sau tipic localității (vechi/rural) minim necesar (apă, mobilier) personal instruit asigurare liniște acces internet standarde naționale respectate 42

45 Factori-cheie în competitivitatea clusterelor turistice Factori-cheie în competitivitatea clusterelor turistice Cele mai vizitate şi procurate vor fi produsele create de oameni! Este un postulat, care rezultă din conștientizarea că se schimbă valoarea unor resurse care stau la îndemâna destinațiilor turistice de succes. Astfel, următoarele resurse au valoare în promovarea destinației agroturistice: atracțiile turistice tradiţionale și avantajele comparative legate de ele (clima, peisajul, cultura etc.) care devin din ce în ce mai puţin importante, comparativ cu alţi factori în competitivitatea turistică; informaţia (sau mai degrabă managementul strategic al informaţiei); inteligenţa (capacitatea de inovaţie a echipelor într-o întreprindere); cunoaşterea (know-how sau o combinaţie de abilităţi tehnologice şi cultură organizaţională). 10 condiţii pentru un cluster de succes în turism: 1. încrederea între membrii clusterului; 2. participarea voluntară; 3. existenţa unei mase critice de participanți; 4. gândire unitară; 5. strategie de dezvoltare comună; 6. management asigurat de o structură clar definită a clusterului 7. asigurarea independenţei pentru fiecare membru; 8. cooperarea dinamică şi deschisă; 9. participanţii rămân concurenţi din toate punctele de vedere; 10. beneficii clare şi tangibile pentru toţi membrii clusterului. Boxa experienței europene Principii de urmat pentru un turism competitiv şi durabil Pentru a atinge obiectivul unui turism competitiv şi durabil, Comisia Comunităţii Europene invită toţi actorii să respecte următoarele principii: O abordare globală şi integrată: în planificarea şi dezvoltarea turismului, ar trebui să se ţină seama de totalitatea impacturilor pe care acesta le are. De asemenea, turismul trebuie să fie bine echilibrat şi integrat în cadrul activităţilor care au influență asupra societăţii şi mediului; Planificarea pe termen lung: dezvoltarea durabilă se referă la protejarea nevoilor generaţiilor viitoare, precum şi ale prezentei generaţii. Planificarea pe termen lung necesită abilitatea de a susţine acţiuni de-a lungul timpului; Găsirea unui ritm adecvat pentru dezvoltare: nivelul, ritmul şi forma dezvoltării ar trebui să reflecte şi să respecte caracterul, resursele şi nevoile comunităţilor-gazdă şi ale destinaţiilor; Implicarea tuturor părţilor interesate: o abordare durabilă necesită participarea amplă şi angajată în procesul de luare a deciziilor şi de punere în aplicare din partea tuturor părţilor vizate de rezultate; Utilizarea celor mai bune cunoştinţe disponibile: politicile şi acţiunile ar trebui să fie elaborate pe baza celor mai bune şi recente cunoştinţe disponibile. În întreaga Europă ar trebui împărtăşite informaţiile privind tendinţele şi efectele turismului, precum şi competenţele şi experienţele; Reducerea şi gestionarea riscurilor (principiul precauţiei): în cazul în care există incertitudini cu privire la rezultate, ar trebui realizată o evaluare completă şi luate măsuri de prevenire pentru a evita producerea de efecte dăunătoare asupra mediului sau a societăţii; Repercutarea efectelor asupra costurilor (utilizatorul şi poluatorul plătesc): preţurile ar trebui să reflecte costurile reale pentru societate, generate de activităţile de consum şi de producţie. Această măsură nu vizează numai poluarea, ci şi utilizarea de echipamente care generează costuri semnificative de gestiune; Stabilirea şi respectarea limitelor, acolo unde este cazul: ar trebui recunoscută capacitatea limită a anumitor situri şi regiuni, iar acolo unde este cazul, ar trebui să existe voinţa şi capacitatea de a limita dezvoltarea turismului şi numărul turiştilor; Realizarea unei monitorizări continue: durabilitatea presupune înţelegerea efectelor şi vigilenţa cu privire la acestea, pentru a putea aduce schimbările şi îmbunătăţirile necesare. Preluat din Raportul Grupului pentru un turism durabil Acţiuni în vederea unui turism european mai durabil (Action for more sustainable European Tourism), februarie 2007, pp

46 CAPITOLUL 3. MANAGEMENTUL CLUSTERULUI Standarde de calitate pentru clusterele agroturistice: cazare, alimentare, agrement Calitatea și îmbunătățirea produselor agroturistice Producătorii de servicii şi produse turistice au nevoie permanentă de a-şi îmbunătăţi produsul, astfel încât să-şi menţină clientela şi poziţiile pe piaţă. În general, pentru a îmbunătăţi produsul turistic, sunt aplicate tehnologiile feed-back în vederea clarificării preferinţelor consumatorilor şi impactului pentru lansarea etapei următoare a produsului nou. În acest sens, partenerii clusterului trebuie să ţină cont de următoarele: 1. noţiunea de îmbunătățire a produselor turistice se întâlneşte foarte rar, fiind înlocuită în practică, de regulă cu: asigurarea calităţii, îmbunătăţirea calităţii sau dezvoltarea ofertei; 2. specificul modului de viaţă al clientului cere un nou concept şi un nou conţinut pentru produsul turistic, concomitent cu respectarea condiţiilor de confort (fizic, psihologic, estetic etc.), dar şi de securitate înaltă în timpul călătoriei; 3. pentru sectorul agroturistic, portretul consumatorului se formează din preferinţele pentru un produs ecologic, ce se vor regăsi în destinație: locul de cazare, alimentare, recreare etc. În activitatea sa clusterul turistic, la fel ca orice companie din sfera turismului, este orientat pe crearea unui produs turistic, ce ar satisface cerințele consumatorilor de servicii turistice în condiții de siguranță a consumului. Aceasta înseamnă că managerii și specialiștii din cluster operează cu noțiuni, norme și reguli standardizate, ce asigură înțelegerea și abordarea lor unică, la nivelul țării (ex: standardele naționale SM ) ori în alte țări (ex: standarde internaționale ISO sau GOST). Aplicarea standardelor internaționale în activitatea clusterelor aduce mai multe avantaje, lărgind granițele recunoașterii produsului oferit prin o mai bună comunicare cu consumatorii, inclusiv cu cei internaționali, și asigurând un grad superior de încredere pentru calitatea oferită atât din partea consumatorilor, cât și a partenerilor, organelor de stat și societății civile. Totodată, aplicarea standardelor contribuie la educarea angajaților companiilor din cadrul clusterului în spiritul responsabilității pentru consumator, printr-o mai bună organizare și administrare a materiei prime, utilajelor, proceselor, personalului, informației, cerințelor de inofensivitate, siguranță și securitate etc. Astfel, de la mituri despre calitate se trece la înțelegerea exactă a indicatorilor, normelor și cerințelor de calitate. În îmbunătăţirea calităţii este important să se cunoască, că calitatea produsului şi serviciului turistic depinde de respectarea simultană a cerinţelor sistemului de management al calităţii, care cuprinde trei componente: standardele pentru calitatea deservirii (cele mai utilizate fiind standardele de bune practici), care stabilesc modul de interacţionare cu clientul şi de asigurare a condiţiilor de confort; standardele pentru calitatea proceselor (cele mai utilizate fiind standardele ISO pentru managementul calităţii; standardele pentru cerinţele de calitate, inclusiv securitate, pentru anumite categorii şi grupe de produse), care stabilesc cerinţele pentru organizarea şi desfăşurarea tuturor business-proceselor (de la preluarea comenzii, planificarea şi repartizarea pe responsabili a lucrărilor de executare a comenzii, executarea şi controlul executării lucrărilor, precizarea cerinţelor pentru produsul comandat etc. până la livrarea către consumator/client); standardul calităţii produsului (cele mai utilizate sunt standardele naţionale armonizate pentru anumite grupuri şi categorii de produse), care stabileşte condiţiile pentru costuri şi condiţiile de realizare a produsului/serviciului turistic competitiv şi atrăgător pentru consumatori/clienţi. Pentru că clusterele din sfera agroturismului prezintă un mix foarte variat de produse şi servicii (turism sportiv+ tehnologii agricole; turism gastronomic + turism sportiv; turism vinicol + turism grastronomic + turism cultural; turism peisajistic + turism sportiv + turism de patrimoniu etc.), folosirea standardelor va avea efect triplu, asigurând: competitivitate după calitate, avantaje pentru clientelă şi efecte economice prin reducerea costurilor pentru calitate (reparare, recuperare prejudiciu etc.). 44

47 Standarde de calitate pentru clusterele agroturistice: cazare, alimentare, agrement Profesionalismul în agroturism Profesionalismul este un element al competitivităţii, reglementat prin standarde profesionale în turism, care, la rândul lor, sunt elaborate în baza Nomenclatorului funcţiilor de specialitate din domeniul turismului 21 şi Clasificatorului Internațional al Ocupațiilor ISCO-08 și Clasificării internaționale standard a educației (ISCED). Profesionalismul înseamnă un nivel solicitat de cunoştinţe, competenţe şi abilităţi manifestate de personalul pensiunii şi altor structuri din cadrul clusterului turistic în elaborarea produsului şi serviciului turistic, organizarea şi desfăşurarea deservirii turistului în conformitate cu cerinţele legislative şi normative (stabilite de standarde) pentru confort, securitatea alimentară şi securitatea serviciilor de agrement. Practica arată că principalele probleme ale pensiunilor deseori pornesc de la activităţi intuite, necunoaşterea sau aplicarea incorectă a cerinţelor legale, în special a: a) cerinţelor minime de confort, care sunt stabilite în Anexa nr.4 la Fişa privind încadrarea nominală a spaţiilor de cazare pe categorii de clasificare din cadrul structurii de primire turistică cu funcţiuni de cazare, parte din Normele metodologice de clasificare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare şi de servire a mesei 22 ); b) cerinţelor pentru securitatea alimentară, care sunt stabilite de o serie de standarde naţionale, pensiunile fiind evaluate după nivelul riscurilor conform Manualului privind efectuarea controlului oficial al unităţilor din domeniul alimentar 23, Clasificării unităţilor de producţie din domeniul alimentar, pe baza riscului pentru unităţile de tip familial fără angajaţi, cu un număr de lucrători mai mic decât 5, şi pentru unitățile de tip artizanal de mici dimensiuni; c) cerinţelor de securitate pentru serviciile şi activităţile sportive (echipament pentru înnot, piscine, ambarcațiuni, paraşutism, mersul pe poteci etc.) şi culturale în masă sau individuale (concerte în aer liber cu folosirea utilajului electric de amplificare a sunetului, festivaluri culinare şi master-class-uri cu aplicarea utilajului industrial, obiceiuri şi tradiţii artizanale cu utilizarea dispozitivelor sau mecanismelor de tăiere, mărunţire, despicare etc.), oferite de pensiunile agroturistice. Pe lângă cunoaşterea şi buna aplicare a standardelor, profesionalismul în agroturism înseamnă cunoaşterea tehnologiilor alimentare, agricole, artizanale, artelor şi industriilor culturale, precum şi a celor mai bune practici locale, a celor adunate din toată lumea, dacă ele pun în valoare şi avantajează tradiţiile şi obiceiurile locale, ridicând la un nivel mai mare gradul de satisfacţie a turiştilor pdf şi 45

48 CAPITOLUL 3. MANAGEMENTUL CLUSTERULUI Originalitatea în agroturism Originalitatea este definită ca o însușire de a fi particular, iar pentru un produs turistic ar fi o trăsătură de a fi inedit, recent, nou, de curând pus în circulație, de-abia descoperit sau aplicat etc. Pentru turişti, gradul de noutate al produsului sau serviciului agroturistic se manifestă în calitatea (trăsăturile, proprietăţile, caracteristicile) produsului, inclusiv preţul, acesta fiind și el o proprietate economică. Produsul turistic poate avea următoarele tipuri de noutate: cronologică, dacă noutatea este recentă şi nu era produsă sau folosită anterior de pensiunea dată; economică, dacă produsul cunoscut este produs la costuri avantajoase; constructivă, dacă produsul are noi proprietăţi (meniu, noi condiţii de cazare etc.), iar elementele noi sunt obţinute prin aplicarea de noi principii tehnico-ştiinţifice (ex. se aplică o nouă tehnologie de producere a vinului), prin schimbarea elementelor produsului pentru a obţine un nivel tehnic superior al consumului (înlocuirea în cameră a televizorului cu noteboock) sau aplicarea altor schimbări, care provin din adaptarea elementelor vechi ale produsului la noi condiţii (ex: plantele/mirodeniile acum se folosesc pentru tratamente tradiţionale). Pentru monitorizarea concurenţei şi poziţionarea produselor şi serviciilor clusterului agroturistic pe piaţa regională sau mondială, se aplică o evaluare deosebită a gradului de noutate. În special, gradul de noutate de nivelul I când produsul sau serviciul devansează nivelul mondial şi caracteristicile produsului nu au analogie în alte ţări (de regulă, se referă la turismul de evenimente legate de sărbători şi obiceiuri agricole naţionale cu specific local, cel gastronomic spre exemplu, Ziua vinului etc., peisajistic, de exemplu, DescOperă, unde caracteristicile antropomorfe şi naturale ale produsului turistic sunt unice şi irepetabile); gradul de noutate de nivelul II când produsul sau serviciul sunt la nivelul mondial şi caracteristicile produsului au analogie în alte ţări (ex: Bostaniada); gradul de noutate de nivelul III când produsul sau serviciul sunt sub nivelul regional, iar caracteristicile produsului au analogie și în alte ţări (ex: Festivalul roadei). Bineînțeles, gradul mare de originalitate/noutate înseamnă riscuri mari şi probleme manageriale substanţiale. Totodată, de rând cu coborărea pe scala noutăţii, riscurile şi problemele descresc ca putere de influenţare a consumatorului, iar costurile mai reduse vor perturba ritmicitatea şi buna derulare a activităţilor clusterului. 46

49 Standarde de calitate pentru clusterele agroturistice: cazare, alimentare, agrement Modele de ospitalitate în agroturism În turismul rural ospitalitatea este apreciată prin demonstrarea specificului naţional local în toată bogăţia sa de manifestare (în mâncăruri, aranjamentul unităţilor de cazare, autenticul în decoruri exterioare şi interioare, rafinamentul programelor culturale etc.). Însă în tratamentele oaspeţilor străini, trebuie de ţinut cont de modelele de ospitalitate: european, asiatic, american și est-european, de regulă, această caracteristică fiind atribuită serviciilor de cazare. Modelul european/occidental este perceput ca un model al ospitalității de clasă superioară, cu o reputație înaltă, dezvoltat pe o piață cu istorie și tradiții, și care are următoarele trăsături principale: capacități de cazare reduse per unitate de cazare, pentru individualizarea mai puternică a ofertei; accentuarea stilului și bunului gust în schimbul abundenței de decoruri de lux; amplasarea în zone și imobile istorice; exigențe vizavi de oaspeți; echilibru între automatizare și deservire personalizată; aplicarea echilibrată a principiilor de diferențiere a ofertelor și a oaspeților după solvabilitate și statut social. Modelul asiatic/oriental este perceput ca opus celui european, cu dragoste eclectică pentru lux ostentativ și gigantism, și care are următoarele trăsături caracteristice: amplasare de lux, capacitate mare; suprafețe mari ale spațiilor; interior bogat; infrastructură și mare diversitate a serviciilor suplimentare; prețuri mult mai mici decât în Europa; aplicare largă a sistemelor de servicii All inclusive și Ultra all inclusive. Modelul american și cel est-european îmbină trăsături ale modelelor european (pentru turismul urban) şi asiatic. 47

50 Capitolul 4. Marketingul de cluster Analiza principalelor piețe turistice pentru agroturismul din Moldova Republica Moldova este vizitată de oaspeți din peste 100 de țări. Primele 10 țări furnizează 73,56% din clienți pentru unitățile de cazare din țara noastră. Aproape toate țările sunt europene (România, Ucraina, Rusia, Italia, Germania, Marea Britanie, Polonia, Franța), la care se adaugă Turcia și SUA. Trebuie să remarcăm că 15 țări oferă mai mult de 1000 de persoane deservite de unitățile de cazare din Moldova (inclusiv Bulgaria, Olanda, Israel, Suedia şi Belarus). Figura 2. Top 10 țări furnizoare de turiști pentru unitățile de cazare, 2015 Sursă: Biroul Național de Statistică, Turiștii străini stau în medie câte 2-3 zile în Republica Moldova, fapt explicat prin caracterul deplasărilor de afaceri și de serviciu sau întreprind călătorii scurte de vacanță. Pe parcursul ultimilor 10 ani, clienții din țările generatoare de turiști pentru Moldova au manifestat un comportament relativ stabil față de oferta hotelieră moldovenească, cu excepția turiștilor din Turcia, care sunt dependenți mai mult de programele dedicate, oferite de agențiile de turism (5-6 zile). În conformitate cu analiza cheltuielilor turismului extern și comparării popularității turismului după tematică și sursă cu potențialele atracții ale Moldovei, cele mai importante şi potenţiale piețe turistice ale Moldovei sunt: Germania, Italia, Marea Britanie, România, Ucraina, Rusia, Statele Unite ale Americii, Polonia, Turcia, Franța, Israel, țările Benelux (Belgia, Olanda și Luxemburg) etc. Totodată, sunt încă puțin dezvoltate și explorate Japonia, Belarus, Slovacia, SUA, Canada, țările scandinave, China etc. 48

51 Consumatorii-țintă și segmentarea consumatorilor pentru turismul moldovenesc Consumatorii-țintă și segmentarea consumatorilor pentru turismul moldovenesc Din practică cunoaștem că vizitatorii Republicii Moldova au câteva preferințe în materie de specializare a călătoriilor în țara noastră. Astfel, mulți vin pentru turismul vinicol, gastronomic-culinar, cultural, dar și pentru cel rural și ecologic. Profilul accestor consumatori este prezentat mai jos. Turismul vinicol. Persoanele care practică turismul vinicol pot fi clasificate fie ca specialiști (amatori de vin), fie ca generaliști (persoane interesate de vin sau doritorii să cunoască domeniul). Oferta de vinuri din Moldova este de o calitate foarte înaltă și, prin urmare, va trezi interesul tuturor acestor grupuri de persoane. Un turist tipic din categoria dată are vârsta cuprinsă între 30 și 49 de ani (50% din persoanele care practică turismul vinicol) și au un venit moderat de mare. În turismul vinicol european predomină bărbații, însă interesul femeilor pentru acesta este în creștere. La nivel global, cele mai importante piețe-sursă sunt țările Uniunii Europene (lider la acest capitol este Marea Britanie, fiind urmată de Germania și Olanda), SUA și Canada. Turismul gastronomic sau culinar. În grupul celor ce practică turismul gastronomic sau culinar predomină cuplurile cu un venit peste medie, de obicei liber-profesioniștii, cu vârsta cuprinsă de asemenea între 30 și 50 de ani. Profilul demografic al turismului vinicol, gastronomic și cultural este foarte similar. Festivalurile și evenimentele, activitățile educative ce țin de specificul diferitor bucătării reprezintă principalele stimulente ale turismului culinar internațional. În ceea ce privește vizitele internaționale, cele mai importante piețe-sursă sunt Germania, Marea Britanie, țările Benelux, Italia, Franța, țările scandinave și mai apoi SUA. Turismul cultural. Acesta reprezintă o categorie mai vastă și include toți turiștii internaționali a căror alegere a destinației este motivată, în principal, de atracțiile culturale (inclusiv turismul de patrimoniu tradițional pasiv, cum ar fi vizitarea locurilor istorice). Conform Anuarului statistic al Organizației Mondiale a Turismului pentru anul 2013, la nivel global, mărimea estimată a acestei piețe este de mai mult de 160 de milioane de călătorii. Cei din grupul turismului cultural au un venit peste medie, cu vârsta de de ani. După volum, cele mai importante piețe sunt: Germania, SUA, Marea Britanie, Japonia Franța, Italia și Spania. Turismul rural. O mare parte din turismul rural și agricol este prin definiție intern, însă prin calitatea lui de activitate auxiliară importantă în timpul vacanțelor internaționale, importanța acestei categorii crește. Printre piețele-sursă importante se numără: Franța, Germania, SUA, Marea Britanie, țările scandinave și ale Benelux-ului, Italia și Spania. Turismul în natură. Se înregistrează o creștere în importanța acestui segment, prognozele de creștere anuală fiind de 10% pentru următorii zece ani. Profilul demografic al celor ce practică acest tip de turism este foarte variat, fiind format din specialiști (persoane interesate în specii anumite de floră/ faună, precum și de locuri necunoscute și vizitate mai rar) și noii entuziaști sau generaliștii. După safari, cele mai mari sectoare după mărimea cheltuielilor sunt ornitologia, conservarea faunei și voluntarismul. Cele mai importante piețe-sursă internaționale sunt SUA, Marea Britanie, Germania, Olanda, Canada și Australia. 49

52 CAPITOLUL 4. MARKETINGUL DE CLUSTER Posibilitatea de contact cu clientul modern Există mai multe posibilități de contact cu un client modern, dar care sunt cele mai eficiente? Astăzi la dispoziția noastră sunt cele mai multe modalități de comunicare cu clientul, care țintesc promovarea produselor și a destinațiilor turistice. Există poșta electronică, rețelele de socializare, telefoanele mobile, întrunirile, expozițiile etc. Formele și instrumentele de promovare ale clusterului sunt: (i) obiectele promoționale (broșuri, mape, pliante etc.), (ii) internetul, (iii) editare și publicații (ghiduri, cataloage, hărți, publicații științifice în reviste de specialitate și monografii), (iv) participarea la târguri și reuniuni turistice, (v) materiale informative, (vi) evenimente promoționale, (vii) mijloace de comunicare în masă (TV, radio, presă), (viii) gadgeturi promoționale și suvenire executate individual de către turiști, (ix) răspândirea informației în comună, în centrul de cultură. Totodată, succesul unei metode depinde, în mare parte, de tipul businessului, cine sunt clienții dvs. și unde se află aceștia. De aceea, înainte de a investi timp și bani în una din metodele prezentate mai jos, întrebați clienții dvs. actuali unde preferă să țină legătura cu dvs. și să se informeze, apoi începeți să testați câteva din ele. 1. Intervievați clienții prin sondajele pe care le creați. Aflați ușor și direct de la client care sunt necesitățile acestuia (recomandări: SurveyMonkey sau Google Forms). 2. Creați buletine informative (newsletters). Expediați cel puțin 10 buletine pe an, includeți articole scurte și utile și nu uitați să inserați butoanele de distribuire în rețelele de socializare Facebook, Twitter, Google+ sau Pinterest (recomandări: MailChimp). 3. Blogul este una din cele mai bune căi de contactare cu clienții dvs. Dacă veți menține calitativ blogul prin oferirea de informații utile și interesante, clienții nu doar vor citi, dar şi vor distribui informația dvs. În consecință, se va crea un flux pozitiv de comunicare și de creştere a notorietăţii afacerii dvs. 4. Sunați clientul. Nu este nimic mai eficient decât să contactezi clientul direct la telefon. Sunați să confirmați o comandă, să aflați despre ultima vizită la dvs., să vă cereți scuze pentru o eroare sau, pur și simplu, să îi comunicați că aveți ceva nou de propus. La moment, această metodă este cea care dă rezultate imediate și care permite să consolidați relația cu clientul dvs. 5. Vizitați clientul. Un studiu recent arată că una din cele mai eficiente modalități de vânzare este cea directă, tet-a-tet. Mergeți la client, vorbiți despre oferta dvs., dar nu uitați că este cel mai important să ascultați clientul, care ar putea să vă ofere informații prețioase despre serviciile dvs. Sau despre concurenții dvs. 50

53 Posibilitatea de contact cu clientul modern 6. Răspundeți la . Încercați să răspundeți la urile primite cât mai rapid, după min, chiar dacă nu aveți încă un răspuns definitiv. Spuneți clientului că ați primit solicitarea și că aceasta se află deja în proces de lucru. Clienții adoră un service rapid și dedicat, și anume asta îi face să apeleze din nou sau să recomande serviciile dvs. 7. Expediați cărți poștale personalizate. Clienților le place să știe că dvs. vă gândiți la ei personal și se simt importanți. Și atunci când un client se simte valoros, el cumpără din nou sau recomandă serviciile dvs. 8. Fiți activi pe rețelele de socializare. Este unul din cele mai recomandate metode de contact cu clientul. Astfel, puteți contacta clientul în orice situație, atunci când este la birou, în vacanță sau acasă. Mențineți un dialog permanent cu clientul dvs. La fel, rețelele de Social Media sunt utilizate și ca un ghișeu de sugestii și reclamații, unde puteți interveni personal în remedierea unor situații (recomandări: Facebook, Google+, Instagram, Youtube, Pinterest, Odnoklassniki etc.). 9. Oferiți un serviciu excepțional. Orice interacțiune dintre client și Dvs., la orice etapă a procesului de vânzare (interes, vânzare, încheiere tranzacție financiară, mulțumire etc.) oferă oportunitatea de a adăuga valoare sau de a scădea din valoarea brandului sau imaginii companiei dvs. Transformați angajații dvs. în ambasadorii companiei care cred și cunosc strategia și valorile afacerii dvs., comunică cu clientul ghidându-se de acestea. 10. Utilizați telefonul mobil. Practic, fiecare dintre noi are și utilizează cel puțin un telefon mobil. Expedierea de SMS-uri este o metodă rapidă, eficientă economic și testată. 11. Monitorizați paginile cu recenzii online. Care nu ar fi acesta, Yelp, TripAdvisor sau altul, aflați despre ceea ce gândesc clienții despre businessul dvs. Răspundeți respectuos la recenziile atât pozitive, cât și cele negative. Astfel, clienți vor ști că dvs. sunteți conștient de acea problemă și doriți să o remediați. Călătorii moderni afirmă că, în cele mai multe cazuri, atunci când planifică o călătorie aceștia se informează în internet, în 65% dacă călătoresc în scopuri de recreere/vacanță și în 69% dacă merg în scopuri de afaceri. Totodată, înțelegem că nu doar internetul este sursa de inspirație pentru călătorii. Rudele și prietenii sunt cei care îi motivează să aleagă o destinație au alta. Dar, atenție! Prietenii pot fi atât cei din apropiere, cât și cei din mediul online. 51

54 CAPITOLUL 4. MARKETINGUL DE CLUSTER Necesitățile de marketing pentru clusterele agroturistice Astăzi în lume mii de clustere se străduiesc să fie recunoscute ca fiind cele mai competitive și excelente într-un anumit domeniu și încearcă să comunice despre superioritatea și unicitatea lor. În acest mediu competitiv și dinamic, este important ca ele să se diferențieze, iar acesta este motivul pentru care multe dintre clustere se axează pe dezvoltarea unei strategii de branding și de marketing. Multe concepte de branding și de marketing sunt aplicabile tuturor tipurilor de clustere, indiferent de mărimea acestora sau de tipul de activitate. Pentru ca un cluster să fie competitiv pe plan internațional/regional, este necesar să fie în măsură să atragă interes sporit și resurse din exterior, cum ar fi persoane calificate și capital. În același timp, există necesitatea de a atrage actorii locali să se alăture cluster-ului, mobilizați în jurul unei viziuni și a unei strategii comune. Or, marketingul şi brandul comun sunt obiectivele centrale pentru competitivitatea și creșterea pe termen lung a clusterelor. Strategiile de branding comun trebuie să fie dezvoltate de către membrii clusterului, în scopul de a planifica și realiza intervenții de cooperare și acțiuni strategice, reunind mai multe realități sub o imagine unică. Acest lucru sporește oportunitățile de business și vizibilitatea destinației turistice comune. Este bine cunoscut că mărcile consacrate pot facilita: colaborări mai puternice și mai profitabile; o mai bună vizibilitate în afara organizației; mobilizare mai eficientă a eforturilor comune; reducerea timpului pentru transferul de tehnologii; aplicare mai consecventă și rapidă a rezultatelor unor cercetări; loializare rapidă și de durată a clienților; un mijloc eficient pentru obținerea unor finanțări sau suport tehnic; angajarea de personal mai bun. Tabel 1. Beneficiile pe care le oferă brandingul, marketingul și reputația unui cluster Beneficii generale Beneficii funcționale Beneficii de marketing Beneficii de proces recunoaştere atragerea forței de concentrarea mai clarificarea obiectivelor strategice reducerea muncă calificate multor vânzători riscului atragerea de investiții extinderea pieței gică îmbunătățită într-un singur loc concentrarea strate- reducerea complexității internaționalizarea și promovarea de specialitate pentru activitatea de pentru produsele forța de antrenare crearea unui vector de dezvoltare exportului creșterea atractivității pentru cum- identificarea părți- dezvoltare internă instrument ma- vânzări nagerial activități de lobby părători lor interesate consolidarea mecanisme comune de marketing locului/regiunii un mai bun simț al identificării crearea mândriei transferul de noi structuri și rețele de interacțiune civice know-how în marketing îmbunătățirea interacțiunii și a relațiilor 52

55 Marketingul în cadrul destinațiilor turistice administrate de partenerii din clustere Marketingul în cadrul destinațiilor turistice administrate de partenerii din clustere Succesul funcţionării clusterului agroturistic este direct determinat de promovarea informației despre activitatea lui atât în regiune, cât şi peste hotarele acesteia. Pentru a spori vizibilitatea și popularitatea clusterului este necesar un complex de activităţi în domeniul relaţiilor cu publicul, branding, publicitate şi alte instrumente de comunicare de marketing, care ajută la atragerea clientelei-ţintă. Totodată, promovarea ajută partenerii de cluster să înţeleagă mai bine beneficiile din statutul lor de membru, inclusiv prin preluarea unei părți din capitalul reputaţional al clusterului şi consolidarea poziţiilor proprii de piaţă. Experienţa clusterelor internaţionale din diferite domenii arată că principalele sarcini de marketing ale clusterului, care asigură beneficii tuturor partenerilor, sunt următoarele: să creeze noi oportunităţi pentru membrii clusterului; să creeze brandul şi, ulterior, franciza de cluster; să creeze condiţii pentru dezvoltarea carierei angajaţilor din cluster; să asigure sensibilizarea și sprijinul autorităților locale, regionale și naționale; să consolideze rolul publicului în activitatea clusterului și a regiunii. În acest sens, vor fi eficiente instrumentele tradiţionale ale mixului de marketing referitoare la produs, preţ, distribuţie, promovare şi servicii de mentenanţă. Însă, un rol deosebit vor avea studiile de marketing, destinate dezvoltării clusterului, la care se referă: expertiza primară de marketing (benchmarking-ul, care constă în studierea experienţelor internaţionale din agroturism); prestarea serviciilor de marketing şi publicitate membrilor clusterului, în deosebi, studii de piaţă, facilitarea participării sau reprezentarea intereselor la diferite evenimente sectoriale naţionale şi internaţionale, de exemplu, expoziţii şi târguri, precum şi elaborarea brandurilor membrilor etc.). În organizarea marketingului de cluster este important să se ţină cont de eventualele greşeli şi confuzii. Astfel, este greşit să se considere că marketingul de cluster poate fi realizat doar prin eforturile conjugate ale membrilor. Practica demonstrează că este necesară organizarea unui centru de marketing în cadrul clusterului. Cel mai frecvent, totuşi, funcţiile de marketing sunt preluate de centrele universitare sau de cercetare partenere, care prin specializarea lor sunt capabile să asigure nivelul necesar de competenţe şi calitate în dezvoltarea programelor de marketing de cluster. La fel, nu se va confunda business-planul şi programul de marketing, care reprezintă documentele de bază pentru asigurarea unui marketing eficient al clusterului. Structura business-planului Informaţia generală despre cluster Rezumatul proiectului Analiza domeniului agroturismmarketingul şi desfacerea produsului Planul organizatoric Planul financiar Analiza fezabilităţii şi a riscurilor de proiect Metodologia calculelor efectelor Structura programului de marketing Prospectarea şi prognozarea pieţei-ţintă Analiza SWOT Obiectivele şi sarcinile Strategia de marketing Politica de produs Politica de distribuţie Politica de preţ Politica de formare a cererii şi stimulare a desfacerii Bugetul programului, evaluarea eficienţei şi controlul 53

56 CAPITOLUL 4. MARKETINGUL DE CLUSTER Noțiuni de marketing pentru clusterele turistice Esența dezvoltării clusterelor de turism în contextul marketingului nu este doar o combinație a tuturor elementelor, valorilor, atracțiilor și serviciilor din ofertă și produsul turistic, dar și inițierea cooperării eficiente și utile cu parteneri-cheie, ca fiecare din partenerii clusterului să aibă anumite beneficii din cooperare. Încrederea, care stă la baza unei astfel de acțiuni este și ea importantă în edificarea unui brand comun, reprezentând chintesența operațiunilor cu produse din partea partenerilor de cluster, iar pe de altă parte, promisiunea unui anumit standard de calitate a petrecerii timpului liber într-o anumită destinație turistică. Factorul care condiționează dezvoltarea unei mărci este coerența în domeniul comunicațiilor de marketing, nu doar în cadrul cooperării, dar și aplicării anumitor servicii și beneficii pentru turiștii fiecăruia din partenerii clusterelor. Activitatea partenerilor în clusterul turistic trebuie să se bazeze pe un produs turistic inovator, diferit de cele ale altor regiuni ale Moldovei și țărilor vecine (USP Unique Selling Proposition/Propunere Unică de Vânzare). Este important ca acest element distinctiv să fie disponibil în cadrul ofertelor specifice propuse de parteneri în funcție de capacitățile disponibile. Acest element va coagula acțiunile din cadrul comunicărilor de marketing ale clusterului, dar și prin activitatea individuală de promovare a partenerilor clusterului, ducând la activizarea comunicării mărcii comune pe piață. Un element-cheie al comunicării promoționale în agroturism este pregătirea unei oferte coerente a gospodăriei agroturistice, reflectând principala atracție naturală a zonei. Este, deci, crucială definirea clară a elementului nucleic factorul esențial care distinge această ofertă de altele. Coerența ofertei include: Denumirea legată verbal de atracție/atracții, inclusiv prin adresa suplimentară la pagina de internet (ex: Lunca Prutului de Jos); Materiale grafice: imagini sau grafice în materialele promoționale; imagini sau vizualizări în gospodăria agroturistică (firmă, poartă, geam, ușă); elemente caracteristice (decor, grafică, fundal etc.) pe pagina de internet; Informații: selectarea aspectelor ecologice ale locului; evidențierea anumitor aspecte ale atracțiilor ecologice locale/zonale reprezentative (ex: de plante și animale specifice); distribuirea materialelor informative privind atractivitatea naturală a peisajului/zonei; Informații practice hărți ale traseului cu timpi de călătorie, date de geo-locație (GPS); informații despre forme interactive de cunoaștere a atracțiilor locale/zonale ș.a.; Activități promoționale: accentul pe un anumit grup-țintă (ex. familii cu copii, persoane cu vârstă de ani), sensibili la anumite problemele (ex: de mediu, educație etc.); canale principale de comunicare: internet, presă, evenimente; canale suplimentare de comunicare: radio, televiziune. 54

57 Strategia de marketing a destinației turistice Strategia de marketing a destinației turistice Pentru a oferi o strategie de marketing adecvată destinației turistice, este esențial să se înceapă cu o definiție detaliată a produsului turistic și să se evidențieze autenticitatea acestuia. Apoi, este esențială adaptarea la preferințele diferitor grupuri-țintă de pe piețele selectate. La această etapa ne concentrăm pe ofertele turistice care reprezintă produsul turistic al destinației. Legătura directă dintre ele este marca/brandul, care accentuează unicitatea destinației și produsului turistic. Caracteristicile ofertei turistice aduc mesajul care se transmite prin mijloace directe sau indirecte de comunicare de marketing. În ambele cazuri, cu cât mai detaliat este mesajul, cu atât este mai ușor să ajungă la publicul potrivit. Marketingul destinației turistice administrate de un cluster sporește vânzările ofertei turistice și vizibilitatea produsului agroturistic. Clusterul nu va începe niciodată cu propria sa introducere pe piață, ci ar trebui să se concentreze în primul rând pe promovarea celor mai bune soluții și strategia convenită între membrii clusterului de dezvoltare a turismului la destinație. În acest caz, creșterea numărului turiștilor, veniturilor și impozitelor vor fi cea mai bună metodă de asigurare a funcționalității unui cluster. Pentru a continua să fie vizibilă, destinația turistică este necesar să fie conectată online. Nu contează cât de multe canale digitale (instrumente) sunt folosite, importante sunt următoarele aspecte: conținutul text interesant și imagini furnizate frecvent cu descrieri și legende; video cu cât sunt mai multe imagini video cu atât mai bine; imagini video 3D la fel ca Google Street View toată lumea vrea să vadă mai mult, mai mult, mai mult; interacțiune discuțiile, comentariile, concursurile sunt binevenite în lumea digitală; cu cât mai numeroase sunt linkurile utilizate, cu atât se cotează mai bine pagina. Schema pentru o propunere unică de vânzare Produs turis c zonal bazat pe atracția natural-culturală unică Grup-țintă Poziționarea produsului/ ofertă turis că detailată Denumire/ Logo/Brand Comunicarea ofertei zonale Acţiuni directe recomandate Internet: o pagină/blog la zi o poziționare pagină o ac vitate social-media: Facebook etc. Publicații o evenimente o acțiuni tema ce Acţiuni indirecte recomandate Vizite de informare: o pentru bloggeri o pentru ziariș Pagini de vânzări 55

58 CAPITOLUL 4. MARKETINGUL DE CLUSTER Acțiuni de marketing direct recomandate În torentul actual de informații, persoanelor le este tot mai dificil să distingă activitățile reale de cele strict publicitare. Comunicarea de marketing care domină internetul a devenit, în ciuda aparențelor, cea mai dificilă. Totuși, rămâne nevoia pentru un produs turistic de înaltă calitate, interesant și autentic. Merge acum cineva doar pentru cazare și mâncare undeva? Nu. Turistul de astăzi caută descoperiri, aventuri, noutate, experiențe... Impactul asupra simțurilor trebuie să fie în pachet și să aibă un anumit standard și preț pentru a da posibilitate accesului ușor la experiențe unice. Disponibilitatea internetului este o șansă de prezentare a aspectelor diverse, dar întâi de toate autentice, pentru că la fiecare aspect se poate găsi un client specific, iar internetul doar ușurează această misiune. Totuși, nu trebuie să uitați despre materialele informativ-promoționale tradiționale, care trebuie să facă parte din instrumentarul tuturor partenerilor clusterului, formând un produs unic al zonei. De exemplu, o hartă sporește sentimentul de securitate în rândul turiștilor și apropie mai tare vizitatorii de localnici. Internet (pagină/blog) Baza comunicării moderne cu un potențial client (informarea, promovarea) este furnizarea unui set de informații fundamentale despre ofertă. O carte de vizită a activității sub forma unei pagini de internet sau blog (pagină web) demonstrează fiabilitatea produsului/ofertei Dvs. Utilizatorul va culege numele și adresa paginii sau va căuta pe internet o anume frază, deseori denumirea produsului/ofertei. Prin urmare, este important să vă dați găsit, adică să definiți: titlul, descrierea și cuvintele-cheie pentru pagină/blog, astfel încât căutarea automată să poată găsi cu cea mai mare probabilitate o anumită adresă/destinație și să ducă acolo potențialul turist. Cel mai simplu mod de a fi găsit este activitatea în pagină (mesaje, distribuiri) sau crearea unei rețele de conexiuni cu alte pagini vizitate (locații în rețea). Site-ul sau blog-ul este în primul rând o sursă de informații, printre cele mai importante fiind: localizarea (în contextul locurilor cunoscute sau a drumurilor circulate); galeria de imagini (actuală, arătând condiții reale și redând atmosfera locului conformă descrierii în text); oferta propriu-zisă (gamă, prețuri și reduceri). Actualizarea site-ului, formularea adecvată a descrierii și cuvintele-cheie după care poate fi găsit pe internet va permite să fiți găsiți în timpul căutărilor de potențialii turiști. Trebuie reținută importanța legării cuvintelor-cheie cu textul și numele paginilor subordonate, această corelare permițându-vă să obțineți poziția optimă în motoarele de căutare, chiar și fără cheltuieli suplimentare de publicitate. Formatarea textului și utilizarea cuvintelor-cheie ar trebui să arate așa: În plus, nu uitați că algoritmii motoarelor de căutare sunt la moment construiți ca să prefere site-uri web conținând: filme, de preferință 3D; imagini, de preferință 3D; link-uri către site-uri de încredere. Nu trebuie omis și faptul că motoarele de căutare verifică dacă ele sunt potrivite pentru dispozitive mobile, care domină în prezent formatul de utilizare a internetului. Prin urmare, este importantă testarea și adaptarea paginii pentru dispozitivele mobile. Merită să fim atenți la potențialul blogosferei în care pot exista multe relații cu persoane cunoscute, renumite, familii etc. Astfel, fiecare din cititorii blogurilor pot găsi persoane cu interese asemănătoare, de la care se pot inspira sau de care să fie pur și simplu interesat. Este important faptul că blogurile au un caracter și public bine definite, iar prin autenticitatea postărilor autorului începe să funcționeze regula transmiterii din gură-n-gură (word of mouth). O problemă importantă care preocupă blogosfera este stilul de viață (nu doar al stelelor, ci chiar al oamenilor obișnuiți) și sfaturile aferente, inclusiv legate de călătorii sau aflarea în anumite locuri noi. Totuși, 56

59 Acțiuni de marketing direct recomandate un grup bine conturat este blogosfera călătoriilor (la distanțe mari sau mici, ieftine sau scumpe, în timpul liber sau călătoriile extreme). O altă unealtă online poate fi profilul public pe Facebook. El poate înlocui site-ul sau îl poate suplimenta la zi. Profilul vă oferă mai întâi de toate acces foarte ușor la profilurile destinatarilor nu doar în ce privește contactele noastre deja acumulate, dar și cele ale persoanelor noi. Îmbunătățirea performanței anunțurilor prin creșterea gamei de posturi poate face semnificativ mai flexibile activitățile promoționale. Cu toate acestea, valoarea-cheie este îmbogățirea» profilului cu mesaje ce ar trebui să: fie concise și interesante; provoace interacțiune; fie pozitive; conțină fotografii sau filme; conțină grafică emotivă (ex. emoticoane). Nu trebuie de asemenea uitată diversitatea conținutului introdus, deoarece un singur format sau mod de construcție a posturilor plictisește rapid. Astfel, pe lângă informații, anunțuri, invitații și reduceri pot fi propuse și concursuri. Toate aceste forme ar trebui să fie legate de un îndemn la acțiune la care ne așteptăm (ex: vezi link-ul, încearcă, vino, împărtășește, alătură-te, exprimă-te, participă la concurs etc.). YouTube la fel este un instrument excelent pentru a menține continuitatea relației în cadrul ofertei noastre. El permite stocarea și partajarea videoclipurilor pe un canal separat, ce poate servi de Videoblog (vlog). Putem oferi acces pe pagina noastră de Facebook. Aici, cheia rămâne descrierea și cuvintele-cheie adecvate, cu care definim filmul. Unul dintre cele mai populare lucruri în căutarea YouTube sunt animalele, astfel că merită să folosiți acest motiv în crearea filmelor. Formele de înregistrare a filmelor diferă și ar trebui combinate, dar este importantă corespunderea dintre conținut și trezirea interesului publicului-țintă. Desigur, există încă o gamă întreagă de publicitate plătită, realizată pe internet ca publicitatea de tip display, adică afișarea frecventă a graficii sau animației de diverse mărimi. Este însă o formă cu un nivel foarte mare de respingere, fiind oprită sau blocată automat de către utilizator. Cu toate acestea, elaborarea imaginilor uimitoare poate atrage atenția putând fi chiar distribuite de către utilizatori. Publicațiile Sunt dintre cele mai răspândite forme de publicitate. Însă, pe lângă longevitatea lor, merită notate câteva aspecte: nu este important tirajul publicațiilor, ci ajungerea la client (să nu poluăm mediul, dacă tot îl ocrotim); contează forma, nu mărimea (se referă la comoditatea publicației, dar și la hârtia folosită hârtia ecologică nu este atât de albă și, cu toate acestea, producerea ei poluează mai puțin); este important conținutul care trebuie să fie util (cele mai bune sunt publicațiile ce prezintă o perspectivă clară a locului (ex: hărți, un set de informații practice baza de cazare și alimentare etc.). La acest capitol, cele mai eficiente (calitate/preț) sunt: hărțile detașabile care se pot plia (în format A3), în afara conținutului cartografic mai conțin multe informații practice pe care le poate dedica atracțiilor, ofertelor turistice. Formatul lor va permite împăturirea într-un pliant; publicații care încap ușor în palmă; publicații proprii ale clusterului pentru distribuție gratis, direcționată către grupul-țintă (ex: în Centrele de informare a turiștilor; un pliant pentru cititorii ziarelor sau revistelor de tip lifestyle care descriu ce mod de viață să avem/cum trăiesc alții sau ce este la modă). 57

60 CAPITOLUL 4. MARKETINGUL DE CLUSTER Un mod destul de eficient de a ajunge la clienții specifici este distribuția publicațiilor prin mijloacele de transport (individuale, publice) sau șoferilor care stau la semafor. În acest caz, sunt necesare anumite accesorii: haine potrivite, poate un banner important este să convingă destinatarul că publicațiile sunt ceva profesionist care merită atenție și nu maculatură bună de aruncat. Totodată, aceste materiale sunt luate de cine vrea cu adevărat (deschizând geamul). Distribuirea în mijloacele de transport (autobuze locale și regionale, autobuze de linie, trenuri) oferă involuntar, datorită timpului disponibil, pasagerilor ocazia de a citi și de a se familiariza cu numele, locul și oferta noastră. Aici, un element important este conectarea informației cu promovarea pentru clienții care utilizează transportul în comun. Această formă de comunicare este ocazia perfectă pentru anunțarea unor evenimente. Este important să se comunice clar de ce trebuie luat acest material. Evenimente și acțiuni tematice Sunt dintre cele mai eficiente și mai fiabile metode de comunicare periodică, ce permit contactul direct cu potențialul client, dar și cu mass-media (de branșă sau generală). Ele pot avea diverse forme. Evenimente expoziționale (târguri, iarmaroace, festivaluri) sunt organizate în localitatea de reședință a clientului-țintă și, de obicei, permit distribuirea eficientă a informațiilor și materialelor promoționale care rareori irită clienții. Dincolo de acestea, un simplu stand fără vreun program atractiv sau profil specific nu va fi nici eficient și nici fiabil. Prezența la târguri doar de dragul diversității nu este rațională. Merită luată în calcul și utilizarea suprafeței centrelor comerciale de mari dimensiuni, care vor coopera cu mare plăcere pentru a atrage clienți pentru diverse tematici. Subiecte ca alimentația sănătoasă și ecologia se bucură de succes în rândul clienților din mall-uri. Evenimentele tematice (ex. Festivalul vinului, Ziua Căpșunelor) sunt periodice și reprezintă o șansă excelentă de a atrage clienții de o anumită categorie, dar și o oportunitate a reflectării gratuite în presă. E de menționat că originalitatea evenimentului este direct proporțională cu frecvența aparițiilor în mass-media. Data organizării unor astfel de evenimente se determină reieșind din faptul că, cu cât se îndepărtează mai tare de vârful sezonului turistic, cu atât mai mult succes au în mass-media și în vânzări. 58

61 Acțiuni de marketing indirect recomandate Acțiuni de marketing indirect recomandate Vizite de studiu/de presă Una dintre cele mai eficiente metode de a ajunge la un mare grup-țintă este organizarea vizitelor jurnaliștilor/autorilor din diverse mass-medii. Cea mai importantă problemă în organizarea acestei forme de comunicare a ofertei turistice este selectarea mass-mediilor corespunzătoare și reprezentarea acestora. Este necesar de a invita acei reprezentanți mass-media (tradiționale sau electronice) pentru care oferta clusterului agroturistic să se încadreze în profilul lor de informare. Unul din principiile-cheie ale organizării unor astfel de activități este urmarea unui plan flexibil și fără constrângeri. Aceste vizite nu sunt o formă de publicitate, ci de comunicare, factorul fundamental al cărora este, din perspectiva ziaristului, în primul rând sentimentul de autenticitate și convingerea personală despre exclusivitatea ofertei destinației agroturistice. Vizita de studiu/de presă nu este o formă de publicitate plătită! Astfel, în cadrul programului se prezintă membrii clusterului cu ofertele acestora și cu ceea ce se poate vedea, gusta, experimenta. Se va lucra cu acei ziariști care manifestă interes și care chiar vor să scrie ceva. Este dificilă găsirea jurnaliștilor de la ziarele/revistele tradiționale de mare tiraj, ale căror cititori pot fi de fapt interesați de tema eco/agroturismului. Totuși, aceștia, pentru a se diferenția, caută teme pe care să le propună cititorilor lor pentru a combina utilul cu plăcutul. Cea mai eficientă este orientarea pe autorii textelor de pe site-urile informaționale cunoscute sau aparținând ziarelor care în rubricile despre călătorii caută inspirație pentru noi destinații. Textele apărute în aceste ziare/site-uri sunt de fapt rezumate ale unor publicații promoționale. Colaborarea cea mai ușoară este cu revistele de specialitate (turistice, naturiste), care, deși dependente de publicitate, sunt dispuse să prezinte cu pasiune despre noile oferte din destinațiile agroturistice. 59

62 CAPITOLUL 4. MARKETINGUL DE CLUSTER Târguri și iarmaroace pentru promovarea ofertelor agroturistice Târgurile și expozițiile sunt o componentă importantă a sistemului instrumentelor de marketing pentru produsele și serviciile turistice, dar și prilejuri pentru vizitatori de a-și satisface cererea de aceste produse/servicii. Târgurile și iarmaroacele sunt platforma potrivită pentru promovarea, vânzarea și lansarea produselor şi serviciilor, asigurând un plus de imagine companiilor participante. Aceste evenimente oferă expozanților o sumă de avantaje, dintre care cele mai importante ar putea fi: concentrarea pieței; noi contracte; prezentarea produselor și serviciilor; cunoașterea concurenței; evaluarea reacției cumpărătorului; facilitarea participării în grup; interes din partea vizitatorilor; asistența financiară internațională. Totuși, este necesară o analiză atentă dacă merită sau nu participarea la un anumit târg. Fiecare participant va stabili acțiunile cele mai adecvate referitoare la: scopurile și obiectivele participării la târg; selectarea târgului cel mai corespunzător scopurilor și obiectivelor propuse; măsurile de ordin tactic, cum ar fi: abordarea modalității de participare în funcție de concurența anticipată, competitivitatea produselor ori serviciilor etc. Uneori participanții la târguri au parte de rezultate nesatisfăcătoare, în special datorită următoarelor: târgul selectat nu corespunde scopului propus ori este organizat necorespunzător; produsele expuse nu sunt adaptate particularităților cererii de pe piața vizată ori chiar nu există deloc cerere pentru ele; companiile expozante nu sunt suficient de pregătite și competitive pentru ca sa poată exporta pe piețele respective; pregătirea participării este necorespunzătoare; anumite activități sunt insuficient înțelese, aprofundate și realizate în timpul lucrărilor pregătitoare participării, desfășurării târgului ori chiar după încheierea acestuia; nu s-au stabilit și delimitat clar obiectivele participării. 60

63 Digital Marketing principalele soluții pentru clusterele agroturistice Digital Marketing principalele soluții pentru clusterele agroturistice Marketingul digital este un termen utilizat pentru toate produsele sau serviciile de marketing care utilizează tehnologiile digitale/informaționale, preponderent în internet, inclusiv telefoanele mobile sau alte medii digitale. Aceste instrumente ne ajută să ajungem la audiența/publicul nostru la orice etapă a ciclului consumului turistic: visare prima căutare activă a unei destinații sau tip de vacanță; planificare colectare de informații, recomandări, schițarea itinerarului; rezervare de obicei, mai întâi biletele de avion, apoi alte servicii; călătoria propriu-zisă alte activități suplimentare, modificări de ultimă oră; revenirea acasă distribuirea informației prin canalele de socializare. Toate această etapă implică instrumente electronice de comunicare și modalitatea de a aplica marketingul digital pentru oferta noastră. Cele mai recomandate canale de comunicare și instrumente de promovare online recomandate unui agrocluster sunt: pagina web a companiei/clusterului; rețelele media, cele mai populare fiind Facebook, Instagram, Google +, Tripasvisor Youtube; Marketingul. Care anume utilizăm? În funcție de specificul afacerii Dvs. și de timpul/resursele de care dispuneți, alegeți câteva din ele. Important este ca să fiți consecvent și să actualizați pagina pe care ați creat-o. Nu utilizați profiluri personale, ci creați profiluri separate pentru afacerea Dvs. Dacă contentul Dvs. va fi interesant și bine scris, acesta are mai multe șanse de a fi distribuit și va genera trafic sporit către site-ul Dvs. Atenție, la contentul necalitativ! Este copiat, furat, plictisitor, fără de efort. Textul: Succesul constă doar în contentul calitativ. Creând regulat content unic și interesant, pagina Dvs. va fi mai des găsită și accesată. Aducând mai mult trafic pe pagina Dvs., numărul clienților potențiali va crește. Spuneți lumii cine sunteți și cu ce vă ocupați! Inspirați oamenii și motivați-i prin cunoștințele pe care le dețineți. Scrieți într-un stil apropiat Dvs. și nu uitați să completați postarea cu o fotografie reprezentativă. Content imagine & video: În domeniul turismului fotografiile de calitate și video-urile sunt cele care vând cel mai bine. Atrageți atenția prin creare de video-uri scurte proprii. 61

64 Capitolul 5. Legislația relevantă asocierii în domeniul turismului rural Acte legislative și normative privind turismul în mediul rural Legislaţia Republicii Moldova în general încurajează dezvoltarea diverselor forme de turism (inclusiv a celui în mediul rural). Actele normativ-juridice în vigoare se referă sumar la anumite problematici specifice turismului în mediul rural. În Republica Moldova actualmente nu există o lege (proiectul Legii turismului rural este acceptat de Guvern şi propus Parlamentului pentru adoptare) sau vreun act normativ aparte care ar reglementa operaţiunile de turism, în special în mediul rural (nu există şi în multe alte ţări unde această formă de turism este practicată demult), dar pot fi enumerate cca 30 de documente legislative ce definesc în anumite articole: felurile de antreprenoriat posibile în turismul din mediul rural; administrarea şi utilizarea eficientă a resurselor cu valoare turistică deţinute de comunităţile locale; raporturile Autorităţii naţionale de turism şi autorităţile publice locale sau alţi gestionari de resurse turistice; asigurarea financiară a acţiunilor de utilizare a resurselor naturale şi antropice în activităţile de truism şi odihnă etc. Cadrul juridic ce reglementează operaţiunile de turism în mediul rural A. Domeniul turistic 1. Strategia de dezvoltare a turismului Turism 2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.338 din ; 2. Hotărârea Guvernului Cu privire la impulsionarea dezvoltării turismului în mediul rural nr. 979 din /Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr /981 din ; 3. Legea nr.352 din cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova/în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr din ; 4. Hotărârea Guvernului Cu privire la aprobarea Programului Naţional în domeniul turismului Drumul Vinului în Moldova nr.554 din /Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.88-90/700 din ; 5. Hotărârea Guvernului Cu privire la aprobarea Normelor metodologice şi criteriilor de clasificare a structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare şi de servire a mesei nr. 643 din /Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr /680 din ; 6. Hotărârea Guvernului Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la Registrul turismului nr.615 din /Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.78-80/641 din ; 7. Criterii pentru acordarea licenţei de turism/ordinul Agenției Naționale de Turism din , Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.59-61, ; 8. Ordin cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a Nomenclatorului funcţiilor în domeniul turismului, Criteriilor pentru acordarea brevetului de turism şi Regulamentului cu privire la brevetarea activităţii turistice/ordinul Agenției Naționale de Turism nr.51 din , Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr din ; 62

65 Acte legislative și normative privind turismul în mediul rural 9. Legea turismului a Republicii Moldova nr.798-xiv din , Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr din ; 10. Hotărârea Guvernului nr.872 din Cu privire la crearea Agenţiei Naţionale de Turism, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr din ; B. Organizarea antreprenoriatului 1. Legea nr. 179 din cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii; 2. Lege cu privire la parcurile ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarele de inovare nr XVI din ; 3. Legea nr.160 din privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător; 4. Legea nr.845-xii din cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.2/33 din ; 5. Legea nr.93-xiv din cu privire la patenta de întreprinzător, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.72-73/485 din ; 6. Legea nr.332-xiv din privind acordarea de licenţe pentru unele genuri de activitate; 7. Hotărârea Guvernului nr.770 din Despre aprobarea Regulilor de organizare a preparării şi comercializării produselor şi prestării serviciilor în alimentaţia publică şi a Regulamentului de clasificare a întreprinderilor de alimentaţie publică pe categorii de încadrare după nivelul de servire, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.17-18/112 din ; C. Gestionarea resurselor naturale şi culturale cu valoare turistică 1. Legea nr.218 din privind protejarea patrimoniului arheologic, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr din , în vigoare din ; 2. Hotărârea Guvernului nr.187 din Pentru aprobarea Regulamentului privind arenda fondului forestier în scopuri de gospodărire cinegetică şi/sau de recreere ; 3. Legea nr.1530-xii din privind ocrotirea monumentelor, Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.1/3 din ; 4. Legea nr.1515-xii din privind protecţia mediului înconjurător; 5. Legea nr.1102-xiii din cu privire la resursele naturale; 6. Legea nr.1539-xiii din privind fondul ariilor naturale protejate de stat; 7. Codul silvic nr.887 din ; 8. Codul funciar nr.828 din ; 9. Hotărârea Parlamentului Pentru punerea în aplicare a Legii privind ocrotirea monumentelor nr.1531-xii din , Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr.1/4 din ; 10. Hotărârea Guvernului nr.737 din Privind reglementarea funcţionării zonelor de recreere aferente bazinelor acvatice, Anexa nr.2; 11. Hotărârea Guvernului nr.1009 din Despre aprobarea Regulamentului privind zonele protejate naturale şi construite ; D. Domeniul administraţiei publice locale Legea nr.191-xiv din privind administraţia publică locală; Legea serviciului public nr.443-xiii din ; Legea nr.491-xiv din privind finanţele publice locale; Acordurile privind crearea Euroregiunilor. 63

66 CAPITOLUL 5. LEGISLAȚIA RELEVANTĂ ASOCIERII ÎN DOMENIUL TURISMULUI RURAL Abordarea unor aspecte privind agroturismul în legislaţia naţională Agroturismul este o formă a turismului care se desfăşoară în mediul rural, orientată spre utilizarea resurselor turistice locale (naturale, culturale etc.), cunoaşterea obiceiurilor şi tradiţiilor, gastronomiei locale, gospodăriilor ţărăneşti, de fermieri etc. În domeniul turismului internaţional statul creează condiţii prioritare pentru: crearea produselor turistice specializate, inclusiv de turism rural și agroturism (Hotărârea Guvernului nr.912, art.(4), art.(5)). Activitatea de turism în ţară este reglementată de Agenţia Turismului, autoritate a administraţiei publice de specialitate cu statut de persoană juridică. Agenţia este creată în scopul elaborării şi promovării strategiei naţionale în domeniul turismului şi programelor de dezvoltare a turismului, în conformitate cu potenţialul turistic şi programele strategice de dezvoltare economică a ţării. Pentru a realiza obiectivele politicii de stat în domeniul turismului rural și agroturismului, Agenţia exercită următoarele atribuţii principale: organizează împreună cu ministerele şi organizaţiile de resort evidenţa şi atestarea patrimoniului turistic, asigură valorificarea şi protejarea acestuia în condiţiile legii; iniţiază şi propune Guvernului proiecte de acte normative pentru accelerarea procesului de privatizare în turism; avizează documentaţia de urbanism privind zonele şi staţiunile turistice, precum şi documentaţia privind construcţiile în turism; clasifică structurile de primire turistică, inclusiv în mediul rural; instituie şi gestionează Registrul turismului; colaborează cu organele de specialitate ale administraţiei publice centrale, cu autorităţile administraţiei publice locale, precum şi cu alte asociaţii şi organizaţii nonguvernamentale; creează condiţii pentru atragerea investiţiilor interne şi străine în scopul dezvoltării turismului; coordonează programe de asistenţă tehnică în domeniul turismului etc. Colaborarea Agenţiei Turismului cu autorităţile administraţiei publice locale în domeniul turismului în mediul rural ține de următoarele aspecte ( activitatea de turism în teritoriu se reglementează de către Autoritatea Naţională de Turism în colaborare cu autorităţile publice locale care, potrivit legii, pot crea servicii de specialitate ): a) inventariază principalele resurse turistice; b) participă la elaborarea și omologarea traseelor turistice; c) elaborează şi promovează propuneri de dezvoltare a turismului în teritoriu în conformitate cu programele de dezvoltare a turismului; d) creează condiţii favorabile pentru activitatea agenţilor economici din teritoriu; e) avizează cererile agenţilor economici din teritoriu privind eliberarea licenţei de turism; g) contribuie la protecţia şi conservarea resurselor turistice, prin respectarea normelor de punere în valoare; h) contribuie la ameliorarea şi protecţia mediului înconjurător, prin elaborarea şi realizarea unor acţiuni şi programe speciale; i) antrenează populaţia locală în activitatea de turism creând noi locuri de muncă; j) contribuie la dezvoltarea diferitor forme de turism în teritoriu etc. 64

67 Alte documente relevante turismului rural Alte documente relevante turismului rural 1. Codul Muncii al Republicii Moldova nr.154 din , publicat la în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr , art.648: reglementează raporturile de muncă, protejează interesele angajaților și ale angajatorilor. 2. Codul Contravenţional al Republicii Moldova nr.218 din , publicat la în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.3-6, art.15. Data intrarii în vigoare Codul apără drepturile şi libertăţile legitime ale persoanei privind apărarea proprietăţii, ordinii publice, a altor valori ocrotite de lege, în soluţionarea cauzelor contravenţionale (abaterilor de la lege, care având un grad redus de pericol social, sunt pedepsite numai prin aplicarea de amenzi sau alte pedepse ușoare), precum şi în prevenirea săvârşirii de noi contravenţii. 3. Codul fiscal al Republicii Moldova nr.1163-xiii din : este revizuit anual, de aceea pesoanele care țin contabilitatea în structurile turistice membrii clusterilor trebuie să țină cont de modificările anuale relevante activității lor economice. De exemplu, periodic este modificat art.15 Cotele de impozit, în care se stabilește cota de impozitare pentru diferite forme de organizare juridice, dar și pentru persoanele fizice. 4. Legea contabilității nr.113 din , publicată la în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr art.399. Data intrării în vigoare: Reglementează modul și felul de organizare a contabilității în diferite entități economice în conformitate cu standardele noi din Republica Moldova. 5. Legea salarizării nr.847-xv din , publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.50-52/336 din : stabilește principiile salarizării, formării fondului salarial pentru diferite forme organizatorico-juridice în sectorul real al economiei naționale. Este foarte important de urmărit toate modificările ce țin de salariul minim pentru economia națională, deoarece în conformitate cu art.12 (alin.3) al prezentei Legi cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real se reexaminează anual, în funcţie de creşterea sumară anuală a indicelui preţurilor de consum şi a ratei de creştere a productivităţii muncii la nivel naţional. De obicei, modificările ce țin de salariul minim pe țară intră în vigoare anual la data de 01 mai a anului respectiv. 6. Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2015 nr.74 din , publicată la în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr , art.176. Este modificată la fiecare început de an calendaristic. Trebuie de urmărit mărimile primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală în formă de contribuţie procentuală la salariu şi la alte recompense. Aceste modificări intră în vigoare din momentul publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 7. Legea bugetului asigurărilor sociale de stat: se modifică la fiecare început de an calendaristic, se recomandă urmărirea atentă a modificărilor asupra tarifului contribuţiei de asigurări sociale de stat obligatorii şi bazei de calcul pentru angajatori persoane juridice, pentru întreprinderi individuale și deținătorii de patentă. Tot aici sunt publicate și modificările privind cuantimul indemnizațiilor pentru diferite categorii de cetățeni. 8. Legea privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător nr.131 din , publicată în Monitorul Oficial al Republicii Modova nr /595 din : prin această lege sunt stabilite principiile și criteriile de organizare și desfășurare a controlului de către organele de competență (lista acestora este anexată la documentul legislativ). 9. Legea nr. 179 din cu privire la întreprinderile mici şi mijloci, publicată la în Monitorul Oficial al Republicii Modova nr , art. nr. 651, data intrării în vigoare: Lege cu privire la parcurile ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarele de inovare nr. 138-XVI din , publicată în Monitorul Oficial al Republicii Modova nr /476 din

68 CAPITOLUL 5. LEGISLAȚIA RELEVANTĂ ASOCIERII ÎN DOMENIUL TURISMULUI RURAL Aspecte juridice privind afacerile în turismul rural Antreprenoriatul în mediul rural, chiar dacă este unul specific, se supune principiilor egale și nediscriminatorii aplicate de stat în raporturile cu agenții economici. Antreprenoriatul este activitatea de fabricare a producţiei, executare a lucrărilor şi prestare a serviciilor desfăşurată de cetăţeni şi de asociaţiile acestora în mod independent, din propria iniţiativă, în numele lor, pe riscul propriu şi sub răspunderea lor patrimonială, cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de venituri (Legea nr.845-xii, art.1(1)). Orice cetăţean al Republicii Moldova poate desfăşura o activitate de întreprinzător printr-un sistem simplificat de înregistrare, impozitare, evidenţă şi dări de seamă în baza utilizării patentei de întreprinzător (Legea nr.93-xiv). Statul şi autorităţile administraţiei publice locale sunt antreprenori speciali (Legea nr.845- XII, art. 2(1)). Statul creează tuturor întreprinderilor condiţii juridice şi economice egale de a folosi resurse tehnico-materiale, naturale, de muncă, financiare şi informative, neadmiţând monopolizarea pieţelor acestor resurse, şi reglementează activitatea de antreprenoriat în baza legislaţiei în vigoare. Guvernul, autorităţile administraţiei publice, precum şi autorităţile administraţiei publice locale pot da dispoziţii întreprinderilor numai în limitele competenţei lor, stabilite de legislaţie (Legea nr.45-xii, art.8(1,2)). Întreprinderea are dreptul să practice anumite genuri de activitate, determinate de legislaţie, numai după ce a obţinut licenţa de stat pentru genul respectiv de activitate (Legea nr.845-xii, art.10 (2)). Licenţa atestă capacitatea şi dreptul titularului de a desfăşura un anumit gen de activitate în condiţiile care să asigure calitatea şi siguranţa mărfurilor şi serviciilor. Licenţa se eliberează pentru un singur gen de activitate pe un termen de 5 ani (Legea nr. 332-XIV). Titular de patentă poate fi orice cetăţean, care locuieşte permanent în Republica Moldova şi are dreptul să desfăşoare activitate de întreprinzător şi corespunde cerinţelor de calificare necesare unui gen de activitate. Principalele categorii de activități ale agropensiunii (cazarea, alimentația turiștilor) nu sunt licențiate, dar se înregistrează și se monitorizează de organele de stat (fiscale, statistice, din turism) conform cerințelor generale. Activitățile relevante turismului rural care sunt licențiate țin de: 1. organizarea activităţii de turism şi prestarea serviciilor turistice; 2. exploatarea transportului auto de călători, cu excepţia celui urban; 3. elaborarea proiectelor şi executarea lucrărilor de conservare, de restaurare şi de punere în valoare a monumentelor istorice. Totodată, chiar dacă unele activități de turism rural în trecut au fost încurajate prin aplicarea patentei de antreprenor (redusă pentru mica cazare și excursii interne, prin ghilotina ), în prezent aceasta este valabilă doar pentru: confecţionarea articolelor meşteşugăreşti de artă populară (artizanat) şi vânzarea lor, cu excepţia vânzării la expoziţii şi licitaţii. Încurajarea antreprenoriatului în turism Conform prevederilor legale, statul sprijină şi încurajează libera iniţiativă în domeniul activităţii de turism, îndeosebi în atragerea turiştilor străini în Republica Moldova, prin promovarea unui regim fiscal favorabil pentru agenţii economici din turism. Agenţilor economici-organizatori ai turismului pentru copii, elevi, studenţi şi alte grupuri sociale li se acordă unele înlesniri fiscale în scopul de a eficientiza utilizarea bazei tehnico-materiale pentru odihnă şi recreare existente. În scopul atragerii investiţiilor în sfera turismului, unele terenuri care fac parte din domeniul public sau privat pot fi concesionate pe o perioadă de până la 50 de ani, în conformitate cu legea şi cu priorităţile stabilite prin programele de dezvoltare a turismului. 66

69 Aspecte juridice privind afacerile în turismul rural Boxa aspectelor juridice Legea nr. 179 din cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii, publicată la în Monitorul Oficial al Republicii Modova nr , art. nr. 651, data intrării în vigoare: Articolul 3 al prezentei Legi (Noțiuni generale) spune că clusterul este o asociere de întreprinderi interconectate, amplasate în apropiere geografică, de regulă aparţinând unui sector sau unor sectoare conexe, precum şi de instituţii de cercetări ştiinţifice, de universităţi şi de alte organizaţii a căror activitate este concentrată pe inovare, cooperarea lor permițând sporirea avantajelor competitive ale întreprinderilor. Articolul 19. Încurajarea inovaţiilor şi internaţionalizarea întreprinderilor mici şi mijlocii vede în clusterizare un instrument care facilitează cooperarea întreprinderilor mici şi mijlocii cu întreprinderile mari. Asocierea cu instituții de cercetare conform legii va permite efectuarea activităților de cercetare-dezvoltare pentru întreprinderile mici și mijlocii. Legea cu privire la parcurile ştiinţifico-tehnologice şi incubatoarele de inovare nr. 138-XVI din , publicată în Monitorul Oficial al Republicii Modova nr /476 din În articolul 3. Noţiuni principale, pentru primă dată în legislația națională apare noțiunea de cluster, care este tratată într-un sens îngust: cluster ştiinţifico-tehnologic grupare de persoane juridice şi persoane fizice constituită în baza unui contract de asociere, încheiat între organizaţiile din sfera ştiinţei şi inovării acreditate şi/sau instituţiile de învăţământ superior acreditate, alte organizaţii necomerciale, pe de o parte, şi agenţi economici, autorităţi ale administraţiei publice locale, asociaţii patronale sau asociaţii profesionale, persoane fizice, instituţii financiare, organizaţii internaţionale, investitori autohtoni sau străini, pe de altă parte, în scopul desfăşurării activităţii de cercetare ştiinţifică, de învăţământ şi de transfer tehnologic al rezultatelor ştiinţifice şi inovaţiilor, valorificării lor prin activităţi economice. În articolul 15 sunt stabilite atribuțiile clusterului științifico-tehnologic, cum ar fi: elaboreaza programe privind funcționarea și dezvoltarea parcului științifico-tehnologic și a incubatorului de inovare atât în direcțiile strategice ale sferei științei și inovării, cât și în alte direcţii ale acestei sfere; facilitează atragerea de noi rezidenți, inclusiv la propunerea Agenţiei și a administratorului parcului stiințifico-tehnologic sau al incubatorului de inovare. 67

70 CAPITOLUL 5. LEGISLAȚIA RELEVANTĂ ASOCIERII ÎN DOMENIUL TURISMULUI RURAL Proceduri de creare și înregistrare a agropensiunilor A. Întreprinzători Titular de patentă poate fi orice cetăţean care locuieşte permanent în Republica Moldova, are dreptul să desfăşoare activitate de întreprinzător şi corespunde cerinţelor de calificare necesare unui gen de activitate. Titularul de patentă poate desfăşura activitatea pe întreg teritoriul ţării. Desfăşurarea activităţii de întreprinzător în baza patentei nu impune înregistrarea de stat a titularului acesteia şi primirea licenţei. Asupra titularului patentei nu se extind cerinţele privind prezentarea dărilor de seamă financiare şi statistice, ţinerea evidenţei contabile şi financiare, efectuarea operaţiunilor de casă şi decontărilor. Patenta se eliberează pe un termen de o lună sau mai mult de inspectoratul fiscal teritorial. În cazul în care, conform legislaţiei, pentru desfăşurarea unor genuri de activitate este necesară autorizaţia autorităţii administraţiei publice locale, la cererea de eliberare a patentei se anexează decizia autorităţii respective. B. Întreprinderi Pe teritoriul Republicii Moldova antreprenori sunt întreprinderile cu sau fără personalitate juridică. Ele se înregistrează la Camera Înregistrării de Stat, activează şi sunt responsabile în faţa creditorilor cu patrimoniul său (sau, în cazul persoanelor fizice, şi averea personală). Statul şi autorităţile publice locale, ca antreprenori speciali, pot participa în activitatea altor întreprinderi prin procurarea titlurilor de valoare, prin transmiterea în arendă a bunurilor, prin transmiterea dreptului de a exploata resursele naturale sau prin concesiunile acordate investitorilor. În Moldova se practică licenţierea activităţii turistice (doar pentru agenții de turism și turoperatori). Pentru operaţiuni de turism şi prestarea serviciilor persoanelor aflate în călătorie în mediul rural se pot evidenţia următoarele forme de organizare a antreprenoriatului: Întreprinderea individuală (I.I.) Este un agent economic independent, constituit de persoana fizică care practică antreprenoriatul în numele propriu şi din cont propriu şi administrează personal afacerile. Are dreptul să încheie în numele său acte juridice, să ţină contabilitate şi să angajeze salariaţi. Patrimoniul întreprinderii individuale este inseparabil de patrimoniul personal al fondatorului. Această întreprindere, după înregistrarea de stat, trebuie înregistrată la organul fiscal teritorial, unde i se atribuie codul fiscal. Gospodăriile de fermieri (formă de antreprenoriat agricol, care poate lărgi activităţile în domeniul turismului, cazării şi alimentaţiei oaspeţilor, însoţirii şi informării pe trasee turistice etc.) se înregistrează nu la Camera Înregistrării de Stat, ci la Primărie. Societatea cu răspundere limitată (S.R.L.) Este constituită în baza asocierii a două şi mai multe persoane, care pun în comun anumite bunuri pentru a desfăşura o activitate comercială în vederea împărţirii beneficiilor, şi care răspund pentru obligaţiile sociale în limita aportului lor. S.R.L. are un capital social minim. Conform Legii privind societăţile cu răspundere limitată (art. 21 alin. 2), mărimea capitalului social al societăţii se stabileşte de către fondatori în statut. Exemple pentru turismul rural: restaurant cu specific naţional şi local, întreprindere de producere şi comercializare a suvenirelor şi echipamentelor turistice, agenţie locală de turism, hotel, motel, camping şi alte structuri de primire turistică. Societate pe acţiuni (S.A.) Societate pe acţiuni este societatea comercială al cărei capital social este în întregime divizat în acţiuni şi ale cărei obligaţii sunt garantate cu patrimoniul societăţii. Asociaţiile contribuie la formarea capitalului social prin anumite cote de participare, reprezentate prin titluri (acţiuni), pentru a desfăşura o activitate comercială în vederea împărţirii beneficiilor, şi care răspund pentru obligaţiile sociale numai în limita acţiunilor lor. Societatea are un capital social prevăzut de statut. Asociaţii (cetăţenii localităţii, organele de administrare locală, agenţiile de turism naţionale şi internaţionale, întreprinderile din turism şi alte persoane interesate) vor contribui prin bani sau natură pentru procurarea acţiunilor subscrise. Aceste bunuri din capitalul social rămân fixe pe toată perioada de activitate a societăţii, ca măsură de protecţie a creditorului. Exemple pentru turismul rural: parteneriatul real dintre autorităţile publice locale şi sectorul privat (local, naţional, străin) pentru organizarea zonelor de agrement turistic, societăţilor de restaurare şi valorificare a monumentelor istorice ş.a. amintite în cazul S.R.L. 68

71 Procedura generală de înregistrare a persoanei juridice Procedura generală de înregistrare a persoanei juridice Procedura de înregistrare a unei afaceri în Republica Moldova este suficient de simplă. De obicei, acest lucru se realizează doar în 5 pași consecutivi: 1. înregistrarea afacerii se realizează la Camera Înregistrării de Stat și la oficiile ei teritoriale. La Camera Înregistrării de Stat a fost creat ghișeul unic, care îi permite întreprinzătorului, pe lângă perfectarea documentelor de înregistrare, verificarea denumirii și confecționarea ștampilei, să se pună în evidența electronică a Casei Naționale de Asigurări Sociale și a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, să obțină codurile statistice și cel fiscal. Procesul de înregistrare se finalizează cu primirea certificatului de înregistrare, a actelor de constituire și a ștampilei; 2. punerea în evidența fiscală. Deși Camera Înregistrării de Stat prezintă organului fiscal, o dată la 3 zile, informația privind atribuirea numărului de identificare de stat, întreprinzătorul trebuie să se pună personal în evidența Inspectoratului Fiscal de Stat Teritorial pe a cărui rază întreprinderea își are sediul. Numărul de identitate indicat în certificatul de înregistrare reprezintă și codul fiscal al întreprinderii. Inspectoratul Fiscal de Stat Teritorial deschide pentru fiecare întreprindere un Dosar personal, care conține copiile actelor de constituire și a certificatului înregistrării de stat; datele despre fondatorul, conducătorul și contabilul-șef (numele, prenumele, data nașterii, adresa și informația de contact, datele documentului ce atestă identitatea), precum și alte acte necesare organului fiscal. În cazul în care își schimbă sediul din raza de activitate a Inspectoratului Fiscal de Stat Teritorial unde se află în evidență, antreprenorul este obligat să depună cererea de transmitere a dosarului la Inspectoratul Fiscal de Stat Teritorial de la noul sediu; 3. înregistrarea în calitate de plătitor al contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii se efectuează la oficiul teritorial al Casei Naționale de Asigurări Sociale; 4. înregistrarea în calitate de plătitor al primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală se realizează la agenția teritorială a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină. Numărul de înregistrare este IDNO al entităţii. Pentru introducerea în baza de date a informaţiei referitor la antreprenor, se prezintă: fişa contribuabilului completată, formularul 2-03/1 Lista de evidenţă nominală a persoanelor asigurate angajate completat, copia certificatului de înregistrare; copia ordinului privind dispunerea persoanei responsabile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală din cadrul întreprinderii. Modificarea informaţiei referitor la angajaţi se efectuează cu respectarea termenului de prezentare a schimbărilor survenite în listele de evidenţă a persoanelor asigurate (până la data de 7 a lunii următoare celei în care au avut loc schimbările). Persoana neangajată, fondator al Întreprinderii Individuale, pentru introducere în baza de date prezintă suplimentar copiile poliţei de asigurare şi extrasului de la Camera Înregistrării de Stat; 5. deschiderea contului bancar. Toate întreprinderile sunt obligate să păstreze mijloacele bănești la bancă, prin deschiderea contului bancar. Întreprinzătorul poate deschide mai multe conturi, atât în lei moldovenești, cât și în valută străină, în orice bancă din țară. Înainte de alegerea băncii, antreprenorul ar trebui să adune și să analizeze următoarele informații: serviciile prestate de bancă, tarifele practicate pentru deservire, rapiditatea transferurilor, credibilitatea băncii, reputația băncii în comunitate. Recomandarea generală este ca, numai după vizitarea oficiilor mai multor bănci, discutării cu personalul și cu clienții acestora, poate fi luată o decizie referitoare la banca aleasă. Pentru deschiderea unui cont curent este necesară prezentarea următoarelor documente: cererea de deschidere a contului, semnată de conducătorul și de contabilul-șef al întreprinderii; fișa cu specimenele de semnături și amprenta ștampilei legalizată notarial (2 exemplare); certificatul de atribuire a codului fiscal, emis de Inspectoratul Fiscal de Stat (originalul și copia); extrasul din Registrul de stat al persoanelor juridice sau din Registrul de stat al întreprinzătorilor individuali (în cazul întreprinderii individuale), eliberat de Camera Înregistrării de Stat (originalul sau copia legalizată notarial); certificatul de înregistrare a întreprinderii, eliberat de Camera Înregistrării de Stat, sau alte documente care confirmă înregistrarea de stat conform legislației în vigoare (originalul și copia); documentele de constituire (statutul, contractul de constituire etc.) (originalele și copiile); copia actului de identitate al persoanei care prezintă documentele pentru deschiderea contului; actul sau copia actului, legalizată notarial, care atestă împuternicirile persoanei de a deschide contul (în cazul deschiderii contului de către persoana împuternicită); alte documente la cererea băncii. 69

72 CAPITOLUL 5. LEGISLAȚIA RELEVANTĂ ASOCIERII ÎN DOMENIUL TURISMULUI RURAL Proceduri specifice în procesul de înregistrare a persoanei juridice În funcţie de genul de activitate ales de antreprenor, pot fi necesare și alte proceduri în procesul de înregistrare: 1. obținerea licenței. Conform legislației Republicii Moldova, circa 50 de genuri de activitate sunt realizate numai în baza licenței, inclusiv activitatea de turism (doar pentru agenții și turoperatori, nu și pensiuni turistice). Autoritatea publică centrală abilitată cu elaborarea, aplicarea și monitorizarea politicii de stat în domeniul licențierii este Camera de Licențiere. Camera de Licențiere eliberează licență pentru circa 39 de domenii de activitate, printre care și cea de turism (Legea cu privire la licenţiere nr.451 din , art.8 alin.29). Celelalte activități sunt licențiate de alte autorități publice. Termenul de valabilitate a licenței și mărimea taxei pentru obținerea licenței sunt stipulate în Legea respectivă. Tabel 2. Termenul de valabilitate și taxa pentru licențierea unor genuri de activitate Genul de activitate Termenul de valabilitate, ani Cuantumul taxei, lei 29. Activitatea de turism ,00 Pentru obținerea licenței, conducătorul întreprinderii sau persoana împuternicită de acesta depune la autoritatea de licențiere declarația de eliberare a licenței, la care anexează copia certificatului de înregistrare de stat a întreprinderii și alte documente suplimentare, în conformitate cu prevederile actelor legislative ce reglementează activitatea licențiată pentru care se solicită licența. În cel mult 5 zile lucrătoare de la data înregistrării declarației, autoritatea competentă adoptă o decizie privind eliberarea licenței sau respingerea declarației, comunicând solicitantului decizia adoptată. În cazul unui răspuns nefavorabil, întreprinzătorul poate depune o nouă declarație după înlăturarea cauzelor care au servit drept temei pentru respingerea declarației precedente. Licența se perfectează în termen de 3 zile lucrătoare de la data prezentării documentului ce confirmă achitarea taxei de eliberare a licenței; 2. obținerea autorizațiilor. Pentru desfășurarea unor activități, este necesară obținerea unor autorizații, așa ca: 1. autorizația de funcționare a unităților comerciale și de prestare a serviciilor sociale, care este eliberată de Primărie și legalizează amplasamentul afacerii. Pentru autorizația respectivă, întreprinzătorul achită taxa trimestrial, până în ultima zi a lunii imediat următoare după trimestrul gestionar. Fiind o taxă locală, mărimea ei este stabilită de administrația publică locală, iar valoarea maximă este reglementată în titlul VII al Codului fiscal Taxele locale; 2. autorizația sanitară de funcționare, care este eliberată de Centrul de Medicină Preventivă și confirmă faptul că activitatea desfășurată de deținătorul acesteia corespunde integral prevederilor cerințelor sanitar-epidemiologice în vigoare. Pentru eliberarea autorizației respective, nu se percepe taxă, însă se achită plata pentru testele de laborator; 3. autorizația de prevenire și stingere a incendiilor la exploatarea construcțiilor, obiectivelor, care este eliberată de Serviciul Protecției Civile și Situațiilor Excepționale, cu avizul Serviciului pompieri referitor la respectarea cerințelor contra incendiilor; 4. autorizația de construire, în cazul construcției/extensiei unor imobile capitale etc. La fel, întreprinzătorului îi revine sarcina să întreprindă de sine stătător o serie de activități legate de organizarea nemijlocită a afacerii: alegerea amplasamentului afacerii (încăperile pot fi construite, procurate sau închiriate); pregătirea spațiilor, procurarea sau închirierea echipamentului și instalarea acestuia; stabilirea relațiilor cu furnizorii; recrutarea și selectarea personalului; promovarea afacerii. După parcurgerea acestor etape, întreprinzătorul își poate începe activitatea. 70

73 Bazele impozitării în turismul rural Bazele impozitării în turismul rural Fiecare antreprenor care activează în domeniul economiei reale este obligat să achite taxe şi impozite de stat şi locale. Acestea sunt principalele surse de venit în bugetul de stat, asigurând capacităţile necesare pentru realizarea unor programe sociale şi consolidarea securităţii cetăţenilor săi. În cazul activităţii economice în baza patentei de antreprenor, impunerea fiscală se efectuează sub formă de taxă pentru patentă, care include: impozitul pe venit; taxele pentru resursele naturale; taxa pentru unităţile comerciale şi/sau unităţile de deservire socială; taxa pentru amenajarea teritoriului. Alte impozite, taxe şi încasări se plătesc de titularul patentei pe principii generale (conform art.12 alin.1 şi alin.2 din Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr.93 din ). Astfel, titularii patentei achită în mod obligatoriu contribuţia de asigurare socială de stat (în cazul în care nu au alt loc de muncă de bază n.a.). Achitarea contribuţiei de asigurare socială de stat îi asigură titularului patentei dreptul la o pensie minimă şi la un ajutor de deces prevăzut în legislaţie. Durata activităţii desfăşurate în baza patentei se include în vechimea în muncă a titularului patentei, cu condiţia achitării contribuţiilor de asigurare socială de stat. Condiţiile de asigurare socială de stat a titularilor de patentă se stabilesc prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul respectiv. În ultima perioadă se practică următoarea modalitate de achitare: dacă deținătorul de patentă are un loc de muncă de bază, atunci la deschiderea patentei și la fiecare prelungire a acesteia se prezintă certificatul de la locul de muncă, care confirmă achitarea lunară a contribuției de asigurare socială de stat (n.a.). Se scutesc de achitarea contribuţiei de asigurare socială de stat pensionarii şi invalizii de toate gradele (art.17 alin.1-5 din Legea cu privire la patenta de întreprinzător). Potrivit legislaţiei naţionale, titularul de patentă desfăşoară activitatea de întreprinzător: fără înregistrarea de stat; în lipsa licenţei; fără întocmirea dărilor de seamă financiare şi statistice; în lipsa evidenţei contabile şi financiare. Titularul de patentă nu este contribuabil TVA, cu condiţia ca veniturile din vânzările sale să nu depăşească lei într-o perioadă de 12 luni consecutive (conform art.18 alin.3 din Legea cu privire la patenta de întreprinzător). Odată cu înregistrarea întreprinderii (persoană fizică sau juridică), antreprenorul este obligat: să adopte unul din sistemele de contabilitate; să cunoască lista impozitelor şi taxelor existente în ţară, care se referă la activitatea desfăşurată; să cunoască tipurile dărilor de seamă fiscale, termenele de prezentare a acestora şi de achitare a impozitelor; să contribuie în termenele stabilite la plăţile în buget. În Republica Moldova sunt stabilite 3 forme de ţinere a evidenţei contabile: sistemul contabil în partidă simplă sistem contabil care prevede reflectarea unilaterală a faptelor economice, utilizând înregistrarea în partidă simplă conform metodei intrare-ieşire, fără prezentarea situaţiilor financiare de către gospodăriile ţărăneşti, întreprinzătorii individuali, până la înregistrarea acestora ca contribuabili ai TVA, şi persoanele fizice care prestează servicii profesionale, conform indicaţiilor metodice aprobate de Ministerul Finanţelor; sistemul contabil în partidă dublă, cu prezentarea situaţiilor financiare simplificate entităţile care corespund următoarelor criterii pentru perioada de gestiune precedentă: a) numărul mediu scriptic al salariaţilor nu depăşeşte 9 persoane; b) veniturile din vânzări nu depăşesc 3 milioane lei; şi c) valoarea contabilă totală (de bilanţ) a activelor la data raportării nu depăşeşte 3 milioane lei (conform art.15 alin.2 din Legea contabilității); sistemul contabil în partidă dublă, cu prezentarea situaţiilor financiare complete, alte entităţi decât cele menţionate în art.15 alin.(1) şi alin.(2) din Legea contabilității. 71

74 CAPITOLUL 5. LEGISLAȚIA RELEVANTĂ ASOCIERII ÎN DOMENIUL TURISMULUI RURAL Sistemul naţional de impozite şi taxe Parlamentul Republicii Moldova stabileşte anual lista şi mărimea impozitelor şi taxelor. Consiliile locale întocmesc nomenclatorul taxelor şi impozitelor locale, mărimea acestora, modalităţile de percepere. Fiecare antreprenor va stabili care sunt impozitele obligatorii ce urmează să fie achitate regulat la buget, în condiţiile legii. Sistemul de impunere reprezintă totalitatea impozitelor, taxelor şi altor plăţi, concepute în conformitate cu legislaţia fiscală în vigoare, care reprezintă una din sursele veniturilor Bugetului Public Naţional al Republicii Moldova. Sistemul naţional de impozite şi taxe stabileşte în Codul fiscal următoarele. Impozite şi taxe de stat: a) impozitul pe venit; b) taxa pe valoarea adăugată; c) accizele; d) impozitul privat; e) taxa vamală; f) taxele rutiere. Impozite şi taxe locale: a) impozitul pe bunurile imobiliare; a) impozitul privat; b) taxele pentru resursele naturale; c) taxa pentru amenajarea teritoriului; d) taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale; e) taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei); f) taxa de aplicare a simbolicii locale; g) taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii; h) taxa de piaţă; i) taxa pentru cazare; j) taxa balneară; k) taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe rutele municipale, orăşeneşti şi săteşti (comunale); l) taxa pentru parcare; m) taxa de la posesorii de câini; p) taxa pentru parcaj; r) taxa pentru salubrizare; s) taxa pentru dispozitivele publicitare (conform Codului fiscal, titlul I, art.6). Impozitul pe venit prin venit se înţelege orice câştig obţinut de un contribuabil, adică de o persoană fizică sau persoană juridică. Persoana fizică care obţine un venit (câştig) din salariu şi din alte surse este obligată să achite statului o parte din aceste venituri sub formă de impozit pe venit. Plăţile pe care le obţine persoana fizică pe parcursul unui an în folosul său formează venitul impozabil, adică suma de la care se calculează impozitul pe venit. În Republica Moldova persoanele juridice se împart în două categorii : rezidente şi nerezidente. Venitul impozabil pentru persoanele juridice rezidente îl constituie venitul brut obţinut din toate sursele de venit din Republica Moldova şi din orice sursă de venit de peste hotare. Venitul impozabil pentru nerezidenţi îl constituie venitul brut obţinut din orice sursă doar pe teritoriul Republicii Moldova. Impozitul pe venit este unul din impozitele de bază pe care sunt obligaţi să-l achite atât cetăţenii, cât şi agenţii economici. Ratele de mai jos sunt aplicabile conform fiecărei categorii de contribuabili în parte: Contribuabil Rata impozitului pe venit Întreprinzători individuali/persoane fizice 7% şi 18 % Gospodării ţărăneşti 7% Persoane juridice 3% şi 12% 72

75 Sistemul naţional de impozite şi taxe Cheltuieli deductibile: ca regulă generală, cheltuielile suportate de o companie sunt deductibile în scopul impozitării venitului, pe motiv că aceste cheltuieli (i) sunt considerate ca ordinare şi necesare; (ii) decurg din venituri impozabile şi (iii) sunt justificate cu acte corespunzătoare. Taxa pe valoarea adăugată (TVA). Cota standard de TVA, în general, se aplică livrărilor locale de bunuri și servicii, precum şi bunurilor supuse importului și serviciilor care fac obiectul mecanismului de taxare inversă. Taxarea inversă se referă la serviciile prestate de un furnizor nerezident unei companii din Moldova (ex. consultanţă, furnizare de informaţii etc.), care nu intră sub orice scutire de TVA. Această taxare inversă de TVA este datorată de compania moldovenească şi achitată la bugetul Republicii Moldova la data achitării externe. O întreprindere este obligată să se înregistreze în calitate de plătitor TVA în cazul în care rulajul total în ultimele 12 luni consecutive a atins pragul de lei. Opţional, înregistrarea ca plătitor de TVA poate fi înregistrată fără un plafon minim în cazul în care sunt respectate toate condiţiile impuse de legislaţia fiscală. Cota standard de TVA este de 20%, pentru anumite tipuri de bunuri (ex. pâine, produse de panificaţie, lapte, gaz, zahar etc.) este de 8% şi pentru anumite bunuri şi servicii (ex. exporturile de bunuri/ prestarea serviciilor), transportul internaţional, livrările spre şi dinspre teritoriul Zonelor Economice Libere, importul şi/sau livrările de bunuri şi servicii destinate proiectelor de asistenţă tehnică în condiţii specifice cota TVA este de 0%. Impozitarea persoanelor fizice rezidente. Conform legislaţiei, fiecare angajator este obligat să calculeze şi să reţină lunar diverse taxe referitoare la propriii angajaţi ţinând cont de scutirile solicitate de angajat, contribuţiile sau primele calculate conform modului stabilit de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, Casa Naţională de Asigurări în Medicină şi Casa Naţională de Asigurări Sociale. Impozitul achitat de angajator şi, respectiv, angajat sunt bazate pe salariul brut şi se împart, după cum urmează (la nivelul prevederilor legislative în anul 2016): Tip impozit Rata impozitului Impozitul pe venit până la lei 7% Impozitul pe venit după lei 18% Fondul de asigurări sociale achitate de angajat 6% Fondul de asigurări sociale achitate de angajator 23% Contribuţii de asigurări medicale achitate atât de angajat, cât şi de angajator 4,5% din 1 ianuarie 2015, nu s-a modificat în anul 2016 Persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător au dreptul la restituirea impozitului pe venit achitat în plus. Impozitarea persoanelor fizice nerezidente în principiu coincide cu procedura de impozitare a persoanelor fizice rezidente. 73

76 CAPITOLUL 5. LEGISLAȚIA RELEVANTĂ ASOCIERII ÎN DOMENIUL TURISMULUI RURAL Impozitarea pensiunii turistice rurale Pensiunea rurală, în calitate de agent economic, este obligată să contribuie la formarea bugetelor de stat şi locale. Cadrul general de aplicare a impozitelor de stat este valabil pe tot teritoriul Republicii Moldova şi pentru fiecare antreprenor. În cazul taxelor locale, fiecare Consiliu local stabileşte în condiţiile legii mărimea taxelor la care este supusă pensiunea turistică. De exemplu, din totalul de taxe şi impozite locale, în Chişinău sunt aplicate doar 11, iar în unele localităţi rurale 7-8. Taxa hotelieră şi cea balneară este aplicată doar în localităţile cu tradiţii în hotelărie sau declarate staţiuni balneare. Astfel, o pensiune turistică rurală beneficiază, cel puţin în perioada de lansare pe piaţă, de un regim fiscal favorabil (facilităţile generale oferite întreprinderilor micului business, nu va plăti o serie de taxe locale: hotelieră, balneară, amplasarea publicităţii ş.a.). Tabel 3. Impozite şi taxe valabile pentru o pensiune turistică rurală Denumire Bază de calcul Scutiri 1. Impozit pe venit 2. Taxa pe valoarea adăugată 1. Impozit pe bunuri imobiliare 2. Taxa pentru amenajarea teritoriului 3. Taxa pentru amplasarea unităţii comerciale la persoanele fizice (7%, 18%) din venitul brut, cu excepţia deducerilor şi scutirilor; la persoanele juridice 3% din activitatea operațională sau 12% din venitul brut, cu excepţia deducerilor achită întreprinderile care au o sumă a circulaţiei impozabile mai mare de 600 mii lei 12 luni consecutiv; a) de stat 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor b) locale 0,1%-1,5% din jumătatea valorii bunurilor imobiliare impozabile (terenuri, construcţii). persoanele juridice = maxim 4 salarii minime + 10% din volumul fondului anual de salarizare; persoanele fizice = maxim 2 salarii minime + 10% din volumul fondului anual de salarizare 300 salarii minime achitate anterior obţinerii Permisului pentru amplasarea unităţii comerciale Deduceri = cheltuieli ordinare şi necesare, suportate exclusiv în cadrul activităţii de antreprenor. Scutiri (personale, preferenţiale, pentru soţie şi persoane întreţinute) Cota 0% este aplicată la serviciile pentru export Întreprinderile producătoare de materie primă agricolă. Celelalte 15% la achitarea integrală până la 25 iunie Prin decizia Consiliului local Prin decizia Consiliului local Perioada de achitare/raportare Lunar, până la data de 25 a lunii următoare lunii de gestiune Lunar, până la data de 25 a lunii următoare lunii de gestiune Lunar, până la data de 25 a lunii următoare lunii de gestiune/se raportează trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare după încheierea trimestrului Lunar, până la data de 25 a lunii următoare lunii de gestiune/se raportează trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare după încheierea trimestrului 74

77 Impozitarea pensiunii turistice rurale 4. Taxa hotelieră se calculează la numărul de cazări efectuate Taxa hotelieră este aplicată doar în oraşe Lunar, până la data de 25 a lunii următoare lunii de gestiune/se raportează trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare după încheierea trimestrului 5. Taxa balneară c) asigurări sociale de stat d) asigurări medicale de stat este o taxă unică Se achită doar în staţiunile balneare Angajatorii 23% din fondul de remunerare; Salariaţii 6% din salariu; Întreprinderile individuale 7032,00 de lei anual pentru asigurarea individuală; titularii de patentă 7032,00 de lei anual pentru asigurarea individuală (conform Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016) Angajatorii 4,5% din fondul de remunerare; Salariaţii 4,5% din salariu Lunar, până la data de 25 a lunii următoare lunii de gestiune/se raportează trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare după încheierea trimestrului Lunar, până la data de 25 a lunii următoare lunii de gestiune/se raportează lunar, până la data de 25 a lunii următoare lunii de gestiune; Lunar, câte 1/12 din suma anuală (586 lei/luna), până la data de 25 a lunii următoare Lunar, până la data de 25 a lunii următoare lunii de gestiune/se raportează trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare după încheierea trimestrului Conform Anexei nr. 2 la Legea cu privire la mărimea, modul şi termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, persoanele fizice neangajate, cu domiciliul în Republica Moldova, care se includ în una din următoarele categorii: fondatorii de întreprinderi individuale, titularii de patentă de întreprinzător, se asigură în mod individual, cu excepţia pensionarilor sau persoanelor cu dizabilităţi severe, accentuate sau medii. Conform Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2016, mărimea primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală pentru persoanele fizice neangajate constituie 5454,00 lei [5050,0 lei (salariul nominal mediu lunar) x 12 (luni) x 9,0 %)]. 75

78 CAPITOLUL 5. LEGISLAȚIA RELEVANTĂ ASOCIERII ÎN DOMENIUL TURISMULUI RURAL Raportarea activităților aferente agropensiunilor și altor structuri din clusterele agroturistice Activitatea de antreprenoriat este una multilaterală, iar o latură a acestei activități complexe este procesul de raportare. Raportarea permite colectarea și prelucrarea principalelor date despre activitatea antreprenorială a fiecărui agent economic din țară. Principalele instituții de stat la care sunt prezentate (agențiile teritoriale) diferite rapoarte tipizate sunt: Inspectoratul Fiscal de Stat; Casa Națională de Asigurări Sociale; Biroul Național de Statistică. În funcție de cerințele specifice ale acestora, sunt mai multe modalități de raportare: raportare lunară; raportare trimestrială și raportare anuală. În cazul în care proprietarii pensiunii desfășoară activitate de cazare, au angajați și achită lunar salarii, ei sunt obligați să prezinte lunar (până pe data de 25 a lunii următoare) la: Inspectoratul Fiscal de Stat: formularul IRV14 Darea de seamă privind suma venitului achitat și impozitului pe venit reținut din acesta ; Casa Națională de Asigurări Sociale: formularele BASS Declaraţie privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii ; REV-5 în versiune electronică. Declaraţiile prezentate prin mijloace electronice fără semnătură electronică se vor prezenta şi pe suport de hârtie o dată pe an, până la 25 martie Practic din iulie 2016 s-a început procesul de trecere a raportărilor în regim online cu utilizarea semnăturilor electronice ale conducătorilor întreprinderilor economice. Rapoartele trimestriale (prezentate până la data de 25 a lunii următoare a trimestrului încheiat) sunt repartizate în felul următor: Inspectoratul Fiscal de Stat: formularul MED08 Raport privind calcularea primelor de asigurări sociale obligatorii de asistență medicală ; formularul TL13 Darea de seamă pe taxele locale ; Biroul Național de Statistică: formularul nr.1-b-sc Cazarea turiştilor în structurile de primire turistică colective cu funcţiuni de cazare (se prezintă până la data de 20 a lunii următoare perioadei de raportare). Raportarea acestor date se referă la structurile de cazare mai mari de 10 locuri. La sfârșitul fiecărui an de gestiune sunt prezentate rapoarte anuale care totalizează de fapt rezultatele prezentate pe parcursul perioadei: Inspectoratul Fiscal de Stat: formularul IALS14 Notă de informare privind salariul și alte plăți efectuate de către patron în folosul angajaților, precum și plățile achitate rezidenților din alte surse de venit decât salariul și impozitul pe venit reținut din aceste plăți (până la 25 ianuarie a anului următor anului de raportare); formularul IVAO15 (Darea de seamă privind impozitul pe venit din activitatea operațională) și VEN14 (Declarația persoanei juridice cu privire la impozitul pe venit) până la 25 martie a anului următor anului de raportare; Biroul Național de Statistică: formularul nr. 1-A-SC Capacitatea structurilor de primire turistică colective cu funcţiuni de cazare (se prezintă până la data de 20 ianuarie a anului următor al anului de raportare), raportarea acestor date se referă la structurile de cazare mai mari de 10 locuri; raportul financiar (bilanțul) pentru anul precedent de gestiune împreună cu Nota contabilă (până la 31 martie a anului următor anului de raportare). Trebuie să menționăm necesitatea ținerii unei evidențe interne și raportării interne a utilizării fondului de cazare a agropensiunii. 76

79 Capitolul 6. Clustere agroturistice Prezentarea clusterului Lunca Prutului de Jos Localizare: este amplasat în partea de sud a Republicii Moldova și include mai multe localități (or. Cahul, s. Giurgiulești, s. Slobozia Mare, s.văleni, s.pelinei, s.găvănoasă și s.cotihana) pe o rază de cca 50 km. Clusterul se află într-o zonă atractivă pentru turiștii care vin pentru odihnă, agrement, studierea florei şi faunei lacurilor Beleu şi Manta, Colinelor de aur. Aceștia vizitează cu un deosebit interes muzeele cu diferite tematici din zonă, Portul International Giurgiulești, gospodăriile țărănești, unde sunt serviți cu bucate și băuturi autentice locale, iar gospodarii primesc oaspeții în costume tradiționale moștenite de la bunei și străbunei. Aici sunt organizate trasee turistice locale, programe etno-folclorice cu colectivele din zonă, vizite la meșterii populari, master-classuri la Muzeul Pâinii. Turiștii sunt informați despre activitățile și serviciile propuse de cluster prin intermediul panourilor informative amplasate în zona de activitate, prin internet, mass-media, activitățile culturale şi expozițiile tematice. De gestionarea activităților în cadrul clusterului este responsabilă AO Fortuna (Muzeul Pâinii), care coordonează activitățile turiștilor în raza sa de activitate muzee, rezervația naturală, propunând turiştilor odihnă, agrement și alte oferte ale partenerilor din cluster. Persoană responsabilă: Vera Caminschi, directorul AO Fortuna (Muzeul Pâinii), s. Văleni, r-nul Cahul, tel.+373 (299) ; Descrierea membrilor Clusterului: Muzeul Pâinii din Văleni și-a deschis ușile vizitatorilor în anul 2007, specificul muzeului fiind expoziția sortimentulu de pâine tradițională a locului, prezentarea ritualurilor legate de pâine. Aici se organizează ateliere de lucru privind coacerea pâinii. La dispoziția vizitatorilor sunt cca 50 de exponate. La poalele unor dealuri pitorești își deschide larg porțile Complexul etno-cultural Văleni și Curtea Tradițională Țărănească Casa Dorului. Aici poate fi vizitată casa-muzeu amenajată în stilul propriu sec. XIX, cu cele trei încăperi specifice: casa mare, bucătăria, camera de locuit. În Casa Dorului poți să te așezi la războiul de țesut, să-ți pui furca în brâu și să torci câteva fuse, poți să țeși la rogojină sau să mesteci cu lingura de lemn în oala clocotindă de pe cotlon. Muzeul este deschis vizitatorilor din Date de contact: Silvia Știrbeț, director, s. Văleni, r-nul Cahul, GSM: Muzeul Gheorghe Vodă din s. Văleni a fost deschis în anul În colecția muzeului sunt acumulate circa 200 de exponate, ce reprezintă documente despre viața și activitatea poetului, scriitorului şi scenaristului Gheorghe Vodă, originar din s. Văleni. Cele mai atractive exponate ale muzeului sunt: (i) opera completă a poetului; (ii) lucrurile personale; (iii) maşina de scris la care a lucrat Gheorghe Vodă. Muzeul de istorie și etnografie și Primăria s. Slobozia Mare sunt parteneri în cadrul clusterului cu participarea în traseele elaborate de comun acord prin arealul Prutului de Jos. Această colaborare presupune deservirea grupurilor de vizitatori, organizarea de excursii cu demonstrarea colecțiilor muzeului, ceea ce permite cunoașterea multor aspecte ale trecutului și prezentului satelor și întregului areal. Fondat în anul 1988, muzeul are șase săli cu o suprafață totală de 199 metri pătrați, fiecare găzduind o anumită tematică. Muzeul este amplasat în una din clădirile școlii medii, construită prin anii La necesitate, primăria organizează programe artistice prezentate de colectivul folcloric Vatra Horelor din localitate. Date de contact: Gheorghe Plăcintă, directorul muzeului, s. Slobozia Mare, r-nul Cahul, tel.: +373 (299)

80 CAPITOLUL 6. CLUSTERE AGROTURISTICE Rezervația naturală Prutul de Jos din Slobozia Mare este una dintre cele 5 rezervații naturale științifice mari din Moldova. Aceasta se subordonează Agenției de Stat Moldsilva. Rezervația are ca obiectiv prioritar protecţia mediului, efectuarea cercetărilor ştiinţifice, educarea şi instruirea ecologică a populaţiei, organizarea eco-turismului. Clusterul, împreună cu ceilalți membri ai lui, îşi propune şi în continuare primirea oaspeților pe traseele eco-turistice, contribuirea la informarea, conștientizarea și formarea atitudinii grijulii față de natură. Date de contact: Valentin Dimitriade, directorul Rezervației naturale Prutul de Jos, s. Slobozia Mare, r-nul Cahul, tel. 0 (299) AO Centrul regional de dezvoltare socioeconomică, or. Cahul, director Aliona Machidon, tel (299) Fundaţia Comunitară pentru Dezvoltare Durabilă Cahul este o organizaţie necomercială, independentă, non-politică, care urmăreşte în activitatea sa beneficiul public. Misiunea fundației este de a contribui la îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor din oraşul Cahul şi din regiune prin sprijinirea iniţiativelor cetăţeneşti acum şi pentru generaţiile viitoare. Fundaţia are în agenda sa mai multe proiecte relevante, printre care: Trasee Interpretative în teren, ca acţiuni ce se înscriu în sprijinul acordat Managementului Ariilor Naturale Protejate în Regiunea Mării Negre (InterTrails), cu perioada de implementare Proiectul a fost finanţat de UE/POC în Bazinul Mării Negre. În cadrul proiectului au fost create 20 de trasee interpretative în ariile protejate din regiune. Titlul traseelor sugerează vizitatorilor semnificaţia acestora pentru natură, reprezentând rute care cuprind elemente naturale specifice şi unice; Valurile lui Traian resurse culturale pentru dezvoltare și colaborare durabilă transfrontalieră, finanţat de UE prin Programul CHOICE Cultural Heritage: Opportunity for Improving Civic Engagement, Obiectivul general al proiectului este contribuţia la fortificarea parteneriatului transfrontalier între Moldova și Ucraina prin dezvoltarea unui cadru inovativ de conservare a patrimoniului cultural ca factor de dezvoltare și cooperare transfrontalieră durabilă. Date de contact: Anatolie Nebunu, director, or. Cahul, tel. 0 (299) Sanatoriul Nufărul Alb din or. Cahul anual găzduiește mii de pacienţi care sosesc pentru tratament şi reabilitare. Ca membru al clusterului, sanatoriul va fi o sursă importantă de vizitatori și excursioniști pe traseele elaborate de comun cu ceilalţi membri ai clusterului. Pe parcursul aflării în sanatoriu, persoanele cazate au nevoie în afară de tratament, și de posibilitatea de a profita de timpul liber și de oportunităţile de a cunoaște împrejurimile și locurile interesante din regiune. Date de contact: Elena Balanaru, director, or. Cahul, str. Nucilor nr. 1, tel (299) , GSM: , , nufarul_alb@mail.ru, web: Direcția generală învățământ r. Cahul, dir. Baban Valeriu, tel (79)

81 Prezentarea clusterului Lunca Prutului de Jos Atracțiile destinației turistice Potențialul natural din arealul clusterului Lunca Prutului de Jos Râul Prut este unul dintre cele mai mari râuri de pe teritoriul Republicii Moldova. Îşi ia începutul de pe versantul de sud-est al vârfului Goverla, la 15 km sud-sud-vest de s. Vorohta, în masivul montan al Carpaţilor Păduroşi Cernogora şi se revarsă în Dunăre în apropierea s. Giurgiuleşti. De-a lungul cursului traversează la început regiunea Cernăuţi a Ucrainei, apoi formează frontiera naturală între Republica Moldova şi România. Lungimea râului este de 967 m, lăţimea medie a bazinului este de 51 km. Prutul se scurge în Dunăre, unde printr-o porţiune de cca 1 km, Moldova are acces la Marea Neagră şi la bazinul acvatic al Europei Centrale şi de Est. Rezervația științifică Prutul de Jos a fost creată la 23 aprilie 1991, în scopul ocrotirii florei și faunei lacului Beleu, bălților și luncilor inundabile din împrejurimile acestuia care, în ansamblu, formează un ecosistem unic. Rezervaţia ştiinţifică are ca obiectiv prioritar protecţia mediului, efectuarea cercetărilor ştiinţifice, educarea şi instruirea ecologică a populaţiei. Suprafaţa rezervaţiei este de 1775,4 ha, la care se mai adaugă zona de protecţie, sector limitrof cu o lăţime de 1,5 km, inclusiv păşuni (124 ha), păduri (370 ha), lunca inundabilă (610 ha) şi lacul Beleu (628 ha). Vegetația, în cea mai mare parte a teritoriului rezervației, este reprezentată de desișurile de trestie, stufăriş, de sălcișuri, precum și de un covor bogat de plante de apă, mai ales în lunca inundabilă (papură, pipirigă, nufărul, crinul de apă, răculețul, lintița). În total, aici cresc 193 specii de plante, dintre care sunt incluse în Cartea Roșie a Moldovei: nufărul alb (Nymphaea alba, categoria II UICN de raritate, specie periclitată), salvinia (Salvinia natans), cornaciul plutitor (Trapa natans). Pădurile de stejar comun preferă sectoarele de luncă mai ridicate, care foarte rar sunt inundate. Fauna complexului acvatic este reprezentată de peste 30 de specii de pești: crapul, carasul, plătica, văduvița, avatul, babușca, somonul, șalăul, cosașul ș.a. Dintre speciile rare amintim: plătica de Dunăre, bibanul-soare, cega, soretele, mihalțul ș.a. Cele mai numeroase din lumea faunei sunt cârdurile de păsări sălbatice, circa 160 de specii, dintre care 21 de păsări sunt incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova: cormoranul mic (Phalacrocorax pygmaeus), egreta mare (Egreta albă), stârcul galben (Ardeola ralloides), lopătarul (Platalea leucorodia), pelicanul comun (Pelicanus onocrotalus), lebăda mută (Cygnus olor), ţigănuşul (Plegadis falcinelus) ş.a. Pe teritoriul rezervației se întâlnesc și specii rare de mamifere: vidra (Lutra lutra), hermelina (Mustera erminea), nurca europeană (Mustela lutreola) ș.a. La 20 iunie 2000 Rezervația a obţinut statut de zonă umedă de importanţă internaţională în cadrul Convenţiei Ramsar și constituie un element de structură importantă a ecosistemelor acvatice şi terestre ale Euroregiunii Dunărea de Jos. Sediul administrației Rrezervației se află în satul Slobozia Mare, acesta subordonându-se Agenţiei de Stat pentru Silvicultură Moldsilva. 79

82 CAPITOLUL 6. CLUSTERE AGROTURISTICE Lacul Beleu este un liman relict al Prutului la Dunăre şi are o vechime de peste 5-6 mii de ani. Adâncimea lui variază între 0,5 şi 2 m, lungimea este de 5 km, iar lăţimea de 2 km. Lacul este un loc de popas pentru multe păsări migratoare de apă şi de baltă 24. Lacul se află în permanentă comunicaţie cu râul Prut prin trei gârle de acumulare: Manolescu, Popovca şi Bugaiov, iar alte două gârle de evacuare Rotaru şi Nevodului, sunt situate în partea de sud-est a lacului. În Beleu se întâlnesc peste 20 specii de peşti, inclusiv plătica-de-dunăre, bibanul-soare, ţigănuşul-bătrân, crapul, şalăul, văduviţa ş.a. Lacul Manta este la fel un lac natural relict, al cărui bazin s-a format în apropierea albiei cursului inferior al Prutului. În timpul revărsărilor râului, acest bazin s-a umplut cu apă, luând astfel naștere lacul Manta. Lacurile de acest tip se numesc lacuri de luncă, având o lume vegetală și animală deosebită. Aici se întâlnesc pești diferiți, păsări exotice (pelicanul de ex.). În apa lacului cresc o varietate mare de plante de baltă, iar în vecinătate se întâlnesc arbori și arbuști de luncă și de pajiște. În satul Văleni sunt bine conservate tradițiile legate de domnitorul Petru Rareș. Astfel, localnicii până acum țin minte că pe aici trecea Cărarea lui Petru Rareș. Potrivit legendei, pe acea cărare mergea Rareș la pescuit, înainte să ajungă domnitor al Moldovei. Mai mult, localnicii au păstrat și Salcia lui Petru Rareș, sub care se spune că viitorul domnitor a avut acel vis frumos de domnie pomenit de Ion Neculce și de Vasile Alecsandri. Chiar dacă cronicarul scria de satul Docolina (în prezent în județul Vaslui, România), totuși, conform legendei păstrate din generație în generație de localnicii din Văleni, aceasta s-a petrecut la ei în sat, sub Salcia lui Petru Rareș și nimeni n-o să-i convingă că n-au dreptate. La Cărare și la Salcie se poate ajunge doar cu un însoțitor din satul Văleni. Colinele de aur de la Văleni este considerat un monument natural geologic şi paleontologic reprezentativ. Numit și aflorimentul geologic de la Văleni, acesta se întinde pe o suprafață de 3 ha, pe terasa din versantul stâng al văii Prutului, la 0,5 km sud de satul Văleni. Datorită rocilor vechi apărute la suprafaţă, Colinele de aur i-au intrigat pe mai mulţi cercetători care au descoperit aici vestigii geologice şi paleontologice care amintesc de fenomene ce au avut loc cu multe milenii în urmă. Printre descoperirile făcute în aceste locuri sunt oseminte ale unor mastodonţi, cămile, rinoceri şi alte vietăţi preistorice. Landşaftul deosebit al satului conferă locului o atractivitate sporită, fiind o destinație destul de vizitată din regiunea sudică a Moldovei. De pe vârful Colinelor de aur se deschide un peisaj fermecător asupra Lacului Beleu şi împrejurimilor sale. 24 Roşcovan, Dumitru. Rezervaţia naturală Prutul de jos, În: Ecosfera, nr.4, 2004, p.4. 80

83 Prezentarea clusterului Lunca Prutului de Jos Potențialul antropic din arealul clusterului Lunca Prutului de Jos Văleni este un sat frumos, aşezat pe malul râului Prut. Localitatea se află la distanța de 30 km de orașul Cahul și la 210 km de Chișinău. Se învecinează în partea de sud-est cu s. Slobozia Mare şi lacul Beleu, la est cu or.vulcăneşti, în partea de nord cu s. Brânza, iar la vest, peste râul Prut cu România. Satul Văleni a fost menționat documentar în anul 1430, într-un hrisov al domnitorului Moldovei de jos, Ştefan al II-lea, cu denumirea Balintinești. Legenda spune că primii locuitori ai satului au fost nişte pescari. Ei au venit aici pe la jumătatea sec. XVI, fiind atraşi de varietatea mare de peşte din apele bălţilor neumblate ale Prutului. Foarte curând şi-au adus aici şi familiile. Datorită cantităţilor mari de peşte, aceşti pescari au devenit cunoscuţi pe pieţele din Bolgrad, Reni, Galaţi. Aceasta i-a făcut şi pe alţi pescari să se mute pe aceste meleaguri. Însă pescarii aşezaţi de mai mult timp în vale nu le-au permis acestora să se strămute. Noii veniţi au fost nevoiţi să se aşeze în altă parte, mai în deal, unde era o altă baltă, la o altă cotitură mult mai mică a Prutului. Cei din deal erau numiţi deleni, iar delenii îi numeau pe cei din vale văleni. Aşa le-a mers numele pe pieţele și în târgurile unde aceștia îşi vindeau peştele. Datorită faptului că vălenii stăpâneau bălţile mai mari, aveau și mai mult peşte, de unde şi superioritatea pescarilor din vale. Era şi o zicală la acele vremuri în rândurile cumpărătorilor: când apare un vălean, avem peşte pe un an. Cu timpul, însă, din cauza pârâiaşelor formate de ploi care se scurgeau în bălţile celor din deal, aducând mari cantităţi de mâl, s-au micşorat bazinele cu peşte. Delenii apăreau tot mai rar cu peşte de vânzare și au început să se ocupe cu creşterea animalelor în luncile de aici. Cuvântul delean încet-încet a început să dispară și tot mai des era menţionat cel de vălean, văleni, de unde şi denumirea localității unde trăiau aceşti oameni. Satul este pomenit în preajma iezerului Beleu în 1466 și se numea Balintineşti, apoi Vălintineşti. În următoarele documente (1543) a fost menţionat ca Văleni şi a rămas aşa pentru totdeauna. În satul Văleni s-a născut scenaristul, regizorul, poetul Gheorghe Vodă. Pentru cinstirea memoriei lui, în incita gimnaziului Ştefan cel Mare din localitate în anul 2010 a fost deschis un Muzeu care-i poartă numele. Gheorghe Vodă s-a născut la 24 decembrie Şi-a făcut studiile lui Facultatea de Litere a Institutului Pedagogic de Stat Ion Creangă din Chişinău, dar a urmat şi studiile de regie şi scenaristică la Moscova. A fost redactor la Radio şi TV, la ziarele Moldova Socialistă, Tinerimea Moldovei şi Glasul Naţiunii. Gheorghe Vodă a semnat regia la mai multe pelicule: Se caută un paznic, Singur în faţa dragostei, a fost autorul scenariilor pentru mai multe filme: Nunta, Maria şi altele. A debutat editorial cu placheta Zborul seminţelor (1962). Mai apoi au apărut şi alte culegeri de poezii: Focuri de toamnă, Ploaie fierbinte, Pomii dulci, De dorul vieţii, de dragul pământului, Aripi pentru cădere etc. Gheorghe Vodă a lucrat o lungă perioadă în calitate de consultant literar la Uniunea Scriitorilor din Moldova, contribuind în mod substanțial la promovarea tinerelor talente. Renumitul om de cultură a decedat la 24 februarie 2007, la Chişinău. Muzeul din satul natal al omului de cultură Gheorghe Vodă conţine diferite manuscrise, cărţi şi fotografii din viaţa şi activitatea poetului. 81

84 CAPITOLUL 6. CLUSTERE AGROTURISTICE Muzeul de Istorie şi Etnografie din Slobozia Mare are peste 9 mii de exponate de o incontestabilă valoare artistică şi patrimonială, provenite din activitatea de cercetare, achiziţii şi donaţii. Sediul muzeului se află în clădirea fostei primării, construită în anii Până în prezent muzeul a fost vizitat de peste 35 mii de turişti atât din ţară, cât şi de peste hotare. Vizitând cele 6 săli ale muzeului, turistul devine martor al diferitor etape istorice de-a lungul timpurilor: ocupaţia sovietică, războaiele de eliberare, foametea organizată, deportările, colectivizarea şi deznaţionalizarea, otrăvirea apelor şi a solului. Expunerea materialului este făcută urmând rigorile profesionale: date geografice (aşezarea geografică, clima, hidrografia, flora şi fauna), istoria, etnografia, viaţa spirituală, cultural-artistică şi sportivă a sătenilor. Muzeul a fost înființat prin Decizia Ministerului Culturii al Republicii Moldova din 13 decembrie 1993 și se află în administrarea primăriei. Clădirea Muzeului este un edificiu de epocă cu suprafața interioară de 258 m.p. Muzeul este organizat în două compartimente: colecţii documentare și etnografice. Personalul Muzeului desfăşoară activităţi de cercetare istorică prin documentare, dezvoltare şi evidenţa patrimoniului, colectarea, restaurarea şi evidenţa exponatelor, valorificarea cercetării patrimoniului prin realizarea expoziţiilor, elaborarea lucrărilor ştiinţifice şi organizarea manifestaţiilor cultural-ştiinţifice. Patrimoniul muzeului cuprinde colecţii reprezentative din perioada : obiecte de arheologie; unelte, obiecte de uz casnic, inventar agricol confecţionat în ateliere şi gospodării rurale; mijloace de transport (căruţe, sănii, bărci de pescuit); etnografie: instalaţii tehnice, industrie casnică textilă, ţesături, obiecte de uz casnic, mobilier, ceramică, obiecte de cult; fotografii, ilustraţii, cărţi poştale, casete audio şi discuri; memorialistică: bunuri şi obiecte personale, documente din viaţa personalităţilor, bunuri legate de evenimente de importanţă naţională şi internaţională; arhiva ştiinţifică şi de documente cuprinde clişee foto şi fotografii, înregistrări video şi audio realizate în teren ce ţin de domeniul folclorului, documente cartografice, publicaţii; fondul bibliotecii conține 907 publicaţii (cărţi, periodice şi pliante), 43 casete audio, casete video şi discuri. Datorită eforturilor depuse de colaboratorii muzeului, dar și de alţi cercetători, au fost realizate o serie de publicaţii: Gheorghe Mare gospodar şi deputat, Slobozia Mare istorie, personalităţi, cultură, Slobozia Mare promoţii, promoţii (I. Giantâc), Prin fereastra istoriei (V. Plăcintă), Omul şi asteroidul Grebenicov (D. Pasat), Adagio (C. Trifan), Canonul tăcerii. În faza de elaborare este Enciclopedia satului Slobozia Mare (I. Giantâc). Angajații muzeului colaborează cu Muzeul Agriculturii din România (Slobozia, judeţul Ialomiţa), care a oferit o colecție impunătoare de carte românească. În incinta muzeului sunt organizate programe ştiinţifice, artistice şi expoziţii: lansări de carte și activități comune cu ziarul Infor Slobozia Mare : întâlniri cu diferite personalităţi din ţinut; organizarea orelor tematice pentru elevii din liceu şi gimnaziu; organizarea diferitor concerte tematice; organizarea expoziţiilor tematice. 82

85 Prezentarea clusterului Lunca Prutului de Jos Muzeul Ţinutului Cahul a fost fondat în anul 1958 și în prezent are o colecție de peste 16 mii de exponate. Fondurile muzeului adăpostesc o bogată colecţie de arme albe şi de foc, vestigii de arheologie, colecţii de numismatică, carte veche şi documente. Un loc distinct ocupă colecţia etnografică, care însumează elemente din portul popular, covoare şi alte ţesături. Muzeul Cahul prezintă publicului, în sălile sale de expoziţii, informaţii despre viaţa materială şi spirituală а locuitorilor din sudul Basarabiei. Compartimentul de natură cuprinde colecţii tematice de păsări şi animale specifice celor trei ecosisteme sudice, vestigii paleozoologice, care reflectă istoria geologică а ținutului. Compartimentul de istorie evocă evoluţia societăţii umane de la paleolitic până la formaţiunile prestatale româneşti. Istoria oraşului Cahul, începând cu secolul al XV-lea şi până în prezent, îşi găseşte reflectare în expoziţia ambulantă Şcheea, Frumoasa, Cahul şi în expoziţia temporară Cahul. Evenimente şi destine. Un interes aparte suscită Complexul etnografic deschis în anul 1979, constituit dintr-o căsuţă ţărănească, o şură şi o fierărie de la finele secolului al XIX-lea începutul secolului al XX-lea. Expoziţia de prosoape, covoare, păretare, scoarţe, mobilier, inventar tehnic-agricol oferă vizitatorului complexitatea trăirilor materiale şi spirituale аle acestui popor 25. Un simbol al oraşului Cahul a devenit clădirea Universităţii de Stat B.P.Hasdeu. Construită în anii 50 ai secolului trecut, aceasta reprezintă un adevărat monument arhitectural, păstrând elementele definitorii ale acelor timpuri. Până în 1999 aici a fost sediul Colegiului Pedagogic, care apoi a devenit Universitate. Universitatea de Stat Bogdan Petriceicu Hasdeu din Cahul, fondată la 7 iunie 1999, are ca scop pregătirea şi asigurarea localităţilor din sudul Republicii Moldova cu cadre de înaltă calificare 26. Teatrul Republican Muzical-Dramatic B.P. Hasdeu din or.cahul este unicul teatru din sudul Moldovei. Fondat conform Ordinului din 23 martie 1987 al Ministerului Culturii al RSSM, Teatrul Muzical-Dramatic din Cahul îşi prezintă spectacolul inaugural peste şapte luni, pe 17 octombrie Astăzi teatrul a devenit cunoscut la nivel internaţional datorită participării la diferite festivaluri, unde s-a învrednicit de multe premii: Festivalurile internaţionale de teatru din Botoşani, Galaţi, Constanţa; ediţiile din 1992 şi 1994 ale Festivalului Naţional de Teatru Gh. Asachi ; Galele Premiului UNITEM, începând din 2002, înclusiv din 2009; primul Festival Naţional de Teatru Nenea Iancu ş.a. 27 Muzeul zoologic Casa Naturii din s. Giurgiuleşti a fost deschis în anul Fondator este un fost profesor de biologie, care a adunat exponate din toate colţurile lumii. Sute de animale şi păsări împăiate îşi fac loc pe rafturile muzeului. Pe timpuri, muzeul aduna turişti din toată Moldova, dar şi din străinătate. Muzeul s-a închis la începutul anului 2000, ulterior reluându-și activitatea în martie 2014 și având mai multe săli tematice

86 CAPITOLUL 6. CLUSTERE AGROTURISTICE Biserici reprezentative: Catedrala Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil din Cahul; Biserica Sf. Petru şi Pavel din s.borceag; Biserica Sf. Nicolae din Tartaul de Salcie; Biserica Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil din Colibaşi; Biserica de rit vechi Acoperământul Maicii Domnului din Cahul. Mănăstiri: Mănăstirea Sfântului Cneaz Vladimir din Cahul; Mănăstirea Sfânta Treime din Roşu; Mănăstirea Pogorârea Duhului Sfânt şi Naşterea Maicii Domnului din Găvănoasa. Patrimoniul etno-cultural local În zona de sud activează mai multe colective artistice de amatori: Colibăşeanca, Doina Prutului din Colibaşi; Vălenaşii şi Crăiţele din Văleni; Izvoraş, Iuventa, Nufărul din Cahul; Bucuria din s. Bucuria; D.Botgros din Badicul Moldovenesc; La roata norocului din Andruşul de Sus; Ansamblul Cimpoieş din Manta; Colectivul artistic Vatra horelor din Slobozia Mare; Doruleţ din Pelinei; Cucorenii din Cucoara; Comăncuţa din Crihana Veche; Sălcioara Mare şi Sălcioara Mică din Taraclia de Salcie. Concursuri şi festivaluri: Chipuri de prieteni (Cahul); Nufărul Alb (Cahul); Festivalul interetnic naţional Festivalul etniilor (Cahul); Festivalul berii (Cahul); Ziua naţională a vinului (Cahul); Concursul bienal raional de muzică şi dans pentru copii O minune a lumii (Cahul); Ziua copiilor (Cahul); Dulce floare de salcâm (Văleni); Festivalul 50 plus (Colibaşi); Festivalul Mărţişor, Ziua Independenţei, Ziua Limbii Române, Ziua Europei, care se desfăşoară în fiecare localitate din raionul Cahul. Bucatele tradiționale din Văleni și din localitățile Clusterului: tocănița cu mămăligă și brânză, sărmăluțele în foi de viță-de-vie, plăcintele poale-n brâu, precum și diferite specialităţi din legume crescute ecologic în grădinele localnicilor. Bucatele pot fi servite cu vin de casă Roșu de Văleni (Cabernet) și cu dulceagul-sângeriu Cahor. 84

87 Prezentarea clusterului Lunca Prutului de Jos Infrastructura turistică locală Pensiunea La gura cuptorului din satul Văleni dispune de 4 odăi, care pun la dispoziţie vizitatorilor 10 locuri de cazare și living. Pensiunea dispune şi de o sală de expoziţie în care este amplasat Muzeul pâinii. Aici este prezentată pâinea de ritual, specifică localităţii și regiunii. Sala de expoziţie (de 50 de locuri) este locul unde turiştii sunt serviţi cu ceai de plante şi miere de albine, cu cozonac copt la pensiune şi burnăcei (porumbei) copţi pe vatră. Vizitatorii au ocazia să privească jucatul pupezei de către soacra mare, în compania Bunicăi care bate toba, împreuna cu bunelul şi nepoţelul. Colectivul de artişti are un variat program artistic ce ţine de obiceiurile de nuntă. Tot aici, la cerinţa clienţilor, pot fi organizate master-class-uri de cunoaștere a procesului de producţie a pâinii sau poate fi prezentat acest proces într-un program artistic de către membrele colectivului folcloric Crăiţele. Complexul etno-cultural Văleni a fost înființat la începutul anului 2013, în scopul de a proteja și promova patrimoniul natural și cultural din zona de sud a Moldovei. Oferind inițial spre vizitare exponate ce ţineau tradițional de datinile și obiceiurile locale, ulterior s-a dezvoltat un muzeu care găzduieşte grupuri mixte de turiști ( de persoane), în special, vizitatori străini care se opresc în locații specifice din țările parcurse în croaziera lor pe Dunăre. Cu această ocazie se organizează diverse evenimente într-un spațiu adiacent muzeului și cu un program bine încadrat în obiceiurile și datinile tradiționale strămoșești. De asemenea, Complexul organizează târguri ale meșterilor populari, devenind un punct de atracţie pentru meșterii din zonă. De asemenea, la Văleni turiştii au ocazia să pescuiască și să facă plimbări cu barca. Curtea Tradițională Țărănească Casa Dorului, parte a Complexului etno-cultural Văleni, reprezintă o casă-muzeu, un model de locuinţă ţărănească de la sfârşitul secolului al XIX-lea începutul secolului al XX-lea, care este amenajată în stilul vremurilor de atunci, cu cele trei încăperi specifice: casa mare, bucătăria, camera de locuit, inluzând şi o expoziție în aer liber a uneltelor și instrumentelor ţărăneşti: plug, duium, tavalug etc. Cele mai atractive exponate ale muzeului sunt covoarele și costumele populare cu o vechime de peste 100 ani, obiectele din lemn coveţi, piua, vesela de ceramică din secolul al XIX-lea, războiul de țesut funcțional, la fel din acelaşi secol. Doritoarele pot încerca să mânuiască furca de tors şi fusul. De asemenea, vizitatorii pot învăţa să ţese la rogojină sau să participe la pregătirea bucatelor la cotlon, mestecând cu lingura de lemn în oala tradițională. În Foișorul mare pot fi degustate și servite bucate tradiționale de la Văleni. Grupul etnofolcloric Crăițele propune un program de cântece și obiceiuri strămoșești unite sub genericul Calea sfântă a pâinii. Programul cuprinde toate obiceiurile și tradițiile țăranilor din Văleni, de la semănatul grâului primăvara și până la jucatul colacilor toamna. Toba în acest program o bate tare Bunica Lidia Bejenaru, care poate oferi şi o lecție practică pentru hora în șapte pași, iar la final vizitatorii au posibilitatea de a încerca Pelinița fierbinte. 85

88 CAPITOLUL 6. CLUSTERE AGROTURISTICE Fabrici de vin din zonă: Grape Valley din Borceag; Vismos din Moscovei; Vinia Traian din Găvănoasa; Vieru-Vin şi Burlacu-Vin din Burlacu; Mărgăritar din Colibaşi; Podgoria Dunării din or.cahul; Trifeşti din Huluboaia şi Bucuria; Fabricile din Brânza şi Slobozia Mare. Zone şi centre de agrement: La Cotihana, s.cotihana; Lacul Frumoasa, Cahul; La Izvoare, Tartaul de Salcie; La Văduţ, Vadul lui Isac; La izvor, Cahul. Portul Internaţional Giurgiuleşti este un complex portuar care include Terminalul petrolier, cel cerealier şi portul de pasageri. Portul de pasageri a fost inaugurat la 17 martie 2009 şi reprezintă o poartă deschisă pentru turiştii străini. Tot aici se poate admira scurgerea r.prut în Dunăre. Prin porţiunea de cca 1 km la Dunăre se asigură accesul la Marea Neagră şi bazinul acvatic al Europei Centrale şi de Est 28. Sanatoriul Nufărul Alb din orașul Cahul, a fost deschis din 1984, fiind unicul oraş-stațiune balneară din Republica Moldova. Sanatoriul dispune de o bază modernă curativ-diagnostică, care include: policlinica balneologică, complexul hotelier, blocul alimentar și unităţi culturale și distractive. În sanatoriu sunt tratate bolile aparatului locomotor, aparatului cardiovascular, sistemului nervos central și periferic, bolile ginecologice, inflamatorii și bolile de piele, maladiile tractului digestiv. Prezența apelor minerale de tipul Mațesta, pentru uz extern (conțin ioni de hidrogen sulfurat, natriu, clor, brom, iod și altele) și Essentuki-17, pentru consum intern, au favorizat crearea condițiilor pentru dezvoltarea complexului balneologic. Baza curativ-diagnostică a sanatoriului este prezentată de secția de băi, piscina, cabinetul de hidropatie, cabinete de masaj clasic și subacvatic, secție de fizioterapie, cabinet de acupunctură, cabinete de cultură fizică curativă și mecanoterapie, dotate cu trenajoare moderne, echipamente pentru inhalații, cameră cu microclimă artificială (speoterapie), cameră de relaxare psihologică, buvet cu apă minerală, secția de tratament cu ozocherită și parafină. Cel mai recent serviciu oferit este speoterapia metodă de tratament care constă în plasarea pacienților în condiții de microclimă a peșterilor sau minelor de sare. Microclimatul de salină exercită o acțiune stimulatoare asupra funcției sistemului respirator și a celui cardiovascular, asigură declanșarea proceselor antiinflamatoare, hiposensibilizatoare și apariția efectului spasmolitic. În blocurile sanatoriului cu o capacitate de cca 500 de locuri, camerele sunt confortabile, dotate cu toate comoditățile pentru unu și două locuri. Pacienții se alimentează în cantina cu două săli de mese. La fel, la dispoziția persoanelor aflate aici sunt mai multe locuri pentru petrecerea plăcută a timpului liber: biblioteca cu sală de lectură, sala de jocuri cu biliardul rusesc și american, table, jocuri de dame și șah, sală de festivități, unde se organizează spectacole muzicale și de teatru, sala de dans, cafeneaua-bar. 28 Paşaport ecologic Agenţia Ecologică Cahul. 86

89 Prezentarea clusterului Lunca Prutului de Jos Programe agroturistice pentru vizitatori Membrii clusterului Lunca Prutului de Jos organizează excursii cu vizitarea locurilor interesante din sudul Basarabiei. Unul din aceste locuri este rezervația Prutul de Jos cu trasee eco-turistice locale pe care le propune. Alte atracții sunt: hruba de la Popasul Turcului, cunoașterea portului popular, degustarea bucatelor tradiționale din sudul Basarabiei etc. TRASEUL nr. 1 Prin Rezervaţia,,Prutul de Jos, care a fost creată în anul 1991, în scopul protecţiei şi studierii ecosistemului de baltă şi luncă inundabilă, crearea condiţiilor favorabile pentru reproducerea speciilor rare, a celor pe cale de dispariţie, a altor specii de plante şi animale, precum și dezvoltarea eco-turismului. Valoarea universală a patrimoniului natural, mai ales ca habitat al păsărilor acvatice, a fost recunoscută prin declararea ca zonă umedă de importanţă internaţională Lacurile Prutului de Jos (Convenţia Ramsar, poziţia 1029). Posibilităţile de vizitare a rezervaţiei sunt variate şi depind de timpul disponibil al vizitatorilor. Vizita începe cu platforma de belvedere, situată pe pantele învecinate rezervaţiei, de unde se poate vedea panorama lacului Beleu de la înălţime. Lacul Beleu este principala atracție a rezervaţiei, un relict al limanului râului Prut la Dunăre, care este cu apă dulce fiind format în urma transgresiilor apelor maritime. În prezent, în acest complex acvatic viețuiesc peste 27 specii de peşti. Varietatea ihtiofaunei este determinată de confluiența râului Prut şi fluviului Dunărea. Dintre speciile întâlnite, putem menţiona: plătica (Abramis brama), babuşca (Rutilus rutilus), crapul (Cyprinus carpio), şalăul (Lucioperca lucioperca), somnul (Silurus glanis), rizeavca ( Alosa kessleri pontica), bibanul-soare (Lepomis gibbosus), ştiuca (Esox lucius) şi specii care au fost incluse în Cartea Roşie a Republicii Moldova: lostriţa (Hucho hucho), ţigănuşul (Umbra krameri), văduviţa (Leuciscus idus), pietrarul (Zingel zingel). Lumea păsărilor din ecosistemul,,prutul de Jos este reprezentată de peste 192 de specii, dintre care 45 de specii sunt luate sub protecție pe plan național și internațional. Pe acvatoria 87

90 CAPITOLUL 6. CLUSTERE AGROTURISTICE lacului, în funcţie de perioada anului, poate fi observat îndelung comportamentul unor specii de păsări, precum: egretele, cormoranii, ţigănuşii, pescăruşii, raţele, gâştele, lebedele, chirele de baltă, corcodeii, lişiţele, nagâţii, stârcii, chiar şi coloniile de sute sau mii de pelicani. La malul apei există posibilitatea de a vedea ecosistemele de plante acvatice şi splendoarea florilor de nuferi și plutică. O multitudine de amfibieni însoţesc drumeţii la tot pasul. Pe teritoriul Rezervaţiei se întâlnesc 7 specii de reptile. Dintre speciile rare amintim: broasca ţestoasă de baltă (Emys orbicularis) şi şarpele cu abdomen galben (Coluber jugularis). Amfibienii sunt reprezentaţi de 9 specii. Porţiunii de traseu gârla Năvodului gârla Rotarului îi sunt specifice speciile de plante de luncă şi stufărişul. Pe partea stângă a lacului Beleu se află lacul Robu, lac menţionat în,,dicţionarul Statistic al Basarabiei din anul În perimetrul acestuia cresc exemplare de nufăr alb, numeroase specii de plante acvatice şi de luncă inundabilă. În perioada de iarnă, pe ochiurile de apă sunt prezenţi pescăruşi, lebede cu pui, raţe şi cormorani. Misterioasele bălţi din cursul inferior al râului Prut au prezentat interes din cele mai vechi timpuri. Prin aceste locuri adesea venea marele domnitor al Ţării Moldovei ( şi ) Petru Rareş cu gonaşii săi. Înainte de a fi Domn, Petru Rareş a fost pescar în zona Brateşului. Drumul pe care venea Rareş, de fapt numit Drumul cel Mare al peştelui, trecea prin Moldova românească până la Ijdileni, lângă Frumuşiţa, după care trecea dealurile Basarabiei şi, undeva în zona Slobozia Mare, trecea din nou spre Brateş. Petru Rareş a făcut mai multe drumuri de intrare şi ieşire în Brateş pentru a avea siguranţă şi rapiditate de a intra şi ieşi din Baltă. Vodă a construit 2 poduri mari din lemn: unul în zona Basarabiei, chiar lângă satul Slobozia Mare, şi unul dincolo de Prut la Tuluceşti, azi în apropiere de calea ferată Galaţi Bârlad. Ultima parte a traseului finisează la scurgerea gârlei Rotarului în râul Prut, hotarul acvatic dintre Republica Moldova şi România. 88

91 Prezentarea clusterului Lunca Prutului de Jos TRASEUL nr. 2 Este un traseu acvatic pentru maturi, în cazul unor grupuri mici când nivelul hidrologic permite deplasarea pe lacul Beleu. Traseul începe la sediul Rezervaţiei, unde turiştii pot vedea speciile de nufăr alb, loc de unde se ia barca pentru a străbate gârla Manolescu spre lac. Gârla Manolescu îşi are începutul din râul Prut, lângă satul Văleni şi se revarsă în lacul Beleu la,,chiscul Mare. Pe malurile acesteia, pe solul umed se pot observa urme de vidră (Lutra lutra), pisică sălbatică (Felis silvestris), broasca-ţestoasă-de-baltă (Emys orbicularis), specii incluse în Cartea Roşie, precum şi exemplare de: căprior (Capreolus capreolus), mistreţ (Sus scrofa), bizam (Ondatra zibethicus) ş.a. Pe ambele maluri, printre arborii de salcie pot fi observate exemplare solitare sau în stoluri de diferite specii de păsări. Străbătând porţiunea de gârlă și ajungând spre revărsarea în lac, se trece pe lângă zona protejată situată pe partea dreaptă a gârlei, numnită de localnici,,cioroiu. Această denumire provine de la cormoranii cu aripile întinse la soare pe care strămoşii îi confundau cu ciorile. În aceste locuri accesul este interzis. Măsura de securitate are drept scop protejarea coloniilor mixte de păsări ce se cuibăresc în arborii de salcie sau exemplarelor de raţe, lişiţe, corcodei şi chire, ce-şi construiesc cuiburile la suprafaţa apei, printre vegetaţia acvatică. Începând cu luna aprilie, de la distanţă pot fi văzute numeroase specii de păsări venite de la mii de kilometri pentru a-şi aduce pe lume progeniturile. Apa limpede a lacului permite observarea cu ochiul liber a lumii acvatice, reprezentată de speciile de: broscăriţă, cosor, lintiţă, săgeata-apei, crinul-de-baltă, peştişoara. La,,Chiscul mare, locul revărsării gârlei, se deschide privirii splendoarea lacului. Cu ajutorul binoclului, pe lângă forfota păsărilor se poate admira ecosistemul lacului în întregime. Iar la o distanţă de 200 m se găsesc coloniile de nufăr ce se dezvoltă în apele limpezi şi liniştite ale bălții. Traversând lacul spre sud, se ajunge la,,gura Beleului, gârla Rotarului şi Năvodului. Luând în considerare faptul că traseul străbate porţiuni de luncă inundabilă, vizitatorilor li se cer următoarele: încălţăminte adecvată, împermeabilă în perioada rece a anului; spray anti-ţânţari; apă potabilă; ochelari şi pălărie de soare; comportament adecvat, atenţie maximă la comenzile însoţitorului. Contacte: s. Slobozia Mare, r-nul Cahul, Rezervaţia Naturală,,Prutul de Jos, tel./fax: ; ; , rezervatie@gmail.com 89

92 CAPITOLUL 6. CLUSTERE AGROTURISTICE Prezentarea clusterului Armonia Nordului Unitatea de management: AO SORAGROINFORM Localizare: or. Soroca, str. Alexandru cel Bun nr. 31 Persoana responsabilă: Anelia Caraman, director AO SORAGROINFORM, coordonator de proiecte ACSA Soroca, GSM: , tel./fax: , aneliacaraman@mail.ru Descrierea membrilor clusterului: AO SORAGROINFORM și Centrul regional al Agenției Naționale de Dezvoltare Rurală (ACSA) din Soroca Organizaţie non-guvernamentală, non-profit, apolitică, s-a lansat în aprilie 2006 și îşi desfăşoară activitatea pe întreg teritoriul raionului Soroca prin intermediul Centrului Regional ACSA și oficiilor locale din primăriile satelor din raion (12 angajați, consultanți locali). Scopul este dezvoltarea durabilă a comunităţilor rurale prin prestarea serviciilor de instruire și consultanță, asigurarea accesului populației la cunoștințe, experiență și abilități, ce țin de un spectru larg de domenii orientate spre dezvoltarea economică și socială a satelor din Republica Moldova. Organizația îşi desfăşoară activitatea pe baza unei strategii pe termen mediu şi lung, ale cărei obiective principale vizează: prestarea serviciilor de instruire și consultanță; pregătirea pentru integrarea în Uniunea Europeană a populaţiei rurale; dezvoltarea durabilă a turismului competitiv, prin modernizarea şi îmbunătăţirea marketingului produselor turistice; promovarea turismului și formelor de cooperare şi asociative în domeniu; crearea de parteneriate pe plan naţional şi internaţional. Centrul regional dispune de un oficiu amplasat în centrul oraşului Soroca. Este înzestrat cu materiale informative, didactice şi cele necesare pentru desfăşurarea calitativă şi efectivă a lucrului. Colaborează cu diferite organizații naționale și internaționale, instituții de învățământ superior, asociații de profil, mediul de afaceri, antreprenori etc. Pe parcursul perioadei de activitate au fost oferite gratuit de consultaţii individuale, cu participarea a de persoane; 4706 consultaţii în grup cu participarea a persoane, dintre care: 1898 de vizite în teren, 549 de mese rotunde, 1538 de întruniri/discuţii şi 576 de seminare. Din anul 2013 AO SORAGROINFORM este membru al Euroregiunii Nistru. În parteneriat cu Consiliul raional Soroca, Direcția Agricolă şi alte instituţii din teritoriu, a contribuit la organizarea mai multor evenimente și activități, printre care: seminare, concursuri şi expoziții cu participarea activă atât a reţelei de consultanţi, cât şi a beneficiarilor. Date de contact: Anelia Caraman, director AO SORAGROINFORM, coordonator de proiecte ACSA Soroca. Asociația Obștească Centrul de Cooperare a Producătorilor Agricoli Nectar-TV a fost fondată în anul 2003 de 9 apicultori, unul din obiective fiind dezvoltarea apiculturii în comuna Tătărăuca Veche. În prezent stupinele membrilor Asociației numără circa 450 familii de albine. Amplasarea stupinelor într-o zonă pitorească din localitate, înconjurată de pădurile din lunca Nistrului, prezintă o bază meliferă favorabilă ce permite producerea mierii și altor produse apicole ecologice. Pe lângă activitatea de bază, membrii AO Nectar-TV au început dezvoltarea unor activități suplimentare, cum este turismului rural. În prezent AO Nectar-TV este vizitată de turiști care pot beneficia de explicații despre viața albinelor, organizarea vieții din stup, recoltarea mierii și polenului, pot degusta mierea direct de la sursă, fără procesare. Doritorii pot participa la colectarea produselor apicole, ca apoi să participe la degustarea lor, la fel, li se oferă ceaiuri din plante medicinale. În plus, pot fi cumpărate direct din stupină produse apicole ecologice (miere, propolis, polen, ceară). În prezent, sunt în proces de instalare și amenajare 2 camere pentru proceduri apiterapeutice. Aici vizitatorii se vor putea odihni în paturi special amenajate, pe care se simte vibrația albinelor și se respiră aerul stupului bogat în compuși antimicrobieni. Aceste proceduri ajută la tratarea problemelor pulmonare și ale sistemului nervos. Date de contact: Valeriu Herța, președinte, s. Tătărăuca Veche, r-nul Soroca, GSM: , hertavaleriu@mail.ru 90

93 Prezentarea clusterului Armonia Nordului Organizația Obștească Republicană BARE-ROM propune trasee atractive care includ vizitarea Dealului Țiganilor din Soroca, considerat capitala neoficială a rromilor. Această parte a urbei s-a transformat intr-un adevărat brand, simbolizând abordarea creativă, cu specific aparte și făcând ca această zonă să devină unică și atractivă. Soluții arhitectonice originale se regăsesc în multe case de-ale rromilor, astfel așa-numitele Teatrul Mare din Moscova și faimosul Capitoliu din Washington pot fi admirate pe Dealul Țiganilor (acestea fiind bineînțeles imitații ale clădirilor propriu-zise). Acest loc oferă un spațiu inedit și unic, cu tradiții frumoase care pot fi văzute doar aici... Bucatele tradiționale țigănești, pregătite într-un stil deosebit, pot deveini, cu siguranță, unele dintre cele mai preferate. Date de contact: Robert și Artur Cerari. Organizația Obștească Alianța Fermierilor din raionul Drochia a creat în 2010 Zona eco-turistică Izvorul vieții, care include 4 sate vecine Cotova, Mândâc, Macareuca și Zgurița. Zona prezintă interes turistic prin obiectele sale atractive. Izvorul Vieții poate asigura un popas turistic de o zi la ferma de struți. În timpul popasului, vizitatorii pot beneficia de o excursie prin fermă și teritoriile adiacente, pe traseele turistice locale. Excursia poate continua și pe biciclete care pot fi închiriate pe teritoriul localităților. La prânz și cină se propun bucate tradiționale locului. Oferta specifică a zonei eco-turistice permite atragerea unui număr mare de consumatori, cum ar fi familii cu copii, elevii din școli, gimnazii și licee din raza raioanelor Soroca, Drochia ș.a. Date de contact: Petru Flocosu, com. Cotova, r-nul Drochia, GSM: , petruflocosu@rambler.ru 91

94 CAPITOLUL 6. CLUSTERE AGROTURISTICE Atracțiile destinației turistice Potențialul natural din arealul Clusterului Armonia Nordului Pădurea Stânca-Jeloboc este situată la nord-vest de orașul Soroca, între satele Cosăuți și lorjnița, și ocupă la moment o suprafață de circa 900 ha. Toponimul Stânca-Jeloboc reflectă o denumire populară. Amplasată pe malurile stâncoase ale batrânului Nistru, zona este străbătută de râpi, văgăuni și canioane. Aici rocile stratificate sunt scoase în evidență de numeroase izvoare, care se scurg spre Nistru. Bolovani mari de granit, gresie și calcar sunt aruncați pe malurile Nistrului, dar și în apele lui. În unele locuri mai adânci se formează vârtejuri, iar râul devine greu de navigat. Cotitura mare a Nistrului și stâncile cu păduri întinse de-a lungul lui creează un peisaj unic în felul său. Pădurea Stânca-Jeloboc reprezintă o ramașiță a vestiților Codri ai Sorocii mari păduri nistrene din nord-estul ținutului, unde au rămas până azi câteva masive forestiere (pădurea Mălăciuni, defileul Peștera lui Bechir, Pădurea Voloavei etc.). Procesul de distrugere a pădurilor din zona Sorocii a avut loc simultan cu tăierile masive începute după mijlocul sec. XIX în toate pădurile Moldovei. Războaiele au grăbit și ele tăierile de codri din bazinul Nistrului. Lemnul era folosit, în special, pentru crearea construcțiilor de apărare și a podurilor militare. Secetele și crizele energetice după cel de-al ll-lea război mondial au nimicit și mai mult pădurile nistrene. Pădurea Stânca-Jeloboc, datorită așezării sale pe stânci cu văi și canioane, a fost mai puțin supusă ravagiilor nimicitoare ale razboaielor și activităților umane. Aici s-au păstrat mulți arbori seculari, astfel vârsta unor stejari atinge circa 4 secole. Unul din acești arbori este protejat de stat, ca monument al naturii, fiind îngrădit, îngrijit și ocrotit de populația baștinașă. Stâncile împădurite servesc drept scuturi apărătoare pentru toată diversitatea naturală şi asigură condiţii prielnice pentru dezvoltarea faunei. În păduri îşi găsesc adăpost multe viețuitoare, printre care mistreţul (Sus scrofa), căpriorul (Capreolus capreolus), bursucul (Meles meles), vulpea (Velpes vulpes), jderul de piatră (Martes foina), jderul de pădure (Martes martes), nevăstuica (Mustela erminea), dihorele de pădure (Putorius putorius) ș.a. În grote se întâlnesc câteva specii de lilieci, printre care rinoloful mare (Rhinolophus fer-rumequinum), care este inclus în Cartea Roşie. Păsările sunt cele mai numeroase aici, în stânci îşi face cuib corbul (Corvus corax), devenit mai rar în ultimii ani; în pădurile seculare se mai întâlneşte ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius), inclusă și ea în Cartea Roşie. Stâncile şi pietrele enorme ascund câteva peşteri mici şi numeroase grote naturale. Cea mai cunoscută peşteră poartă denumirea de Peştera la Beci. Intrarea în această peşteră este ascunsă de vizitatorii care vor să cunoască legendele despre comorile din subteran. 92

95 Prezentarea clusterului Armonia Nordului Rezervaţia peisajeră Cosăuţi este o arie naturală protejată de stat, care se întinde pe o suprafaţă de 585 ha în Ocolul silvic Soroca Cosăuţi. Monument al naturii geologic şi paleontologic Pragurile Nistrului este la fel o arie naturală protejată de stat ce se întinde în albia Nistrului pe o suprafaţă de 8 ha, în preajma satului Cosăuţi. Monument al naturii geologic şi paleontologic Afloriment de gresii şi granit încă o arie naturală protejată, care se întinde pe o suprafaţă de 2 ha, amplasată pe versantul de vest al carierii părăsite din satul Cosăuţi. Monument al naturii geologic şi paleontologic Râpa lui Bechir una dintre cele mai cunoscute arii naturale protejate de stat, care se întinde pe o suprafaţă de 46 ha la sud de oraşul Soroca, în Ocolul silvic Soroca. Monument al naturii geologic şi paleontologic Afloriment de nisip şi gresii, se întinde pe o suprafaţă de 0,6 ha pe versantul de est al carierii din satul Redi-Cereşnovăţ. Monument al naturii geologic şi paleontologic Colina Casca, situată pe o suprafaţă de 37,6 ha la vest de satul Cremenciug, în Ocolul silvic Otaci Cremenciug. Monument al naturii geologic şi paleontologic Aflorimentul Cerlina, ocupă o suprafaţă de 60 ha la vest de satul Cerlina, raionul Soroca, pe coasta abruptă a râului Nistru; este ocrotită de stat. Monument al naturii Izvoarele Vărăncău, este protejat de stat, situat pe o suprafaţă de 2 ha la intrarea în satul Vărăncău. 93

96 CAPITOLUL 6. CLUSTERE AGROTURISTICE Monument al naturii botanice Rudi-Gavan, se întinde pe o suprafaţă de 49 ha lângă satul Rudi, Ocolul silvic Otaci. Rezervaţia silvică Baxani este protejată de stat, ocupă o suprafaţă de 45 ha în Ocolul silvic Soroca, între satele Popeşti (Drochia) şi Baxani (Soroca). Rezervaţia peisajeră Rudi Arioneşti, protejată de stat, se întinde pe o suprafaţă de 916 ha la 10 km mai jos de oraşul Otaci, de-a lungul Nistrului până la Arioneşti și Rudi (Soroca). Peisajul reprezintă un conglomerat de ponoare adânci, văi abrupte, izvoare şi cascade. Pădurea are diferite plante rare: dracilă, corn, luntricică, dediţel, pojarniţă de munte, trifoi negru etc. Rezervaţia peisajeră Holoşniţa, se întinde de-a lungul Nistrului pe o suprafaţă de 199 ha în preajma satului Holoşniţa. Peisajul reprezintă o pădure de stejar cu amestec de carpen, frasin şi tei roşu, pe stânca abruptă a malului drept al Nistrului. Monumentul hidrologic Izvorul Mare din s. Cotova (Drochia), este unul din cele mai mari izvoare din Moldova, fiind de tip Vaucluze, are o suprafață de 500 m 2, cu un debit de apă de 160 litri/secundă și cu o temperatură constantă de +11ºC. Izvoarele sunt unite într-un ansamblu formând un lac, care se încheie cu un podeț special pentru obsevare. Monument al naturii geologic şi paleontologic Râpa Zguriţa, este protejat de stat, ocupă o suprafaţă de 15 ha și se găsește la nord de satul Zguriţa (Drochia). 94

97 Prezentarea clusterului Armonia Nordului Potențialul antropic din arealul Clusterului Armonia Nordului Mai jos sunt prezentate doar câteva din perlele ținutului Soroca, despre care marele cronicar Dimitrie Cantemir în Descrierea Moldovei spunea... ţinutul cel mai de preţ ce iaste pre malul Nistrului o buna bucată de cale iaste Ţinutul Sorocii. Scaunul lui iaste Soroca.... În Registrul monumentelor ocrotite de stat din raionul Soroca sunt incluse 288 de monumente, inclusiv: 189 de importanţă naţională; 99 de importanţă locală. Dintre acestea sunt: 157 monumente arheologice; 64 monumente de arhitectură diversă; 7 monumente de artă; 60 monumente de istorie (51 ale gloriei militare); 10 biserici de importanță națională. Orașul Soroca are o varietate mare de atracții de o valoare culturală incontestabilă pentru întreagă țară și regiune, inclusiv: Cetatea Soroca situată în prezent în Grădina publică Petru Rareş, este considerată pe bună dreptate perla orașului, care stă de strajă de secole la hotarele țării. Cetatea este un remarcabil monument istoric, unic în arhitectura construcțiilor defensive ale Moldovei medievale. Considerată cetate genoveză, de câțiva ani arheologii încearcă să demonstreze că ținutul Soroca a avut o importanță majoră atât în politica internă, cât și în cea externă a statului. Recent reconstruită, fortăreața a devenit și mai dispusă să țină piept invaziilor de vizitatori. Cetatea Soroca, alături de celelalte cetăţi, ca Restormel, Del Monte, Queenborough, au înscrise în arhitectura zidurilor Legea supremă a armoniei. A fost şi este o parte componentă a arhitecturii medievale europene, constituind acel zid de apărare a civilizaţiei creştine contra stepei sălbatice. Muzeul de Istorie şi Etnografie din or. Soroca a fost fondat la 13 mai 1907 și în prezent dispune de două edificii. Muzeul se află în centrul orașului Soroca, pe cea mai circulată arteră şi în apropierea unor instituții de cultură, precum Biblioteca de carte românească Basarabia, Palatul de Cultură, Biblioteca publică M. Sadoveanu, iar modernizarea sediului muzeului a permis o nouă abordare expozițională. În incinta muzeului sunt expuse documente, obiecte descoperite în urma săpăturilor arheologice din cetatea medievală, din oraș şi din raion. Multe din exponatele muzeale au fost apreciate ca obiecte cu valoare de unicat, printre care sunt: exponate arheologice, monede și cărți vechi, fotografii și documente, arme, vestimentație de epocă etc. 95

98 CAPITOLUL 6. CLUSTERE AGROTURISTICE Peştera Bechir schit rupestru, construit probabil în sec. VIII-IX d.hr. Se aseamănă foarte mult cu mănăstirea rupestră din Kapodocia. Însăşi locul de amplasare a peșterii este un monument al naturii: o râpă adâncă cu lungimea de 10 km, lăţimea la gură de 375 m, adâncimea pe alocuri atingând 100 m. În unele locuri apar terase de piatră din epoca glaciară. O veche denumire a Dealului lui Bechir este Gradiştea, ce adevereşte faptul că sus pe deal a fost o cetate antică, care însă nu a fost încă studiată. Situaţia sa de unicat în plan istoric, religios şi ca realizare artistică impune înscrierea ei printre monumentele ocrotite de stat, parte a patrimoniului naţional, precum și instituirea unor condiţii de restaurare. Lumânarea Recunoştinţei reprezintă un monument recent înălțat pe stâncă abruptă deasupra Nistrului, la intrarea în or. Soroca. Ideea edificării ei aparține renumitului clasic al literaturii române Ion Druță. Acest proiect, pe care scriitorul l-a numit Lumânarea Recunoștinței a fost realizat și inaugurat la 27 martie Pentru a ajunge aici trebuie ridicate șase sute de trepte, ce urcă de la apele Nistrului până în piscul dealului, unde în vârf se înalță o capelă în forma de lumânare cu înălțimea de 29,5 m, a cărei lumină pe timp de noapte se vede până în Otaci și Camenca. De aici, din vârful dealului se deschide o priveliște pitorească de neasemuit. Biserica de lemn din Soroca este construită în stil maramureșean, pe malul Nistrului, și poartă hramul Sfinții Martiri Brâncoveni. A fost ridicată de meșterii iscusiți din Maramureș, care au muncit la ea timp de trei luni. Construcția are o înălțime de 25 de metri și respectă stilul arhitectural caracteristic; este acoperită cu șindrilă din lemn adus de peste Prut. Interiorul bisericii este pictat chiar de preotul paroh Sorin Huluță, care pe lângă Seminarul teologic a studiat și pictura murală. Această biserică este o donație oferită Republicii Moldova de către ex-președintele României, Traian Băsescu, în semn de respect pentru cetățenii celor două state care sunt frați prin istorie și credință. Lăcașul sfânt este încăpător și poate găzdui peste o sută de enoriași. Biserica din piatră Sf. Teodor Stratilat (1914) a fost construită sub supravegherea inginerului S. Bolişov și are o compoziţie originală, fiind amplasată pe terasa nordică a oraşului Soroca, unde domină atmosfera urbană a cartierului. Biserica este decorată cu turnuleţe şi arce decorative pe întreg perimetrul pereţilor construiţi din piatră. Blocurile de calcar au fost utilizate doar la ridicarea bolţilor. Clopotniţa înaltă de formă prizmatică cu 4 caturi, tamburul cu acoperiş piramidal de deasupra naosului domină și impresionează compoziţia arhitecturală, care mai este completată de 4 turnuleţe amplasate în jurul cupolei centrale. Biserica din piatră Sf. Dumitru (1814 sau, potrivit altor surse, 1826) a fost construită pe teritoriul fostului sat Bujerovca, pe panta dealului care coboară spre Nistru. Biserica cu cele trei cupole este una dintre construcțiile dominante ale oraşului Soroca. Aceasta îmbină particularităţile arhitecturii naţionale şi a neoclasicismului. Naosul un dreptunghi cu colţurile rotunjite, este încununat cu o cupolă semisferică pe tambur înalt. Deasupra pronaosului se înalţă clopotniţa străpunsă de arce, cupola sa amintind de forma clopotului, caracteristică pentru secolele XVIII-XIX. Încă o cupolă pe tamburul octagonal se ridică deasupra altarului. Intrările de la sud şi nord sunt marcate de porticuri cu frontoane, sprijinite pe perechi de coloane. 96

99 Prezentarea clusterului Armonia Nordului Dealul Ţiganilor este considerat capitala neoficială a rromilor. Acesta este unul dintre cele mai importante puncte de atracție turistică din orașul Soroca. În raionul Soroca locuiesc peste 10 mii de rromi, iar casele construite de ei seamănă mai degrabă cu niște castele imitații ale unor monumente de arhitectură. Rromii din Soroca au îndrăznit să îmbine elemente din toate stilurile arhitecturale cunoscute omenirii. Ca dovadă, în acest cartier se regăsește copia Teatrului Mare din Moscova, în vecinătatea faimosului Capitoliu din Washington. Mănăstirea Cosăuţi cu hramul Acoperamantul Maicii Domnului are prima atestare documentară încă în februarie 1757 (schitul Cosăuţi). Din aceeaşi sursă aflăm şi numele unuia din primii administratori ai schitului. Schitul Cosăuţi a fost ridicat la o distanţă de cca 1,5 km de izvorul pârăului Iorginţi, afluent de dreapta al râului Nistru. Se găsește într-un defileu din trei părţi înconjurat de dealuri, în partea nordică delimitat de râul Nistru. A fost denumit Cosăuţi după numele moşiei unde a fost înălțat. Un timp schitul s-a mai numit şi Iorginţi, după numele pârăului pe al cărui mal se află. Cu acest nume mănăstirea este atestată în documentele de arhivă până la închiderea sa în La 1,5 km de locul unde a fost situată vechea mănăstire, în partea superioară a teraselor calcaroase (malul drept al râului Nistru), se află săpată în stâncă o veche chilie, numită de localnici Mănăstirea în Cretă. Probabil, de aici şi-o fi luat începutul şi viaţa monahală din această moşie. În , odată cu crearea Eparhiei Chişinăului şi Hotinului, la insistenţa noului exarh, mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni, schitul Cosăuţi obţine statut de mănăstire. Se ştie că în 1820 aici funcţiona o singură biserică de lemn cu hramul Naşterea Maicii Domnului, mănăstirea făcând parte din lista celor 12 mănăstiri de călugări din Basarabia. Situată pe malul râului Nistru la 5 km de satul Cosăuţi, mănăstirea are în apropiere un loc numit la Pristol. Reconstrucţia mănăstirii a început în anii '90 ai sec. XX, pe panta de nord a versantului, în partea opusă așezării iniţiale, după ce a fost redeschisă în anul 1990 de către parohul satului Cosăuți, Ieronim Palii. Acesta a construit o biserică cu hramul Adormirii Maicii Domnului după un proiect donat de IPS Daniel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei. Actualmente, la Mănăstirea Cosăuți vin numeroși credincioși, călători și turiști care își alină sufletul și găsesc aici clipe de înălțare. Izvorul sau fântâna-şipot de aici are o apă curativă. Muzeul de Istorie şi Etnografie din s. Cosăuţi a fost fondat în anul 1965 ca muzeu şcolar în fosta clădire a şcolii laice din sat, construită în anul Din 2003 funcționează ca Muzeu de Istorie şi Etnografie. Este amplasat într-un loc pitoresc în satul pietrarilor, iar din anul 2007 a fost redeschis după o reparaţie capitală. Muzeul dispune de 3 săli expoziţionale, cu peste 4000 de exponate din mai multe domenii: arheologie, geologie, etnografie, învăţământ, cultură, istorie. Printre exponatele cele mai importante este şi costumul naţional al regretatei interprete de folclor Anastasia Briciuc, care a dus faima tradiției folclorice locale departe de hotarele ţării, participând în anul 1937 la Concursul Corurilor din Bucureşti. Arcul Geodezic Struve este arcul meridianului (cu lungimea de peste 2820 km), constând dintr-o reţea de 265 de puncte, care reprezintă cuburi de piatră plasate în pământ cu mărimea 2x2 metri. Aceste puncte sunt situate pe teritoriul a 10 ţări contemporane (Norvegia, Suedia, Finlanda, Rusia, Estonia, Letonia, Lituania, Belarus, Ucraina și Republica Moldova). Ele au fost create în scopul de a determina parametrii Pământului, a formei şi mărimii acestuia. Arcul se găsește lângă satul Rudi și este unicul monument de pe teritoriul republicii protejat de UNESCO, înscris în Lista Patrimoniului Mondial. 97

100 CAPITOLUL 6. CLUSTERE AGROTURISTICE Farfuria Turcului. În una dintre cele mai mari rezervaţii din Nord-Estul țării, Rudi-Arioneşti, cu malurile abrupte şi împădurite, din apropierea a trei localități (Rudi, Arioneşti şi Tătărăuca) se găsesc trei cetăţi de pământ, La Şanţuri, de origine tracică, identificate de unii cercetători cu oraşul antic Maetonium, La trei cruci (getică) şi FarfuriaTurcului. Ultima cetate are forma unei circumferințe, cu înălțimea de cca 10 m, puțin înclinată, având m în diametru și împrejmuită de un șanț adânc. Conform opiniilor arheologilor, aici ar fi existat o horodiște, întărită ulterior cu un șanț și un val de pământ. Se presupune că horodiștea a aparținut geto-dacilor liberi. Lângă ea se păstrează ruinele unui altar de biserică. După o altă versiune, cetatea Farfuria turcului ar fi din perioada medievală. O legendă spune că Ștefan cel Mare a capturat după bătălia de la Lipnic câteva mii de turci și tătari și i-a pus să care pământ și să ridice o fortificație, care în caz de nevoie să fie folosită împotriva năvălitorilor. Datorită formei, cetății i-a rămas denumirea de Farfuria turcului. Mănăstirea Rudi (de călugăriţe) cu hramul Sfânta Treime se află în satul Rudi, pe locul unde râul Bulboaca se varsă în apele Nistrului. Mănăstirea se ascunde printre codrii seculari de pe stâncile abrupte ale Nistrului, mai fiind și înconjurată de o creastă din piatră din rezervația Rudi-Arionești. Data fondării este confirmată de inscripțiile ce s-au păstrat pe zidul bisericii (1774). Este una dintre cele mai reprezentative biserici din Moldova, păstrând stilul vechi moldovenesc în arhitectura sa. Mănăstirea Călărășeuca este situată pe malul drept al Nistrului și a fost fondată în secolul al XVIII-lea. Până în 1780 slujbele se făceau în biserica veche, iar după ce aceasta nu mai putea fi folosită, Hagi Marcu Donici din Movilău, de pe malul opus al Nistrului, a construit aici o biserică cu hramul Adormirea Maicii Domnului cu clopotniţă, pe care a sfinţit-o în În 1853 a fost construită cea de-a doua biserică cu hramul Sfântului Mitrofan. În 1916 călugării pleacă pe la alte mănăstiri, iar în Călărăşeuca sunt aduse călugăriţele refugiate din mănăstirea Virov, din Polonia rusească (aflată la acea dată sub ocupaţia trupelor austro-germane). În anul 1961 autorităţile comuniste au transformat mănăstirea Călărăşeuca în spital pentru copiii cu handicap psihic. Biserica de iarnă a fost transformată în club, iar cea de vară în depozit al spitalului. La 3 mai 1991, mănăstirea de maici de la Călărăşeuca a fost redeschisă. 98

101 Prezentarea clusterului Armonia Nordului Vila cu parc Mândâc (s. Mândâc, r-nul Dondușeni) a fost construită în anii 90 ai secolului al XIX-lea şi se întinde pe 16 hectare. Boierul de origine poloneză, Kaetan Ohanowicz, şi-a ales acest loc pentru viitoarea sa reşedinţă, fiind impresionat de frumuseţea şi liniştea de aici. Între satele Mândâc şi Cotova în 1877 a început construcţia conacului. Clădirea cu două niveluri are o arhitectură cu specific polonez, deosebită de cele ale nobilimii locale şi a fost proiectată de celebrul arhitect Alexandru Bernardazzi. Proprietatea boierului mai includea un parc deosebit, creat după asemănarea grădinilor romane, cu trei lacuri, unde a fost adus pentru prima dată în Basarabia crapul-oglindă, izvoare, o moară de apă, alei, terase, o baie şi alte anexe, precum şi cavoul familial. Istoria moşiei este învăluită de legende. Se spune că parcul a fost creat într-un timp-record, în 40 de zile, fiind sădiţi copaci maturi, deoarece moşierul voia să-şi impresioneze amanta care urma să vină din Polonia. Conacul ar fi avut cinci intrări şi, precaut din fire, boierul nu ieşea niciodată pe uşa pe care intra. Astăzi sunt cunoscute doar două. Atât exteriorul, cât şi interiorul conacului au fost denaturate în perioada sovietică, atunci când ansamblul a fost utilizat în diferite scopuri, în ultimii ani fiind tabără de pionieri. Parcul încă reprezintă o colecţie de specii rare şi de preţ ale florei din Moldova. În anul 1997, Complexul muzeal Vila cu parc Mândâc a fost inclus ca filială a Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, în baza complexului arhitectonic, și declarat monument de istorie şi arhitectură peisagistică de la sfârşitul secolului al XIX-lea, cu scopul restabilirii arhitecturii peisagistice, restaurării şi muzeificării monumentelor de arhitectură şi creării unei expoziţii de arhitectură tradiţională din zona de Nord a Republicii Moldova. Există intenții de reabilitare a acestui complex cu susținerea partenerilor din Polonia. Monumentul istorico-arhitectural Biserica de lemn cu hramul Adormirea Maicii Domnului din s. Măcăreuca are mai mult de 220 de ani. La 1793 este atestată pentru prima dată documentar existenţa unei biserici de lemn, acoperită cu paie în s. Măcăreuca. În anul 1874, această biserică a fost reparată. În faţa pridvorului bisericii se află şi azi o criptă, în care sunt înmormântate soţia boierului Nicolae Russo, proprietarul moșiei din Măcăreuca, şi o nepoată de-a ei. Un prim slujitor al bisericii, găsit în scrierile timpului, este psalmistul Vasile Corcodel din Sângera. La sfârşitul anilor 50 ai secolului al XX-lea, biserica cea din lemn a fost închisă, fiind transformată în muzeu etnografic. Preotul din Zguriţa, părintele Ioan Grigoraş, a reuşit să păstreze cele mai sacre lucruri: Uşile Împărăteşti ale vechii biserici din lemn, icoane străvechi, alte obiecte de cult, pentru a le ține în biserica la care slujea. Toate acestea au fost restituite, aşezate şi folosite în noua biserică din piatră. După 1989, biserica de lemn a fost renovată şi deschisă pentru localnici. În anul 2000, actualul preot din Măcăreuca, cu ajutorul localnicilor, a făcut o reparaţie cosmetică la biserica de lemn. Muzeul Fermierului, fondat în 2005 și amplasat pe un teren deschis pe teritoriul Gospodăriei Țărănești Petru Flocosu din s.cotova, include peste zece colecții de pluguri, unelte agricole, cântare, râșnițe, instrumente meșteșugărești, obiecte de uz casnic, în număr de peste 400 de exponate. Un interes aparte îl prezintă colecția de căruțe de toate tipurile și din toate timpurile. Aceste exponate poartă amprenta istoriei dezvoltării și culturii țaranului moldovean. Ferma de struți cu popas turistic din cadrul GȚ Petru Flocosu din s.cotova are 9 struți maturi și un popas turistic dotat cu grătar, scrânciob, foișor, amplasate în umbra unei alei de nucari cu o lungime de 3 km. Unicitatea acestui popas turistic sunt struții și trei fresce încrustate pe pereții fermei Epoca de piatră, Panorama țaranului din trecut și Cotova 50 ani în componența URSS. În acest areal a devenit o tradiție organizarea festivalului La izvorul dorului și Festivalului muzeelor. 99

102 CAPITOLUL 6. CLUSTERE AGROTURISTICE Prezentarea clusterului Drumul recifelor Unitatea de management: Muzeului Ținutului din or. Edineţ Localizare: or. Edineț, str. Independenței, 49 Persoana responsabilă: Angela Boian, muzeograf, GSM: , tel./fax: , drumulrecifelor@gmail.com Clusterul Drumul Recifelor reprezintă o asociație a unor persoane juridice și fizice din raza raionului Edineț pentru promovarea, susținerea și dezvoltarea potențialului agroturistic din această regiune. Scopul de bază al Clusterului constă în comercializarea ofertei turistice Drumul Recifelor pe piața turistică locală, regională, cu ieșire treptată pe piața națională și internațională. Oferta include servicii de cazare, alimentație și agrement din raza raionului Edineț. În cadrul clusterului sunt 5 membri care au încheiat un acord prin care părţile se angajează să colaboreze în vederea realizării următoarelor obiective specifice: îmbunătățirea cadrului de cooperare între membrii Clusterului și obținerea unor beneficii reciproc avantajoase din activitățile de găzduire a vizitatorilor și turiștilor în destinația turistică din raionul Edineț și or.bălți; promovarea unui brand unic al clusterului; dezvoltarea activităţilor şi implementarea proiectelor cu scopul de a îmbunătăţi capacitatea inovativă şi competitivitatea pe piaţa regională, îndeosebi a IMM-urilor şi unităţilor de cercetare-dezvoltare-inovare; oferirea și obținerea unor servicii de consulting, training, coaching, design, precum şi alte servicii de către membrii Clusterului; creşterea interacţiunii dintre membri prin optimizarea fluxului de comunicare în interiorul şi exteriorul Clusterului; instruirea practică a angajaților, tinerilor, studenţilor pentru actualizarea şi consolidarea cunostinţelor în domeniile legate de agroturism, în concordanţă cu noile tendinţe, standarde şi tehnologii în domeniu; încurajarea şi cooptarea de noi antreprenori, freelanceri, firme, IMM-uri şi unităţi de cercetare-dezvoltare-inovare, prin consolidarea şi promovarea imaginii pe plan naţional şi internaţional a Clusterului; participarea și organizarea expoziţiilor de turism pentru promovarea Clusterului și a destinației turistice a Clusterului; aplicarea tehnologiilor avansate, testarea-validarea rezultatelor cercetărilor şi a prototipurilor, precum şi altele asemenea; participarea la activitățile altor clustere sau consorţiilor locale, regionale, naţionale, europene şi internaţionale, pentru implementarea proiectelor în turism; aprofundarea colaborării internaţionale cu firme, organizaţii şi instituţii similare, interesate în dezvoltarea agroturismului și domeniilor conexe. 100

103 Prezentarea clusterului Drumul recifelor Responsabilități ale membriior ce acordă servicii de informare și ghidare a oaspețiior destinației: asigurarea unui personai prezentabil, cu ținută profesionistă, bine informat, autentic, veridic; oferirea informației succinte și veridice; folosirea materialului ilustrativ comun, dar și cel al partenerilor; cunoașterea mai multor limbi de către personal; flexibilitate în deruiarea programului turistic; stimularea incluziunii turistului în activități practice, comunicarea cu locainicii; participarea la colectarea și analiza datelor de marketing; utilizarea pictogramelor (semne, imagini) turistice reprezentative comune. Responsabilități aie membriior Clusterului ce acordă servicii de cazare a turiștiior: elaborarea și prezentarea condițiilor minime discutate și acceptate de parteneri; cooperare în vederea deservirii calitative a grupurilor numeroase de vizitatori; certificarea în sisteme de asigurare a calității naționale sau internaționale (după caz); informarea timpurie referitor la condițiile de acordare a micului dejun la cazare; asigurarea condițiilor minime de igienă, calitate și securitate a turiștilor; asigurarea accesului turiștilor la condițiile de autoservire a mesei (după caz); utilizarea pictogramelor (semne, imagini) turistice reprezentative comune în Cluster; oferirea informației succinte și veridice despre activitatea în Cluster; participarea la colectarea și analiza datelor de marketing. Responsabilități ale membrilor ce acordă servicii de alimentație a oaspeților destinației: asigurarea normelor de securitate alimentară a vizitatorului în unitate; cunoașterea regulilor de servire a meselor pentru turiști; asigurarea condițiilor minime de igienă, calitate și securitate a turiștilor; respectarea raportului de minim 30% din meniu cu specific local, autentic; certificarea/categorizarea în sisteme naționale sau internaționale de calitate (după caz); asigurarea accesului turistului la condiții de autoservire a mesei (după caz); utilizarea pictogramelor (semne, imagini) turistice reprezentative comune în Cluster; oferirea informațiilor succinte și veridice despre activitatea Clusterului; participarea la colectarea și analiza datelor de marketing. Responsabilități ale membriior ce accordă servicii de agrement, organizare a timpului Iiber al turiștiior: asigurarea condițiilor minime de igienă, calitate și securitate a turiștilor în toate atracțiile turistice ale Clusterului; asigurarea de către deținătorii de resurse/atracții turistice a condițiilor de acces la obiectele de agrement și petrecere a timpului liber al turiștilor (orarul de lucru și lista tarifelor pentru serviciile prestate/produsele turistice oferite); participarea meșterilor populari cu propriile lucrări la acțiunile de promovare a produselor turistice ale Clusterului; asigurarea condițiilor minime de igienă, calitate și securitate în timpul organizării atelierilor cu implicarea vizitatorilor; asigurarea (de către mănăstiri) a accesibilității atracției în cadrul unui program zilnic cunoscut; oferirea informațiilor succinte și veridice despre activitatea Clusterului; participarea la colectarea și analiza datelor de marketing; utilizarea pictogramelor (semne, imagini) turistice reprezentative comune în Cluster. Responsabilități ale membrilor ce acordă alte servicii conexe agroturismului în destinație: asigurarea condițiilor minime de igienă, calitate și securitate a turiștilor; oferirea informațiilor succinte și veridice despre activitatea Clusterului; participarea la colectarea și analiza datelor de marketing; utilizarea pictogramelor (semne, imagini) turistice reprezentative comune în Cluster. Responsabilități ale membrilor ce acordă servicii de cercetare-inovare în cadrul Clusterului: analiza periodică și calitativă a datelor de marketing din Cluster; monitorizarea și informarea despre conjunctura de piață, aspectele legislative modificate; prezentarea tendințelor relevante, prognozarea perspectivelor în domeniu; acordarea asistenței la elaborarea și promovarea noilor proiecte. 101

104 CAPITOLUL 6. CLUSTERE AGROTURISTICE Descrierea membrilor Clusterului Responsabil de gestionarea activităților în cadrul Clusterului este Muzeul Ținutului din or. Edineț. În centrul orașului se află două clădiri vechi, în care își are sediul Muzeul Ținutului. Edificiile au fost construite în anii de Druț Leibman Șmil, fiind transmise mai apoi Societății evreiești pentru deschiderea unui spital. În clădirea în care se află în prezent Secția de artă populară pe timpuri a activat o sinagogă. În timpul celui de-al doilea război mondial, în luna martie 1944, în ambele clădiri a fost amplasat Statul major al Regimentului 123 de grăniceri, care primise misiunea de a restabili frontiera de stat. Mai apoi, după război, în incinta clădirii principale a activat policlinica raională și cea stomatologică. În luna mai 1975 a fost adoptată hotărârea Comitetului executiv Edineț privind transmiterea clădirii fostei policlinici pentru muzeu. La 29 mai 1982 a fost deschisă prima expoziție staționară de istorie și etnografie, cu un patrimoniu de peste piese de divers tip. La 16 ianuarie 1984 a fost deschisă Secția natură. Această secție cuprinde 4 compartimente importante: protecția solului și subsolului, fenologia ținutului, protecția naturii, protecția florei și faunei din aria raionului Edineț. Aici sunt expuse plante care au fost introduse în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Secția de artă populară a fost deschisă la 15 ianuarie Scopul ei este de a studia obiceiurile și tradițiile, precum și de a propaga în masă meșteșugurile populare locale, de a scoate din anonimatul timpului numele meșterilor populari din zona de nord a Moldovei. La 27 august 1997 a fost inaugurată o nouă expoziție de istorie și arheologie în Secția de istorie a muzeului. În acest an (2016) muzeul a mai deschis un nou compartiment, Casa mare, o expoziție staționară cu toate obiectele și atributele ce țin de viața material-spirituală a neamului nostru. Date de contact: Angela Boian, muzeograf, GSM: , tel./fax: , drumulrecifelor@gmail.com AO Centrul Inițiativelor Private din Bălți este o organizație obștească care își desfășoară activitatea în municipiul Bălți din 28 noiembrie 2000 și organizează diferite activități de informare, consultanță și școlarizare în toate sectoarele și sferele social-economice. Centrul își desfăşoară activităţile sale în colaborare cu APL, instituțiile de stat și private, diferite ONG naționale și internaționale. În anul 2003, AO Centrul Inițiativelor Private (în continuare AO CIP) a fost certificată de Ministerul Justiției al Republicii Moldova ca organizație de utilitate publică și acest statut este menținut și până în prezent. Scopul organizației constă în: contribuirea la crearea condițiilor de adaptare economică, juridică, psihosocială, culturală, a altor drepturi și libertăți ale antreprenorilor; stimularea activismului femeilor în dezvoltarea activităților antreprenoriale; integrarea în spatiul național și internațional pentru rezolvarea problemelor legate de diverse aspecte ale activității de antreprenoriat. Aria de deservire a AO CIP include municipiul Bălți și localitățile din raioanele adiacente Sângerei, Fălești, Râșcani, Drochia și Edineț. Clienții beneficiază de servicii calitative de informare, consultanță și școlarizare referitor la planificarea și managementul afacerilor, tehnologiile avansate de producție și de prestare a serviciilor, tehnologiile informaționale, însușirea noilor deprinderi și posibilități de autorealizare prin intermediul inițierii unei afaceri. Anual mii de persoane beneficiază de serviciile oferite de echipa de consultanți ai CIP. Echipa de lucru a Centrului posedă experiență profesională acumulată și pe parcursul vizitelor de studiu peste hotare (România, Cehia, Polonia, Slovacia, Georgia, Suedia, SUA, Marea Britanie, Ucraina). Echipa promovează dezvoltarea sectorului privat, atât agricol, cât și non-agricol în mediul rural și urban, contribuind la obținerea succesului în afaceri prin accesul antreprenorilor la cunoștințe și experiența modernă. Pe parcursul a mai mult de zece ani de colaborare, CIP a implementat diverse proiecte și miniproiecte, care au contribuit la sporirea veniturilor producătorilor agricoli și antreprenorilor rurali din aria de deservire. În perioada , în conlucrare cu instituțiile naționale și internaționale, CIP a acumulat experiență în organizarea și implementarea studiilor de evaluare în sectorul agricol și antreprenoriatului rural. 102

105 Prezentarea clusterului Drumul recifelor În anii , AO CIP este partener în implementarea proiectelor transfrontaliere. Date de contact: Anghelina Carțân, tel.: , a_cartin@yahoo.com, cip. balti@gmail.com; Mănăstirea Nașterea Domnului din s. Zăbriceni a fost deschisă la 4 august Acest aşezământ monahal este amplasat la o margine de pădure, într-un loc pitoresc, pe teritoriul fostului sanatoriu de odihnă şi tratament Albinuţa. Este singura mănăstire de călugări din raionul Edineţ şi din întreaga Episcopie, pentru că celelalte trei Călărăşeuca, Rudi şi Briceni, sunt mănăstiri de maici. Iniţial, aici s-a aşezat un grup de 8 fraţi, veniţi de la Mănăstirea Noul-Neamţ (Chiţcani), în frunte cu arhimandritul (pe atunci egumenul) Damian, numit încă de la început stareţ al acestei mănăstiri. Cu străduinţa stareţului şi a fraţilor din mănăstire, în scurt timp a fost amenajat un paraclis, chilii, trapeza şi alte edificii necesare vieţii mănăstireşti. Cu timpul acestea au fost aduse la condiţii mai bune, iar obştea mănăstirii s-a mărit, numărând în prezent 14 persoane, dintre care 6 sunt slujitori ai altarului. Încă de la început mănăstirii i s-a dat hramul Naşterea Domnului (25 decembrie/7 ianuarie), pentru că deschiderea ei a avut loc în preajma anului Mănăstirea mai are un al doilea mare hram, la 4 august, când se marchează întemeierea mănăstirii, de ziua Sfântului Mucenic Foca, în cinstea căruia a fost amenajat un mic paraclis în care se slujeşte până astăzi. Mai târziu, acest paraclis a luat drept ocrotitori şi pe Cuvioşii Paisie de la Neamţ şi Siluan Athonitul mari povăţuitori ai monahilor. Recent, în mănăstire s-a construit încă un paraclis, având ca ocrotitor pe Sfântul Apostol şi Evanghelist Ioan Teologul. Atunci când se vorbeşte despre Mănăstirea Zăbriceni, trebuie menționat că încă de la deschiderea ei, pe lângă viaţa monahală, ea a avut şi o misiune pastoral-misionară şi culturală destul de intensă. Chiar din august 1999, pe lângă mănăstire s-a înfiinţat un Seminar Teologic Liceal de băieţi, iar din august 2004 şi o Facultate (iniţial Institut) de Teologie Ortodoxă, care oferea pregătire teologică superioară. Până în prezent, Seminarul a fost absolvit de 8 promoţii de absolvenţi, iar Facultatea de 2 promoţii de licenţiaţi în teologie. În vara anului 2011 Mănăstirea a fost vizitată de câţiva specialişti în agricultura ecologică din Cehia, care au rămas profund impresionaţi de locurile pitoreşti ce înconjoară mănăstirea şi, nu în ultimul rând, de centura forestieră care, practic, izolează terenurile agricole, fiind ca un voal ce ocroteşte culturile de impurităţi. Astfel, conducerea mănăstirii s-a determinat să crească și să împartă darurile Naturii la toţi doritorii. În așa mod a fost înființată o BIO-Cămară pe lângă mănăstire, care are drept scop promovarea produselor ecologice, precum şi comercializarea acestora pe piaţa autohtonă. Pe teritoriul mănăstirii se pot cumpăra produse ecologice, inclusiv ceaiuri din plante medicinale autohtone, miere de albine, legume, fructe, pâine și carne. Date de contact: Mihai Ceban, GSM: , tel , manastireazabriceni@gmail.com Hotelul Bomond oferă turiștilor servicii de cazare. Este un hotel de trei stele, care se află în centrul orașului Edineț, în zona parcului V. Alecsandri. Hotelul dispune de 11 camere cu capacitatea de 30 de locuri, cu condiții bune de cazare, de o parcare gratuită, de wi-fi ș.a. Această unitate hotelieră activează non-stop din anul 2007, anual găzduind sute de clienți atât din țară, cât și de peste hotare. Rezervările se pot face pe Hotelul este amplasat la 150 m depărtare de CIT. În cadrul clusterului hotelul are rolul de cazare a consumatorilor produsului turistic (aici intrând intreținerea și rezervarea locurilor, satisfacerea altor nevoi ale clienților prin prestări de servicii) etc. Restaurantul Arina activează din anul 2000 și dispune de o capacitate de 120 de persoane. Este amplasat în centrul orașului Edineț, în str. 31 August Restaurantul oferă clienților o sală spațioasă, bine amenajată, cu o deservire la cel mai înalt nivel. Managerul restaurantului este o gazdă ospitalieră, iar chelnerii sunt bine instruiți. Restaurantul are un meniu divers atât din bucate netradiționale, cât și din specialități tradiționale zonei de nord a Moldovei. Restaurantul dispune de parcare. Distanța de la CIT până la restaurant nu depășește 400 m. Rolul restaurantului în cadrul clusterului este satisfacerea necesităților de hrană ale turiștilor, dar și a unor nevoi de recreere și distracție. Ele se dezvoltă în relație cu celelalte servicii. Activitatea restaurantului o constituie întreagă producție și distribuție de bucate și băuturi, respectiv, pregătirea preparatelor culinare și a produselor de patiserie-cofetărie, aprovizionarea cu mărfuri, consumul produselor pe loc sau în afara unității, cât si crearea unei ambianțe favorabile destinderii și recreerii clienților. Date de contact: Arina Carazan, GSM: , tel , mosu1985@gmail.com 103

106 CAPITOLUL 6. CLUSTERE AGROTURISTICE Atracții ale destinației turistice Potențialul natural Regiunea de Nord a Republicii Moldova este teritoriul cel mai bogat în monumente naturale de importanță locală și internațională. În conformitate cu Legea privind fondul ariilor naturale protejate de stat, dintre cele 130 de monumente ale naturi, mai mult de jumătate (69) se află în nordul Moldovei. Raionul Edineț dispune de bogate și variate resurse turistice naturale. Principalele obiective turistice naturale includ: monumente ale naturii geologice și paleontologice (7); arbori seculari (5); monumente de arhitectură peisageră (3); rezervații de resurse (1); rezervații peisagere (3). Tabel 4. Lista monumentelor geologice și paleontologice din raionul Edineț Nr. Denumirea Suprafața (ha) 1. Grotele Brânzeni Recifele Brânzeni Defileul Buzdugeni Defileul Burlănești Râpa Volodeni 6 6. Defileul Trinca Defileul Fetești 68 Sub aspect geomorfologic, raionul Edineț face parte din regiunea Toltrelor Prutului, care creează pe aceste locuri un peisaj pitoresc. Toltrele reprezintă formaţiuni de recife submarine, care reflectă toate etapele de formare a munţilor Carpaţi, fenomen ce s-a produs cu circa milioane de ani în urmă. Toltrele reprezintă masive de calcar recifal, fiind formațiuni unice în Europa, răspândite în Podișul Podoliei (Ucraina) și în nordul Basarabiei. Peisajul toltrelor constituie o alternanță de formațiuni recifale stâncoase, cu ape curgătoare și vegetație ierboasă sau chiar păduri, edificatoare fiind speciile petrofile. Cursul Prutului cu afluenţii lui au spălat sedimentele cu structură poroasă de pe toltre, prezentându-le în toată splendoarea lor. În raioanele Edineț și Briceni şirurile de toltre, fragmentate de spărturi formează defileuri pitoreşti, cum ar fi cele de lângă satele Caracuşenii Vechi, Corjeuţi, Trinca ş.a. În unele locuri ele formează cupole, pe care se înalţă stânci rifogene de o vârstă mai tânără, având formă de creastă, cum ar fi cele de lângă satul Feteşti. O formă foarte rară de formaţii rifogene atolii poate fi văzută lângă satul Caracuşenii Vechi. Satul Brânzeni este situat în cupa unui atol mare, care are câţiva kilometri în diametru. 104

107 Prezentarea clusterului Drumul recifelor Monumentul Natural Geologic Paleontologic Defileul Trinca Aria naturală protejată de stat Defileul Trinca, cu suprafața de 70,44 ha, este situată la sud-vest de s. Trinca, raionul Edineț, în valea râului Draghiște. Defileul are o altitudine de m. Deținător funciar al monumentului este primăria s. Trinca. A fost constituit ca monument la 8 ianuarie Defileul Trinca s-a format în urma adâncirii râului Draghiște în reciful de calcar badenian-sarmațian inferior, care constituie un fragment al șirului de toltre, formând o vale îngustă cu versanți abrupți. Calcarele de aici, ca și celelalte din zona de toltre din nordul republicii, sunt constituite din resturi scheletice de alge și briozoare, cochilii de foraminifere și moluște, coralieri și din resturi ale altor organisme marine. Pe versanții defileului de la Trinca au fost înregistrate mai multe grote, în unele dintre ele fiind descoperite urme de existență a neandertalienilor din Paleolicul mediu (unelte de vânat și de gospodărie, oseminte de mamut, rinocer blănos, bizon, cerb, cal, urs de peșteră și ale altor animale vânate pentru alimentare, blană, menținerea rugului în locuințe etc.). Valoarea turistică a acestui monument oferă posibilitatea practicării turismului de cunoaștere, științifico-practic. Aici s-au păstrat mărturii ale istoriei geologice, faunei și a modului de viață a omului din Paleoliticul mediu. Monumentul Natural Geologic Paleontologic Defileul Fetești Aria protejată de stat Defileul Fetești se află la est de s. Fetești, lângă șoseaua care duce spre or. Edineț. Suprafața protejată constituie 37,45 ha. Altitudinea este de m. Deținător funciar este primăria s. Fetești. Unele stânci ale acestui monument au fost botezate de localnici datorită aspectului lor inedit. Stânca Bunicii, de exemplu, de departe pare o bunică ce se odihnește pe laiță (mai zisă uneori și Stânca Bunelului ). Ea are o înălțime de circa 90 m, cu corp oval de calcar, compus din nevertebrate marine fosile. Broasca țestoasă seamănă cu o reptilă cu carapace, iar Țiglăul este o stâncă singuratică, impresionantă prin forma sa. O priveliște frumoasă se deschide în fața celor care urcă Dealul scumpiei : în față apare o pădure fără pereche, din care se ridică două stânci pleșuve. La est se află un recif badenian solitar, în vârful căruia se înalță un martor de calcar de vârsta Sarmațianului inferior, cu versanți abrupți. Pe vârful acestuia au fost depistate unelte de lucru din silex ale omului din Paleolitic. Sunt prezente și alte formațiuni rifogene, care, în asociație cu cele menționate anterior, formează un peisaj în formă de amfiteatru. Defileul de la Fetești prezintă interes pentru cunoașterea mai amplă a particularităților șirului de recife badeniene și volhyniene, având și o deosebită valoare turistică. Mica Elveție din Feteștii Edinețului are nevoie de o promovare, cel puțin ca să fie cunoscută la fel ca Orheiul Vechi. 105

108 CAPITOLUL 6. CLUSTERE AGROTURISTICE Monumentul Natural Geologic Paleontologic Recifele Brânzeni Monumentul este localizat pe teritoriul s. Brânzeni, fiind sub protecția statului. Acesta reprezintă un complex de recife: un recif în partea de vest, un complex din 4 recife în zona de est, și un complex original în partea de sud. Deținător funciar este primăria s. Brânzeni. A fost constituit la 13 martie 1962, având suprafața de 44 ha. Actualmente, suprafața protejată constituie 26,18 ha. Reciful mare din partea de vest, cu altitudinea absolută de 165 m, se află pe malul drept al râului Racovăț, într-o zonă foarte pitorească, numită La moara de apă. În versanții abrupți ai recifului s-au păstrat bine mai multe grote cu urme (unelte de silex) ale existenței omului din Paleoliticul superior. Cele 4 recife din partea de est (Zona Râmbu) atribuie satului un aspect deosebit de pitoresc. Cel mai mare recif, de formă ovală, este situat la marginea de est a satului. Extrem de originale sunt cele două formațiuni din partea sudică a satului: una este situată pe malul drept al Racovățului, la confluența acestuia cu râul Draghiște, având înălțimea de circa 135 m, cealălaltă cu înălțimea de 167 metri, este situată pe malul stâng al râului Racovăț. În ultima se află și vestita grotă cu o superbă stațiune paleolitică, Brânzeni I. Peisajul extrem de pitoresc și șopotul continuu al apelor Racovățului, care, printre pietrele șlefuite de vreme, parcurg ultimele sute de metri până la contopirea cu apele Prutului, te fac ca mult timp să nu-ți poți lua privirea de la aceste locuri. Recifii Brânzeni completează cunoștințele despre peisajele toltrelor, despre istoria omului din Paleolitic, despre fauna preistorică de la începutul Pleistocenului tardiv. Monumentul Natural Geologic Paleontologic Grotele Brânzeni Este situat în zona recifală din partea de sud-est a satului Brânzeni și ocupă o suprafață de 14 ha, în zona de confluență a râurilor Draghiște și Racovăț. Grotele se află la altitudinea de m. Deținătorul funciar al monumentului este primăria s. Brânzeni. A fost constituit ca monument la 13 martie Majoritatea recifelor de pe teritoriul s. Brânzeni au pe versanții lor grote, mai mult sau mai puțin adâncite, formate pe parcursul mileniilor sub acțiunea proceselor carstice. Unele grote au servit ca lăcașe oamenilor preistorici, mai cu seamă în timpul iernilor lungi și geroase din fazele glaciare ale Pleistocenului. Două din cele mai interesante grote se află în reciful situat la sud-est de s. Brânzeni: una adâncă de câțiva metri, necercetată de savanți, alta ceva mai la sud de prima, în care s-a depistat o valoroasă stațiune paleolitică, populată circa mii de ani în urmă de mai multe generații de vânători neandertalieni. Ultima a fost detaliat cercetată de arheologi și paleontologi. Aici au fost depistate obiecte de vânat și de gospodărie, confecționate din silex și os (vârfuri de lance, răzuitoare, ace etc.), rămase de la purtătorii unei culturi de tip European, precum și numeroase resturi scheletice de animale de vânătoare: cai, cerbi, bizoni, rinoceri cu blană, marmote, potârnichi ș.a. Un interes deosebit prezintă descoperirea celui mai vechi obiect de artă plastică din Moldova o amuletă de formă enigmatică, confecționată din fildeș de mamut. Prezența unei stațiuni arheologice paleolitice unicate în Republica Moldova și a unei asociații faunistice de o valoare științifică deosebită, specifice pentru fauna din faza glaciației wurmiene din Pleistocenul superior din Europa, face din acest monument o destinație deosebită pentru turismul științific. Aria protejată prezintă un interes deosebit și pentru turismul cognitiv. Astfel, potențialul reliefului, combinat cu cel al vegetației și hidrografiei, poate constitui o atracție turistică inedită. La nivel local, elementele peisajului permit valorizarea potențialului lor în scopuri recreative. 106

109 Prezentarea clusterului Drumul recifelor Potențialul turistic al florei și faunei Aproape 80% din teritoriul raionului Edineț este reprezentat de ecosistemele agricole, dintre care numai o parte mică (11%) pășunile, care și-au păstrat parțial învelișul de iarbă. Terenurile fondului silvic ocupă 7978,41 ha (8,6%) din teritoriu. Cele mai mari suprafețe de pădure se află în axa centrală și nordică a raionului, pe versantul stâng al râului Draghiște, lângă satele Trinca și Fetești, pe versantul drept al râului Racovăț, în aval de s. Gordinești și în cursul superior al râului Bogda, în amonte de or. Edineț. Cândva, în secolul al XVIII-lea, aceste păduri seculare erau considerate parte componentă a Codrilor Hotinului. În limitele raionului Edineț se află sub protecția statului 3 rezervații peisagistice (La Castel, Fetești și Zăbriceni) și 5 arbori seculari (2 în comuna Volodeni, 2 în comuna Târnova și 1 în comuna Fetești). Rezervația peisagistică Fetești Are o suprafață de 564,2 ha și face parte din Ocolul silvic Edineţ, primăria Feteşti, cu parcelele 1-14, ce se subordonează Întreprinderii Silvice de Stat Edineţ. Este amplasată la nord-est de satul Feteşti, la o altitudine de m, pe un versant cu o expoziție nord-estică. Peisajul rezervației este constituit din pante cu diferit grad de înclinare, pe care frecvent se evidențiază stânci calcaroase. Rezervația este străbătută de râul Draghişte, care pe alocuri formează meandre pronunțate. Vegetația rezervației variază în funcție de particularitățile reliefului. În partea superioară a rezervației peisagistice Feteşti s-a păstrat un sector de dumbravă semiaridă de stejar pufos (gârniță). Arboretul constă din stejar pufos și stejar comun. Abundența stejarului comun scade odată cu avansarea spre culmea versantului. În afară de stejar, în partea inferioară a versantului crește jugastrul, iar în cea superioară se întâlnesc exemplare viguroase de vișin turcesc. Subarboretul este constituit din specii de arbuști de dârmoz. Versanții cu expoziție sud-vestică sunt acoperiți cu arbori și arbuști, mai ales cu corn, sânger roșu, salbă moale, lemn câinesc. Învelișul ierbos al poienelor și locurilor deschise este constituit din: negară pletoasă, păiușul de stepă, clopoțel siberian. Printre speciile ierboase de pădure se întâlnesc: coșaci glicifil, pecetea lui Solomon. Rezervația Fetești prezintă un deosebit interes științific, fiind un segment important în șirul recifal din bazinul Prutului. Aria protejată dispune de asemenea de floră diversificată și de bogate resurse de apă. Valoarea turistică este mare, stimulând practicarea turismului de cunoaștere și a celui sportiv, a ecoturismului. 107

110 CAPITOLUL 6. CLUSTERE AGROTURISTICE Rezervația peisagistică La Castel Are o suprafață de 746,2 ha și face parte din Ocolul silvic Edineţ, cu parcelele 16-26, 85, deținători funciari fiind Întreprinderea Silvică de Stat Edineţ (645,4 ha) și Primăria satului Gordineşti (100,8 ha). Rezervația este amplasată între localitățile Gordinești și Brânzeni, la altitudinile de m, pe versanții cu expoziție vestică. Ocupă pantele calcaroase ale râului Racovăţ, de la s. Gordinești până la s. Brânzeni. Cuprinde o fâșie de pe malul stâng al râului Racovăţ, cu lățimea de 200 m și lungimea de 5 km. Rezervația Peisagistică La Castel prezintă un peisaj natural de toltre, a căror suprafață este afectată de multiple formațiuni carstice (lapiezuri, grote). Șirul de toltre este întretăiat de numeroase pârâiașe, unele formând cascade. Râul Racovăţ are o curgere lentă, cu multiple meandre; apele lui sunt bogate în alge și broscărițe, iar malurile în coada-calului, ghizdei etc. Pe teritoriul rezervației sunt pe larg prezente grohotișuri, grote, peșteri, cu urme de așezări omenești vechi, ceea ce oferă interes științific atât pentru naturaliști, cât și pentru arheologi și paleontologi. Peisajul este întregit de valea râului Racovăţ, cu meandre încătușate și versanți stâncoși acoperiți cu crânguri de stejar comun, cireș, păr. Printre arbuști se întâlnește frecvent verigariul, porumbarul, păducelul, cornul ş.a. Rezervația prezintă interes turistic pentru oamenii de știință, pentru geologi, arheologi, speleologi și paleontologi. Rezervația peisagistică Zăbriceni Are o suprafață de 607,4 ha și face parte din Ocolul silvic Edineţ, Zăbriceni, cu parcelele 87-97, ce aparțin Întreprinderii Silvice de Stat Edineţ. Rezervația este amplasată la nord-vest de s. Oneşti, la altitudinile de m. Are un relief de podiș, secționat de văi și vâlcele cu versanți acoperiți de gorunete. Diversitatea specifică este tradițională pădurilor de gorun cu carpen, subdominanţi fiind teiul argintiu și frasinul înalt, iar însoțitori jugastrul, salcia căprească, arțarul. Stratul arbuștilor include specii de dârmoz, corn, sânger roșu, salbă moale, lemn câinesc. Plantele ierboase includ: floarea-vântului ranunculoidă, găinuşa, scânteiuţa galbenă, vioreaua bifolie, usturoiţa peţiolată, rogozul brevicol, colţişorul bulbifer, pecetea lui Solomon multifloră ș.a. 108

111 Prezentarea clusterului Drumul recifelor Potențialul antropic din arealul Clusterului Drumul Recifelor Potențialul turistic antropic al raionului Edineț reprezintă ansamblul de obiective create de societate care îndeplinesc condițiile valorificării pe plan turistic. Acest potențial s-a conturat în timp istoric, îmbogățindu-se treptat în urma ascensiunii creative a omului, care a produs mereu noi valori, îmbogățindu-și mediul artificial, în concordanță cu creșterea pretențiilor sale de cultură și civilizație. Obiectivele turistice antropice, existente în prezent în acest raion, au fost ridicate de om în alte scopuri, însă au ajuns în această ipostază de potențial turistic treptat, pe măsură ce au devenit reprezentative pentru o anumită regiune sau etapă istorică, socială, culturală sau tehnică. Îndeplinind această condiție, ele au rolul de a reîmprospăta memoria socială a vizitatorului. Fondul turistic antropic din raionul Edineț reunește o gamă foarte largă și variată de componente, care pot fi grupate în: monumente istorice; monumente religioase; monumente industriale; muzee. Monumentele istorice Această categorie de resurse turistice cuprinde monumente de arhitectură locativă, civilă, religioasă, industrială și a instalațiilor tehnice populare, de arhitectură defensivă etc. În limitele raionului Edineț avem 3 monumente din această categorie: Conacul Contacuzino din s. Poiana; Conacul V. Stroescu din s. Brânzeni și Conacul Stremiade din s. Șofrâncani. Conacul cu parc al lui Vasile Stroescu din s. Brânzeni datează din a doua jumătate a secolului al XIXlea și este realizat în stilul clasic rusesc. Complexul includea anexe de tot felul: căsoaie, hambar, oloiniță, grajduri pentru cai, fierărie. Conacul era unul tipic pentru boierii basarabeni din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Spre sfârșitul secolului, în fața conacului a fost sădit un parc. În prezent Conacul cu parc al lui V. Stroescu este un monument de arhitectură de importanță națională. Conacul cu parc al familiei Cantacuzino din s. Poiana. Parcul și conacul sunt situate la distanţe egale de cele trei sate ale comunei Hincăuţi (Clişcăuţi, Poiana și Hincăuţi), la 18 km de orașul Edineţ şi la 224 km depărtare de Chişinău. Conacul a fost construit în secolul al XIX-lea şi a aparținut stolnicului Gheorghe Loizu. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea moşia a trecut în proprietatea familiei Cantacuzino, una dintre cele mai bogate din Țările Române, iar în secolul al XX-lea se afla în proprietatea familiei Schmidt, de origine germană. Tot atunci clădirea centrală a conacului a fost reconstruită, fapt care reiese din felul în care arată frontonul acestuia amintind de un lăcaş luteran. Totodată, unii cercetători susțin că această construcție ar fi fost concepută în stil neogotic, cu elemente decorative răspândite anterior în Europa Occidentală. 109

112 CAPITOLUL 6. CLUSTERE AGROTURISTICE Pe timpurile sovietice conacul a fost transformat într-un orfelinat, ca mai apoi să fie reprofilat într-o stațiune curativă de talie unională pentru reabilitarea pacienților bolnavi de tuberculoză. În anii 90 ai secolului al XX-lea Casa de odihnă a fost transmisă la balanţa Universităţii Pedagogice de Stat Ion Creangă. Bătrânii din sat îşi amintesc că ultimul stăpân al conacului ar fi fost un oarecare conte german Scheider sau Schleder. Nu departe de clădirea principală a conacului, la marginea pădurii, au fost înhumaţi ultimii proprietari ai acestei moşii, cuplul Schmidt. Acum, pe acest loc sunt două cruci simple din metal, iar rămășițele pământești ale celor decedați au fost reînhumate în cimitirul orăşenesc din Briceni. În anul 2012 conacul a fost vizitat de fiica cea mai mică a contelui, care are mult peste 80 de ani. Ea a depus flori la locul odihnei de veci a părinților ei, la conac şi la cimitirul din Briceni. Descendenta foștilor conți germani a părăsit conacul pe când avea vârsta de doisprezece ani, în prezent locuind în România. Aflându-se în vizită prin locurile copilăriei sale, contesa s-a întâlnit și cu o fostă prietenă care locuiește în prezent în satul Poiana. La Conacul familiei Cantacuzino renumitul regizor Emil Loteanu a filmat unele scene pentru pelicula cinematografică Lăutarii. Conacul Stremiade este situat în partea de nord-est a satului Șofrâncani. Acest conac datează din secolul al XIX-lea, fiind ridicat de un grec pe nume Stremiade ( ). La începutul secolului al XXlea proprietar devine un oarecare Ijacovski, care a construit înaintea conacului un canton, plantând și un parc cu specii rare de copaci. Clădirile au avut de suferit în urma construcțiilor auxiliare. Acoperișul clădirii principale era făcut din șindrilă, apoi a fost înlocuit cu ardezie. Conacul reprezintă un ansamblu de clădiri cu o încăpere largă în mijloc, care reflectă în sine dezvoltarea arhitecturală a Basarabiei. Clădirea fostului Seminar teologic din Edineț. Clădirea a fost construită în anii Proiectul aparție arhitectului Zincovschi, iar lotul de pământ pentru construcție a fost donat de proprietarul Edinețului, Petru Cozițân. Acest așezământ a avut un rol foarte important în dezvoltarea învățământului teologic din Basarabia. Seminarul avea și un cămin unde seminariștii locuiau și serveau masa de trei ori pe zi. Seminarul mai avea și bibliotecă proprie, care se diviza în biblioteca pentru profesori și biblioteca pentru elevi. La începutul secolului al XX-lea, fondul de carte constituia, respectiv, 869 și 1108 titluri, completându-se permanent pe parcursul anilor cu alte cărți noi. În anul de studii în cadrul Seminarului funcționau următoarele catedre: de religie (2 catedre), matematică, științe naturale și fizico-chimice, limba română, limba latină și elenă, limbile franceză și germană, istorie, drept și geografie, muzică, psihologie. În anul 1931 Seminarul a fost închis. Printre absolvenții Seminarului se numără și Pan Halippa, care și-a făcut studiile între anii Astăzi în clădirea Seminarului activează gimnaziul Grigore Vieru. 110

113 Prezentarea clusterului Drumul recifelor Monumente religioase Monumentele religioase sunt reprezentate prin mănăstiri și biserici construite din lemn și din piatră. Biserica,,Sf. Treime din s. Volodeni este zidită în anul 1830 și se află în partea de nord-vest a satului Volodeni. Biserica face parte din lucrările originale ale arhitecturii religioase moldovenești. Biserica este formată din altar, naos și pronaos, cu clopotniță în patru unghiuri, cu două niveluri, și pridvor adăugat. Părțile laterale ale naosului sunt puțin evidențiate prin ieșirea de fațadă. În locurile unde se unește altarul cu naosul sunt amplasate în perete jertfelnicul și riznița. Pe toată lungimea pronaosului este amplasat cafastrul (pentru horiști) sprijinit pe două coloane. Geamurile bisericii sunt în formă de arcuri. Biserica de lemn din s. Rotunda este amplasată pe un teritoriu larg de mărimea caselor de locuit din împrejurimi, care împreună cu acestea formează un ansamblu bine amplasat în landșaftul locului. A fost construită din lemn de meșteri populari în anul A fost reparată în anii 1831, 1878 și În anul 1841 a fost schimbat fundamentul din piatră. Biserica în sine reprezintă o casă țărănească cu acoperiș în pante fără cupole, păstrând aspectul exterior caracteristic secolului al XVII-lea, cu o structură arhitecturală asemenea celui din evul mediu. Planul arhitectural reprezintă o casă de locuit cu un acoperiș trainic din șendrilă. Complexul este format din biserică și clopotniță aparte. Biserica este alcătuită din trei părți, în care naosul și pronaosul este dreptunghiular, iar altarul este în formă de trapez. Pereții sunt din lemn construiți din bârne rotunde, pronaosul are tavan drept cu grinzi la exterior. Pereții sunt la fel din lemn rotund, naosul are deasupra acoperișului o boltă, altarul are forma unui cort hexagonal, acoperișul pronaosului este plat, închis pe grinzile de la tavan. Acoperișul este din șendrilă, iar muchia acoperișului este formată dintr-o fâșie metalică pe care sunt așezate egal trei cruci. Pereții din exterior sunt acoperiți cu scândură așezată pe verticală și vopsită în albastru. Datorită acestei facturi, biserica sub efectul luminii este reflectată în diferite contraste. 111

114 CAPITOLUL 6. CLUSTERE AGROTURISTICE La o distanță de 12 m la nord de biserică este situată o clopotniță cu două niveluri. Este o clopotniță rară și valoroasă, făcând parte din tipurile de clopotnițe din lemn caracteristice Moldovei. Primul nivel al clopotniței are formă pătrată, al doilea nivel este octagonal, iar deasupra este montată o cupolă cu o lanternă și o cruce. Biserica,,Sf. Treime din s. Târnova reprezintă o clădire rurală care este bine amplasată în landșaftul înconjurător. Este construită din lemn de către meșterii populari. Prima menționare datează din În secolul al XIX-lea ea a fost reparată. Poartă caracteristicile așezămintelor religioase din lemn tipice zonei transcarpatice. Pronaosul, naosul și altarul au un acoperiș comun, încoronat pe creasta principală cu un tambur octagonal. Pe latura de vest a bisericii este sculptat turnul clopotniței, care conferă construcției o siluietă dinamică și pitorească. Clopotnița este cu două niveluri, iar acoperișul este încununat cu o cruce. Pereții sunt din scâdură, acoperișul este din tablă de fier, iar ferestrele sunt în formă de arcuri nu prea mari. Formele arhitecturale sunt rezervate, iar interiorul este modest. În prezent biserica poartă hramul Sf. Treime. Biserica Sf. Gheorghe din s. Șofrâncani a fost construită în 1867 în centrul satului, lângă parcul din localitate. Biserica este din piatră și a fost construită de latifundiarul G.Lambo. Este o construcție tipică din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și se evidențiază printr-o zidire din piatră de but în contrast cu piatra albă. În compoziția simetrică de bază a bisericii atât altarul, cât și toate celelalte încăperi ale bisericii sunt așezate de la est la vest. Interiorul este iluminat simetric prin geamurile instalate în partea de nord și sud, intrarea fiind din partea de vest. 112

115 Prezentarea clusterului Drumul recifelor Monumente industriale Patrimoniul industrial este constituit din mărturiile culturii industriale, care au semnificaţie istorică, tehnologică, socială, arhitecturală şi ştiinţifică. Aceste mărturii pot fi clădiri, maşini şi instalaţii, laboratoare, mori şi fabrici, mine şi situri pentru procesare şi rafinare, depozite, locuri în care energia este generată, transmisă şi folosită, structuri şi infrastructuri de transport, precum şi locuri folosite pentru activităţi sociale legate de industrie, cum ar fi locuinţe, lăcaşuri de cult, clădiri pentru instituțiile de educaţie. În limitele raionului Edineț se găsesc următoarele monumente industriale: Podul lui Suvorov din s. Brânzeni. La 2 km vest de satul Brânzeni se află un pod peste râul Racovăț, numit de localnici Podul lui Suvorov. Dacă a fost personal A. Suvorov pe aceste locuri, nu se cunoaște la sigur. Se știe doar că prin aceste locuri trecea drumul spre sud, și anume spre Ismail. Podul lui Suvorov reprezintă o relicvă a războiului ruso-turc la care au participat și moldovenii în lupta de eliberare națională. Oloinița și moara de aburi din s. Șofrâncani a fost construită pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, fiind așezată în partea estică a satului. Partea principală a clădirii a fost construită în 1876, în perioada de dezvoltare a industriei locale. Mecanismele morii sunt puse în funcțiune de un motor electric. Pereții sunt construiți din blocuri de piatră și cărămidă roșie. Blocul central este alcatuit din două niveluri destinate pentru mecanismele morii. În anii 60 ai secolului al XX-lea, au fost construite și încăperi de depozitare cu un nivel. Acoperișul avea două frontoane din metal, care mai târziu a fost înlocuit cu foi de ardezie. Dupa datele Agenției Naționale de Inspectare a Monumentelor, oloinița și moara se află în stare satisfăcătoare. 113

116 CAPITOLUL 6. CLUSTERE AGROTURISTICE Patrimoniul etno-cultural local Conform rapoartelor Direcției de Cultură și Turism a Consiliului raional Edineț, în limitele raionului se organizează 4 evenimente culturale. Tabel 5. Agenda evenimentelor culturale din raion Nr. crt. Localitatea Denumirea evenimentului Data Țara de origine a participanților Nr. participanți Nr. vizitatori Statutul evenimentului Organizatori Tel. de contact 1 Or. Edineţ Festivalul-concurs al interpreților instrumentiști Lăutarii Moldovei O dată la trei ani Moldova Republican Ministerul Culturii, CNCP CR Edineţ (0246) s. Parcova Tabăra internațională de creație a pictorilor, ceramiștilor Parcova Nova August, anual România Rusia Franța Cehia Georgia Germania Ucraina internațional CR, Primăria Parcova, AC Astra (0246) s. Trinca Festivalul-concurs al cântecului folcloric Pe Draghişte 6 iunie, anual Moldova raional CR, Primăria Trinca (0246) s. Bleşteni Festivalul- concurs al cântecului păstoresc în memoria povestaşului Trifan Baltă 3 august, anual Moldova raional CR, Primăria Bleşteni (0246) După cum se observă și din tabel, cel mai important eveniment din agenda culturală a raionului este Tabăra internațională de creație a pictorilor și ceramiștilor Parcova Nova. Tabăra se organizează anual în luna august în s. Parcova. La eveniment participă de concurenți din R. Moldova, România, Rusia, Franța, Germania, Cehia, Ucraina și Georgia. De asemenea, se remarcă și Festivalul-concurs al interpreților instrumentiști Lăutarii Moldovei, ce are stat republican, organizat o dată la 3 ani în or. Edineț. 114

117 Prezentarea clusterului Drumul recifelor Ocupațiile și meșteșugurile Ocupațiile și meșteșugurile relevă o mare diversitate tipologică atât la nivel național, cât, mai ales, pe plan mondial. Modul cum populația rurală își asigură existența diferă de la un tip de relief la altul, de la o regiune climatică la alta (cu totul aparte sunt ocupațiile în zona de câmpie în raport cu cea montană; în regiunile calde în comparație cu cele temperate sau reci). Atractivitatea acestora este conținută în modul lor de practicare, în ustensilele folosite, în modificările induse peisajului natural, în rezultatul final al activității umane. De asemenea, zestrea lor atractivă se multiplică în momentul în care ocupațiile și meșteșugurile devin pretextul afirmării unor alte manifestări etnografice, îndeosebi a obiceiurilor, jocurilor și cântecului popular. Astfel de ocupații și meșteșuguri sunt: cultura plantelor, creșterea animalelor, exploatarea și prelucrarea lemnului, vânătoarea, pescuitul, albinăritul, olăritul, cojocăritul, fierăritul. Ceramica din R. Moldova se distinge prin modele decorative linii drepte, curbe, spirale și unghiulare, puncte și cercuri, care sunt fie gravate în lut, fie aplicate pe suprafață. Diferite animale, plante și figuri geometrice potrivite pentru forma și funcția obiectelor pe care sunt plasate le asigură unicitatea și originalitatea. Trăsături tradiționale pot fi văzute în forma, culorile, ornamentul și tehnica de ceramică. Arta olăritului nu este la fel de răspândită astăzi, cum a fost odată, dar tradițiile se mai păstrează datorită unor meșteri entuziaști, cum ar fi Cucoară Marcel din s. Parcova, Zelinschi Alexandru și Tutunaru Sergiu din or. Cupcini. Tabel 6. Lista meșterilor populari Nr. crt. Localitatea Nume, prenume Gen de activitate Telefon de contact 1 Or. Edineţ Mislinschi Maria croşetarea (0246) s. Gordineştii Noi, primăria Edineţ Guţu Valentina confecționarea costumelor populare, prosoapelor (0246) s. Parcova Cucoară Marcel olăritul (0246) or. Cupcini Zelinschi Alexandru olăritul (0246) or. Cupcini Tutunaru Sergiu olăritul Dintre alte meșteșuguri tradiționale, s-au mai păstrat croșetatul și confecționarea costumelor tradiționale (în or. Edineț). Astăzi meșteșugurile populare merită să devină noi activități economice strâns legate de materia primă locală obținută din agricultură, păstorit ş.a., folosind resursele naturale, brațele de muncă libere pentru a le utiliza în scop turistic (în calitate de suvenire). Marele interes față de meșteșugurile populare este motivat nu numai de aprecierea obiectivă a valorilor culturale, dar și din cauza unei crize ecologice legate de pierderea capacităților de creație, de valorificare a bunurilor materiale, de slăbirea continuității între generații și de destrămarea patrimoniului tehnico-cultural și etnic al poporului. 115

118 CAPITOLUL 6. CLUSTERE AGROTURISTICE Gastronomia din Nordul Moldovei Dacă vrei să te întorci oarecum în timp și să ai idee despre bucatele tradiționale ale românilor, cel mai indicat ar fi să încerci bucătăria moldovenească. La Nordul Moldovei, traditionalul e la el acasă și a devenit o mândrie să gătești după rețetele bunicilor. Fiecare popor își constituie pe parcursul istoriei o tradiție în arta culinară. O astfel de tradiție o are și poporul nostru. Totuși, cele mai așteptate pe masa noastră sunt bucatele ca la mama acasă. Bucatele tradiționale din raionul Edinet sunt: turtele cu mac, baba neagră, baba albă, alivanca (alivinca), răciturile, cighirii, chiște umplute, fasolea făcăluită, toba, urechiușele, covrigii (unflați), mămăliga cu jumări, corasla, păstrama (carnea afumată), sarmalele, varza înăbușită cu carne și altele. În continuare vom descrie modul de prepare a unora din bucatele tradiționale. Turtele cu mac Se frământă aluatul în care se pune apă, sare și puțin zahăr. Turtele se coc pe plită. Macul se umflă în apă fiartă, apoi cu ajutorul hârgăului și a macahonului se pisează foarte mărunt, apoi se adaugă apa fiartă răcorită și se amestecă bine. Turtele coapte se rup și se amestecă cu macul. Hârgăul era din lut și în interior avea zimțuri, pentru a toca mai ușor. Turte cu jafla Se face aluatul din făină, apă, sare și zahar. Turtele se coc pe plită. Cum se pregătește jufla: se ia o porție de macuc, se toacă foarte mărunt, apoi se cerne printr-o sită deasă și se pune într-un vas, peste care se toarnă lapte fierbinte ca să se umfle, se adaugă zahăr după gust. Turtele rupte mărunt se pun în jufla. În unele cazuri macucul era înlocuit cu semințe de cânepă. Alivanca sau alivinca Alivinca se dădea în cuptor odata cu pâinea și se scotea după plăcinte. Ingrediente: 2 păhare de făină de porumb, 1 păhar de făină de grâu, 4 ouă, 100 ml de ulei, 100 gr brânză de oi, 100 gr de zahăr, pătrunjel, mărar, codițe de ceapă,1 lingură de bicarbonat (un praf de copt). Se amestecă toată compoziția, se adaugă chișleac (iaurt) și se pune în tavaua unsă cu ulei și presarată cu făină de porumb. După ce se scoate din cuptor, se taie bucăți, se pune într-un vas peste care se toarnă smântâna. Se serveste fierbinte. 116

119 Prezentarea clusterului Drumul recifelor Malai cu bostan Se pun 2 părți de făină de porumb și 1 parte de făină de grâu, 4 ouă, 200 gr de zahăr, puțină sare, bostanul tăiat cubulețe, 1 linguriță de bicarbonat. Se amestecă totul într-un vas, se toarnă lapte și se dă la cuptor. Palancuța Cât focul arde în cuptor, din aluatul pregătit pentru pâine se iau bucăți mici și se fac turtițe, care se aruncă cu lopata pe vatra cuptorului. După ce se rumenesc, se scot și se ung cu mult usturoi. Golgoros În ceaun se pune carne de porc, ceapă, varză murată, morcov, ardei. După ce se înăbușă bine ingredientele, se adaugă apă fiartă și crupe de porumb. Se fierbe la foc mic. Chiște umplute Intestinele de porc se spală bine, se pun în apă cu oțet și sare ca să se întărească. Pe timpuri, când nu era oțet, se punea borș acru, ca sa le ia mirosul, apoi erau scoase și se umpleau cu: crupe de porumb, carne tăiată, morcov, roșii murate, mărar sărat. Se umplu chiștele și se pun la fiert în apă clocotită. În timpul fierberii se sparg cu acul pentru a patrunde apa înăuntru. După ce se fierb, se prăjesc. Toba sau salchison Stomacul de porc se curătă, se spală bine. Într-un vas se taie mărunt: șorici de porc, limbă de porc, urechile (fierte) și carnea fiartă și tăiată, se sărează, se condimentează, se adaugă ceapă prăjită și usturoi. Se pune toată compoziția în interiorul stomacului, se adaugă puțină apă de la carnea fiartă și se coase stomacul. Îl punem în apa clocotită cu sare după gust. În timpul fierberii toba se întoarce și se sparge cu acul. După ce a fiert, se dă în cuptor după ca a fost scoasă pâinea, ca să se rumenească, apoi se pune sub presă (între 2 funduri cu greutate deasupra) pentru a-i da forma plată. Borș cu pătrunjel și urzici Se curătă rădăcinile de pătrunjel și se pun în apă clocotită, se adaugă morcov, urzici, ceapă, dupa ce fierbe, se pune crupă de porumb și borșul acru. Într-o tavă se prăjește ceapa în ulei, apoi se scoate din borș într-un vas aparte crupa și celelalte ingrediente și se pun în tigaie la prăjit. Se serveste cu mămăliguță. 117

120 CAPITOLUL 6. CLUSTERE AGROTURISTICE Supa cu șiuchiței În apa clocotită se pun cartofi, morcovi, ceapă, ardei, când sunt aproape fierți cartofii, se pune sare după gust. Se frământă aluat dintr-un ou, puțină sare și făină, apoi se rup bucățele mici de aluat și se pun în supă, în timpul fierberii. La sfârșit se adaugă verdeața. Cighiri Se fierbe ficatul, rinichii, inima și puțină carne de porc, se taie cubulețe mărunte, se adaugă: ceapă, usturoi, sare, piper, puțină făină de grâu, 5 ouă, se amestecă bine. Prăpurașul de la porc se rupe bucăți și pe fiecare bucată se pune umplutura de mai sus, se învelește în prapuraș în forma de pirjoală. Se prajesc în tigaie. Bigus Toate soiurile de legume de vara se înăbușă cu carnea de porc, se adaugă condimente și verdețuri. Zeama cu pui umplut Puiul tânăr se umple cu: făină de porumb, aproximativ două mâini, ficatul, inima, pipota, morcovul și ardeiul se taie cubulețe, se adaugă puțin ulei cu ceapă prăjită, un ou și se condimentează. Puiul umplut se pune la fiert, când e aproape gata se adaugă ingredientele pentru zeamă: cartofi, morcovi, roșii, verdețuri. Se servește cu mămăliguță. Toate aceste bucate pot fi asortate și cu băuturi diferite. Din băuturile acloolice la nord mai mult este consumat rachiul, căruia i se mai spune țuică. Vinul se pregătește mai rar și din mai puține soiuri de viță-de-vie față de centrul și sudul Moldovei. Vișinata și lichiorul sunt băuturi dulci din fructe, dar conțin puțin alcool și toate sunt pregătite de gospodari. Alte băuturi sunt: cvasul de casă și compotul din fructe pregătit de gospodine din toamnă sau iarnă. Se mai face și compot din fructe uscate. 118

121 Prezentarea clusterului Drumul recifelor Programe agroturistice pentru vizitatori Membrii clusterului Drumul recifelor organizează excursii cu vizitarea locurilor interesante din nordul Moldovei. Unele dintre aceste locuri sunt rezervațiile peisajere și bisericile vechi din lemn de pe traseele ecoturistice locale. Totodată, sunt organizate și excursii la Muzeul Ținutului din Edineț, unde pentru doritori sunt organizate diverse master-class-uri pentru cunoașterea istoriei și tradițiilor locale. Alte atracții reprezintă: monumentele geo- și paleontologice, mănăstirea Zăbriceni, cunoașterea portului popular, bucatelor tradiționale ale nordului etc. TRASEUL Nr.1. Tezaurul Edinețului Edineț Zăbriceni Brânzeni Buzdugeni Burlănești Fetești Trinca Târnova Gordinești Edineț Tipul traseului: radial Tematica excursiei: cunoașterea obiectivelor turistice din raionul Edineţ Lungimea traseului: 80 km tur-retur Durata excursiei: ore Beneficiarii excursiei: turiști interni și străini Scopul excursiei: cunoașterea potențialului turistic natural și antropic din raionul Edineț Programul excursiei: turul localităților incluse în intinerar, vizitarea parcului și conacului din Brânzeni și mănăstirii din Zăbriceni Staționări planificate: mănăstirea din Zăbriceni și Vila Ciuhrii din Gordinești pentru servirea meselor planificate Complexitatea traseului: grad sporit de complexitate deoarece este nevoie de a parcurge distanțe mari pe jos, inclusiv prin relief accidentat Obiectivele turistice incluse în programul excursiei: Zăbriceni: Mănăstirea Nașterea Domnului Brânzeni: Conacul și parcul lui V. Stroescu, recifele, grotele Buzdugeni: Defileul Burlănești: Defileul Fetești: Rezervația peisagistică, defileul și stânca lui Bunicul Trinca: defileul, grotele Târnova: Biserica de lemn Gordinești: Meșterul popular Valentina Guțu, Rezervația peisagistică La Castel Edineț: Muzeul Ținutului Vestimentație: nu este necesar echipament special, dar este necesară încălțăminte comodă Transport: autocar, minibus, autoturism Cazare: Mănăstirea Zăbriceni, Vila Ciuhrii din Gordinești, Hotelul Florentina din Edineț, Hotelul Bomond din Edineț Alimentație: Mănăstirea din Zăbriceni, Cafenea-bar La taifas din Brânzeni, Vila Ciuhrii din Gordinești, Restaurantul Creposti, Restaurantul Classic, Restaurantul Paradis, Restaurantul Florentina din Edineț Agrement: drumeție, participarea la pregătirea ceaiului la mănăstirea Zăbriceni, master-class cu meșterul popular Mariana Ostrovschi la Muzeul Ținutului. Acest traseu ecoturistic rămâne destul de accesibil și reprezintă o modalitate excelentă de odihnă activă. 119

122 CAPITOLUL 6. CLUSTERE AGROTURISTICE Prezentarea clusterului VILADOR Unitatea de management: PRISVIO S.R.L. Localizare: este amplasat în satul Slobozia-Măgură, comuna Bursuceni, r-nul Sângerei. Persoana responsabilă: Viorel Prisacari, președinte AO Vilador-cluster, mun. Chișinău, str. Independenței nr. 38, bl. 2, ap. 31, GSM: , , Centrul de administrare a clusterului are sediul în blocul administrativ al Fermei de caprine din satul Slobozia-Măgură, comuna Bursuceni, r-nul Sângerei. Imobilul este situat în extravilanul localității, lângă șoseaua locală la distanța de 7 km de drumul național M14 de lângă satul Flămânzeni/Coșcodeni. Clădirea este recent construită. În prezent se efectuează lucrări de finisare a construcției. Drumul este accesibil anul împrejur. Clusterul cuprinde o arie de aproximativ 25 km și include localitățile din împrejurimile Movilei Măgura: satele Pietrosu, Bocani, Doltu etc. din r-nul Fălești, Valea râului Cula (satele Măgurele, Bogheni, Sinești, Năpădeni ș.a. din r-nul Ungheni), satele Cucioaia, Ghiliceni ș.a. din r-nul Telenești, precum și satele Bursuceni, Coșcodeni, Chișcăreni, Tăura Veche și Tăura Nouă din r-nul Sângerei. Clusterul este fondat de către 2 persoane juridice și 4 persoane fizice. Sunt la etapa de aderare încă 5 persoane juridice și una fizică, care vor oferi produse în domeniul agroturismului. Scopurile AO Vilador-cluster constau în contribuirea la: promovarea turismului agricol; ocrotirea mediului ambiant; școlarizarea și instruirea membrilor asociației și a beneficiarilor în domeniul turismului agricol și protecției mediului; promovarea cooperării membrilor asociației; susținerea și promovarea activităților culturale; realizarea de investigații, cercetări, studii, documentare în turismul agricol și protecția mediului; consolidarea capacităților umane în turismul agricol; proiecte socioeconomice și de durabilitate a mediului în zonele agroturistice etc. Obiectivele AO Vilador-cluster sunt următoarele: îmbunătățirea cadrului de cooperare între membrii Asociației și obținerea unor beneficii reciproc avantajoase din activitățile de găzduire a vizitatorilor și turiștilor în destinația turistică din zona mun. Bălți și raioanelor Sângerei, Fălești, Ungheni, precum și alte localități; promovarea unui brand unic al Asociației; dezvoltarea de activităţi şi implementarea proiectelor cu scopul de a îmbunătăţi capacitatea inovativă şi competitivitatea pe piaţa regională; oferirea și obținerea unor servicii de consultanță, training, școlarizare, precum şi alte servicii de către membrii Asociației; creşterea interacţiunii dintre membri prin optimizarea fluxului de comunicare în interiorul şi exteriorul Asociației; instruirea practică a angajaților, tinerilor, studenţilor pentru actualizarea şi consolidarea cunostinţelor în domeniile legate de agroturism, în concordanţă cu noile tendinţe; încurajarea şi cooptarea de noi antreprenori, freelanceri, firme, IMM-uri şi unităţi de cercetare-dezvoltare-inovare, prin consolidarea şi promovarea imaginii pe plan naţional şi internaţional a Asociației; participarea sau organizarea expoziţiilor de turism pentru promovarea Clusterului și a destinației turistice; aplicarea tehnologiilor avansate, testarea-validarea rezultatelor cercetărilor şi a prototipurilor, precum şi altele asemenea; participarea la activitățile altor asociații sau ale Consorţiilor locale, regionale, naţionale, europene şi internaţionale pentru implementarea de proiecte în turism, protecția mediului, susținerea persoanelor social-vulnerabile și cu dizabilități; dezvoltarea colaborării internaţionale cu firme, organizaţii şi instituţii similare, interesate în agroturism și domenii conexe, protecția mediului, susținerea persoanelor social-vulnerabile și cu dezabilități. 120

123 Prezentarea clusterului VILADOR Pentru a-şi realiza scopurile, AO Vilador-cluster va desfăşura următoarele activităţi: elaborarea unor metode, concepte, idei în ceea ce priveşte cunoaşterea şi studierea fenomenului promovării turismului agricol, protejării mediului ambiant, precum și susținerea persoanelor social-vulnerabile și cu dizabilități; promovarea și prestarea serviciilor în domeniul turismului agricol, protecției mediului, susținerii persoanelor social-vulnerabile și cu dizabilități; organizarea şi participarea la seminare, conferinţe, întruniri, lecţii etc., în vederea realizării scopurilor statutare, cu atragerea specialiştilor calificaţi în domeniile prioritare de activitate ale Asociaţiei, precum și a noilor membri eligibili din regiune; analiza problemelor ce țin de protecția mediului cu care se confruntă societatea, care au impact nemijlocit asupra mediului ecologic; ridicarea nivelului calitativ al potenţialului cognitiv, competitiv şi profesionist al membrilor Asociației; editarea şi multiplicarea publicaţiilor periodice pentru beneficiari și potențiali beneficiari ai Asociației; acordarea asistenţei consultative, analiza, evaluarea, monitorizarea în domeniul turismului agricol, protecției mediului, susținerii persoanelor social-vulnerabile și cu dizabilități; elaborarea, implementarea/realizarea, evaluarea şi monitorizarea diferitor proiecte la nivel local/naţional, în scopul dezvoltării potenţialului social-economic şi uman al Asociației şi atingerii obiectivelor prevăzute de Statut. Responsabilitățile membriior ce acordă servicii de informare și ghidare a oaspețiior destinației: asigurarea unui personai prezentabil, aspect profesionist, bine informat, autentic, veridic; oferirea informației succinte și veridice; folosirea materialului ilustrativ comun și al partenerilor; cunoașterea mai multor limbi de către personal; flexibilitate la deruiarea programului turistic; stimularea incluziunii turistului în activități practice, comunicarea cu locainicii; participarea la colectarea și analiza datelor de marketing; utilizarea pictogramelor (semne, imagini) turistice reprezentative comune în cluster. ResponsabilitățiIe membriior ce acordă servicii de cazare a turiștiior: elaborarea și prezentarea condițiilor minime discutate și acceptate de parteneri; cooperarea în vederea deservirii calitative a grupurilor numeroase de vizitatori; certificarea în sisteme de asigurare a calității naționale sau internaționale (după caz); informarea timpurie referitor la condițiile de acordare a micului dejun la cazare; asigurarea condițiilor minime de igienă, calitate și securitate a turiștilor; asigurarea accesului turistului la condiții de autoservire a mesei (după caz); utilizarea pictogramelor (semne, imagini) turistice reprezentative comune în cluster; oferirea informațiilor succinte și veridice despre activitatea clusterului; participarea la colectarea și analiza datelor de marketing. Responsabilitățile membrilor ce acordă servicii de alimentație a oaspeților destinației: asigurarea normelor de securitate alimentară a vizitatorului în unitate; cunoașterea regulilor de servire a meselor pentru turiști; asigurarea condițiilor minime de igienă, calitate și securitate a turiștilor; respectarea raportului de minim 30% din meniu cu specific local, autentic; certificarea/categorizarea în sisteme naționale sau internaționale de calitate (după caz); asigurarea accesului turistului la condiții de autoservire a mesei (după caz); utilizarea pictogramelor (semne, imagini) turistice reprezentative comune în cluster; oferirea informației succinte și veridice despre activitatea în cluster; participare la colectarea și analiza datelor de marketing. Responsabilitățile membriior ce acordă servicii de agrement, organizare a timpului Iiber al turiștiior: asigurarea condițiilor minime de igienă, calitate și securitate a turiștilor în toate atracțiile turistice ale clusterului; detinătorii de resurse/atracții turistice asigură condiții de acces la obiectele de agrement și petrecere a timpului liber al turiștilor (orarul de lucru și lista tarifelor pentru servicii prestate/produse turistice oferite); meșterii populari participă cu propriile lucrări la acțiunile de promovare a produselor turistice ale clusterului; 121

124 CAPITOLUL 6. CLUSTERE AGROTURISTICE asigurarea condițiilor minime de igienă, calitate și securitate în timpul organizării atelierilor cu implicarea vizitatorilor; asigurarea de către mănăstiri a accesibilităţii atracției în cadrul unui program zilnic cunoscut; oferirea informațiilor succinte și veridice despre activitatea în cluster; participarea la colectarea și analiza datelor de marketing; utilizarea pictogramelor (semne, imagini) turistice reprezentative comune în cluster. Responsabilitățile membrilor ce acordă alte servicii conexe agroturismului în destinație: asigurarea condițiilor minime de igienă, calitate și securitate a turiștilor; oferirea informațiilor succinte și veridice despre activitatea în cluster; participarea la colectarea și analiza datelor de marketing; utilizarea pictogramelor (semne, imagini) turistice reprezentative comune în cluster. Responsabilitățile membrilor ce acordă servicii de cercetare-inovare în cadrul clusterului: analiza periodică calitativă a datelor de marketing din cluster; urmărirea şi informarea despre conjunctura de piață, aspectele legislative în modificare; prezentarea tendințelor relevante, prognozarea perspectivelor în domeniu; asistența pentru elaborarea și promovarea de proiecte. Descrierea membrilor clusterului De gestionarea activităților clusterului este responsabil Prisvio SRL. 1. Prisvio S.R.L., MD 2072 str. Independenței nr. 38, bl. 2, ap. 31, mun. Chișinău, administrator Viorel Prisacari. 2. AO Centrul Inițiativelor Private din Bălți este o organizație obștească, care își desfășoară activitatea în municipiul Bălți din 28 noiembrie 2000 și organizează diferite activități de informare, consultanță și școlarizare în toate sectoarele și sferele social-economice. Activităţile sale Centrul le desfăşoară în colaborare cu APL, instituțiile de stat și private, diferite ONG naționale și internaționale. În anul 2003, AO Centrul Inițiativelor Private a fost certificată de Ministerul Justiției al R. Moldova ca organizație de utilitate publică și acest statut este menținut și până în prezent. Scopul organizației constă în: contribuirea la crearea condițiilor de adaptare economică, juridică, psihosocială, culturală, a altor drepturi și libertăți ale antreprenorilor; stimularea activismului femeilor în dezvoltarea activității antreprenoriale; integrarea în spaţiul național și internațional pentru rezolvarea problemelor legate de diverse aspecte ale activității de antreprenoriat. Aria de deservire a AO CIP include municipiul Bălți și localitățile din raioanele adiacente Sângerei, Fălești, Râșcani, Drochia, Edineț. Clienții beneficiază de servicii calitative de informare, consultanță și şcolarizare referitor la planificarea și managementul afacerilor, tehnologiile avansate de producere și de prestare a serviciilor, tehnologiile informaționale, însușirea noilor deprinderi și posibilități de autorealizare prin intermediul inițierii unei afaceri. De serviciile oferite de echipa de consultanți ai CIP beneficiază anual mii de persoane. Echipa de lucru a Centrului posedă experiență profesională acumulată și pe parcursul vizitelor de studiu peste hotare (România, Cehia, Polonia, Slovacia, Georgia, Suedia, SUA, Marea Britanie, Ucraina). Echipa promovează dezvoltarea sectorului privat, atât agricol, cât și non-agricol în mediul rural și urban, contribuind la obținerea succesului în afaceri prin accesul antreprenorilor la cunoștinţe și experiența modernă. Pe parcursul a mai mult de zece ani de colaborare, CIP a implementat diverse proiecte și miniproiecte, care au contribuit la sporirea veniturilor producătorilor agricoli și antreprenorilor rurali din aria de deservire. În perioada , în conlucrare cu instituții naționale și internaționale, CIP a acumulat experiență în organizarea și implementarea studiilor de evaluare în sectorul agricol și în antreprenoriatul rural. În perioada , AO CIP este partener în implementarea proiectelor transfrontaliere. Date de contact: Lilia Banuh, director, tel.: , a_cartin@yahoo.com, cip.balti@gmail.com

125 Prezentarea clusterului VILADOR Atracții ale destinației turistice: Potențialul natural din arealul clusterului Vilador Printre obiectivele de patrimoniu natural aflate sub ocrotirea statului din raza arealului clusterului Vilador sunt: Monumentul de geologie şi paleontologie (Afloriment în blocul Soloneţ) amplasat în preajma satului Gura-Oituz, lângă punctul trigonometric 297m cu o suprafață de 15 ha, deținător al acestor terenuri fiind primăria satului Bălăşeşti; Monumentul hidrologic (Rezervorul de apă de pe râul Ciuluc) cu o suprafață de 8,6 ha, amplasat la 1,5 km est de s. Mihailovca, aflându-se în posesia Întreprinderii agricole Mihailovca ; Rezervaţia naturală de plante medicinale din Rădoaia cu o suprafață de 73 ha, se află în gestiunea Gospodăriei Silvice de Stat Bălţi; Rezervaţia de resurse (Complexul de soloneţuri şi cernoziomuri soloneţizate ale zonei de silvostepă din nordul Moldovei cu o suprafață de 9 ha). Este Staţionarul experimental al Institutului de Cercetări şi Proiectări Tehnologice în Domeniul Pedologiei, Agrochimiei şi Ameliorării Solului N.Dimo, amplasat la sud de satul Brejeni, păşune la hotarul câmpului nr.7 cu Gospodăria Silvică de Stat Teleneşti; se află în posesia Întreprinderii agricole Ciuciuieni ; Arii cu management multifuncţional (Sector de stepă a Bălţilor) cu o suprafață de 8 ha, amplasat în direcția vest, la 3 km de satul Vrăneşti, raionul Sângerei, se află în gestiunea primăriei satului Iezărenii Vechi; Sectoare reprezentative cu vegetaţie de luncă: 1. luncă cu predominarea ierbii-câmpului gigantice pe o suprafață de 15 ha, în arealul afluenţilor râului Soloneţ, lângă satul Drăgăneşti; se află în gestiunea Întreprinderii agricole Drăgăneşti ; 2. luncă cu predominarea golomăţului, amplasată pe râul Soloneţ, se întinde pe o suprafață de 15 ha lângă satul Drăgăneşti; se află în gestiunea Întreprinderii agricole Drăgăneşti ; 3. luncă cu firuţă a afluentului râului Ciulucul Mic, amplasată pe o suprafață de 12 ha lângă satul Bursuceni; se află în gestiunea Întreprinderii agricole Doina ; 4. luncă cu iarba-câmpului a râului Ciulucul Mic, pe o suprafață de 3 ha lângă satul Bursuceni; se află în gestiunea Întreprinderii agricole Doina ; 5. luncă cu puccinelie lunca inundabilă a râului Ciulucul Mic, cu o suprafață de 20 ha, lângă satul Dumbrăviţa; pe teritoriul Întreprinderii agricole Dumbrăviţa ; 6. luncă cu iarba-câmpului stoloniferă a afluentului râului Ciulucul Mic, pe o suprafață de 20 ha, lângă satul Dumbrăviţa; se află în gestiunea Întreprinderii agricole Doina ; 7. luncă cu păiuş lunca inundabilă a râului Ciulucul Mijlociu, ocupă un teren de 40 ha, lângă satul Slobozia-Chişcăreni; se află în gestiunea Întreprinderii agricole Chişcăreni. Monumentele de arhitectură peisajeră (parcul din satul Cubolta) se întinde pe o suprafață de 7 ha și face parte din complexul arhitectural al conacului lui Leonard, care face parte din monumentele ocrotite la nivel național. Actualmente se află în gestiunea primăriei satului Cubolta. 123

126 CAPITOLUL 6. CLUSTERE AGROTURISTICE Alte atracții turistice naturale din arealul clusterului sunt: Dealul Măgura se evidenţiază printr-o movilă de 14 metri înălțime, de pe al cărei vârf se deschide o panoramă cu raza de până la 40 de kilometri. Dealul Măgura se află în raionul Ungheni, pe moșia satului Țâghira, însă cei din satele învecinate, parte a raioanelor Făleşti şi Sângerei, o consideră şi a lor. De altfel, patru localităţi megieşe şi-au format denumirea satului, având ca bază Movila Măgura Măgurele (Ungheni), Măgura (Făleşti), Măgura Nouă (Făleşti) şi Slobozia-Măgura (Sângerei). Fiind situat la intersecția a două zone naturale, dealul este geomorfologic izolat de terenurile adiacente. Dealul se deosebește evident de relieful înconjurător, diferența de altitudini depășind m. Altitudinea absolută a Măgurii este de 388,8 m și mult timp (până la precizarea altitudinii dealului Bălănești 429,5 m) se considera cea mai mare înălțime din Basarabia. Când și cine a construit tumulul movila pe acest deal, nu se știe. Versiuni sunt câteva, printre care se crede că tumulul ar fi o necropolă sau un mormânt militar al nomazilor sau ar putea fi folosită la transmiterea semnalelor de alarmă. În anii ai secolului al XX-lea pe vârf a fost construită o piramidă geodezică, actualmente demontată și înlocuită cu o cruce de piatră. Această cruce are o istorie aparte: ea a fost instalată în perioada interbelică de locuitorii din localitățile adiacente. În perioada sovietică, crucea a fost scoasă și îngropată în corpul tumulului, fiind restabilită după declararea independenței Republicii Moldova. Versanții dealului sunt deformați de alunecări, actualmente preponderent fiind ocupate de plantații silvice. Învelișul de sol inițial a fost deteriorat totalmente, fiind transferat în corpul tumulului. Deoarece versanții care înconjoară dealul sunt abrupți și deformați de alunecări, este greu de stabilit biogeocenoza inițială de pe culmea dealului. Cercetările arheologice efectuate în 1995 de către Veaceslav Bicbaev au atestat aici o așezare eneolitică din cultura Cucuteni-Tripolie, fiind găsite fragmente mici de ceramică, dar și un vas piriform cu patru figurine, care erau reprezentări decorative feminine. Pe vârful movilei au mai fost dezgropate o strachină și o cupă, iar în preajma Măgurei s-a găsit o spadă bine păstrată, datând din secolul al XV-lea. Movila lui Nicolae Casso din s. Chișcăreni este un element al fostului conac boieresc și al parcului aferent complexului architectural al familiei lui Nicolae Casso. În vârful movilei era un foișor de unde boierul vedea tot ce se întâmplă pe moșia sa, servind și drept turn de pază, iar noaptea studia stelele. Movila este înconjurată de liliac pe care l-a sădit chiar boierul pentru că era floarea lui preferată. Dealul Rediu se consideră căciula verde a localitaţii Chişcăreni. Are o altitudine de 343 metri şi cedează în faţa piscului Măgura doar cu 45 de metri. De aici, de la Rediul Chişcărenilor se deschide o priveliște până la Corneşti, Făleşti, Sângerei și Dumbrăviţa. În valea Ciulucului sunt câteva iazuri, iar satul se conturează, ca în palmă, cu toate mahalalele şi enorma sa moşie. Colinele sunt pe cât de fermecătoare, pe atât de expresive în denumiri Hârtop, Ponoare, Turbata, Planul popii, La picior, La şleah, La odaie, Socii. Moşiile Răzlog şi Patron poartă numele a doi boieri. O deosebită semnificaţie are masivul Roşiori. Se spune că pe aceste locuri Ştefan cel Mare a bătut turcii, înroşind plaiul cu sângele lor, de unde a provenit și denumirea Sângerei. Dincolo de dealul Rediu se începe codrul Zâmbroaia, populat în trecutul depărtat de zimbri. 124

127 Prezentarea clusterului VILADOR Potențialul antropic din arealul clusterului Vilador Pietrosu este o localitate-centru de comună din raionul Fălești. Legenda satului spune că moșiile satului aparțineau boierului Leurdache. În partea de sud platoul era acoperit de pădure până la movilă. Însă proprietarul a vândut moșia boierului Enache, care a tăiat pădurea de pe terenul drept, pentru a fi folosit ca pășune. Lângă izvoare, sub pădure, a fost făcută stâna de oi. Ciobanii au venit cu soțiile lor și și-au construit șuri de trai. Așa cu încetul numărul lor s-a mărit și a luat naștere sătucul Pietrosu, numit după locul pietros de sub pădure. Cu timpul boierul Enache și-a vândut o parte din moșie doctorului Hâncu din Bălți. Hâncu și-a constriut o vilă pentru odihnă la aerul curat de pădure. Fiind gospodar din viță, a sădit o livadă cu diferite soiuri de meri, peri, corni, măslini și o vie cu soiuri europene. În anii ocupației sovietice moșia a fost împărțită la țărani, iar clădirea a rămas ca școală pentru copii. Țărancele din Pietrosu se proslăveau pe timpuri în țesutul covoarelor. Măgurele este o localitate-centru de comună din raionul Ungheni, atestată documentar pentru prima dată la 29 iunie Dar, de fapt, primii oameni s-au așezat pe aceste locuri cu peste 14 mii de ani în urmă. Ei au întemeiat o așezare, ale cărei urme au fost descoperite de către arheologi. Astfel, au fost scoase la lumina zilei diferite obiecte din cremene, specifice paleoliticului (mileniile î. Hr.). Alte două așezări au luat ființă cu cca de ani în urmă. Pe atunci oamenii își făceau casele din bârne și lut, afânau și semănau pământul, creșteau vite, mai ales, cornute, prelucrau arama, dar majoritatea uneltelor încă le ciopleau din cremene, oase sau coarne de animale. Un meșteșug bine dezvoltat era olăritul, vasele din lut fiind ornate cu diverse elemente. Peste un timp așezările au dispărut, apărând altele pe aceleași locuri. Obiectele care se mai găsesc pe vechile vetre țin de epoca neolitică (mileniile IV-III î. Hr.). Următoarea așezare omenească a fost întemeiată după ce Dacia devenise provincie a Imperiului Roman. Locuitorii, fiind agricultori, crescători de vite, s-au stabilit definitiv pe aceste locuri. Aveau case mari, din lemn și lut, cu diferite anexe. Până aici veneau negustorii romani, care vindeau mârfuri orășenești și cumpărau de la localnici produse agricole. Satul se dezvolta repede, dar în secolul al IV-lea d. Hr. a fost distrus de hunii veniți cu foc și sabie tocmai de la răsărit, din Ural. Cele 3 movile de pământ mărturisesc destul de convingător prezența lor pe aceste locuri. Acestea sunt morminte, dar și dovezi istorice de mare valoare științifică 29. Satul Chișcăreni a fost atestat documentar la 6 martie În documentele de arhivă este atestat cu denumirea de Zimbruani, denumire pe care a purtat-o mai multe secole, actuala apărând în documente prin secolul al XVII-lea. De fapt, este vorba de contopirea a două localități situate nu departe una de alta. Cercetătorul Vladimir Nicu, autorul îndrumarului bibliografic în două volume Localitațile Moldovei în documente și cărți vechi, scrie despre Chișcăreni: Sat vechi, apărut pe moșie boierească cu o denumire și mai veche: Zimbruani și Chișcani. La 6 martie 1560 Alexandru Voievod, domnul Moldovei, întărește proprietatea lui Frimu, Ignat și Simion asupra unei părți de moșie din satul Zimbruani de pe Ciulucul de Mijloc, ce au cumpărat-o de la Ion, feciorul lui Ivancu, care avusese drepturi de la Ștefan Vodă cel Bătrân, rămase lui de la moșul său. Biserica veche a satului era de lemn și a funcționat până la deschiderea actualei biserici, în anul Prima școală a fost deschisă de Nicolae Casso pe la 1868, pe lângă biserica din sat. Prima bibliotecă de asemenea a fost deschisă de N.Casso pe la 1890 și funcționa la fel pe lângă biserică. Din complexul arhitectural al conacului boieresc a rămas ca martor doar movila din preajma actualei școli și denumirea mahalalei de Grădina Boierească. Școala a fost construită pe locul conacului boieresc, devastat în 1918 în urma evenimentelor de atunci. 29 Localitățile Republicii Moldova. Vol. 3. Chișinău, 2001, pag

128 CAPITOLUL 6. CLUSTERE AGROTURISTICE Biserica Sf. Nicolae din Chișcăreni a fost construită timp de 14 ani și sfințită la 22 mai Cu prilejul centenarului, edificiul a trecut prin renovare amplă. Construcția este impunătoare, de tip catedrală. Are icoane interioare pe lemn foarte prețioase, provenite din biserica veche, de lemn (din 1782), care a existat înainte de construirea acestei biserici. Nicolae Casso a fost o personalitate de o cultură vastă și de o inteligență excepțională. I se spunea filozoful din Chișcăreni. Pe locul unde se află clădirile liceului, gimnaziului și punctului de vinificație se afla grădina boierească a boierului Cașu (cum îi ziceau localnicii). Fiind mare bibliofil, a întemeiat o bibliotecă bogată și o galerie de picturi de valoare deosebită. Potrivit unei legende, boierul Casso i-a reproșat odată soției sale, Smaranda: Smarando, tu preferi să aduni diamante, eu însă am să ridic lângă conac o movilă. Diamantele-s trecătoare, iar movila o să rămână pururea în amintire. Lângă movilă, Casso a construit un castel, unul dintre cele mai frumoase din Basarabia, fiind o copie a unui castel de pe malul Senei din Paris. Conacul era loc de reşedință și casă mare pentru oaspeţi. Beciul păstra butoaie cu ghiurghiuliu şi miere de albine. Lângă castel era grădina boierului, aici erau alei, havuzuri, statuiete, locuri de odihnă. Boierul Casso a construit două școli pe teritoriul Grădinii boierești. Clădirile există și astăzi: școlile din cărămidă roșie. Una din ele va fi transformată în muzeu. Pivnițile lui Nicolae Casso, construite din piatră de Cosăuţi acum 120 de ani, sunt şi astăzi în stare bună și servesc ca depozit pentru producția întreprinderii actuale. Deasupra pivniţelor a fost construit un bloc cu etaj în care îşi are sediul administrația, sunt amenajate laboratoare și sala de expoziţii. Se spune că săptamâni întregi un lung convoi de care a tot transportat lespezi de piatră aleasă tocmai din Cosăuţi, unde boierul a construit beciul, în două caturi, lângă movila care-i servea și turn de pază. După încheierea lucrărilor, moşierul a sfinţit subterana şi a făcut zidarilor o masă de sărbătoare. Apoi a amenajat sala de jos cu butoaie cu vin, cu poliţe pentru păstrarea sticlelor de şampanie. Încăperea spaţioasă de sus a rezervat-o pentru depozitarea fructelor și legumelor. Fabrica de vinuri, fondată în 1890 de către Nicolae Casso, în 1959 a fost reutilată, modernizată si completată cu linii noi, cu o capacitate de prelucrare de peste 10 mii tone de struguri într-un sezon. Aici se produc nu numai vinuri, ci și mari cantități de oţet. Vinul se face din struguri, oţetul din mere. Reducerea plantaţiilor de vii şi livezi a influenţat distructiv şi asupra întreprinderii de vinificaţie. Totuşi, pivniţele lui Casso nu-şi pierd vraja şi rolul lor practic. Orașul Sângerei este situat pe malul stâng al râului Ciulucul Mare, pe automagistrala Chișinău Cernăuți, la 114 km de capitala republicii și la 26 km de stația de cale ferată Bălți. Locul pe care este amplasat actualmente orașul Sângerei a fost locuit din cele mai vechi timpuri. La vest de oraș, pe o pantă a râului Ciulucul Mare a fost descoperită o veche așezare umană care datează din epoca bronzului. Această așezare a apărut în prima jumătate a mileniului IV î.hr., dovadă fiind fragmentele de lut ars, de ceramică roșie pictată și obiectele din cremene. Alături, la sfârșitul mileniului al II î.hr. a luat ființă o altă așezare, urmele căreia au fost studiate de arheologi. Pe teritoriul liceului Olimp în anul 1972, în timpul săpăturilor arheologice, a fost descoperit un vechi cimitir unde a fost găsit un vas, o oglindă și mărgele de sticlă aparținând culturii sarmatice. Multe dintre așezările umane descoperite în zona Sângereiului datează din secolele V-XIII. 126

129 Prezentarea clusterului VILADOR Pentru prima dată localitatea Sângerei este menționată într-un document din 1586, când Vartic, marele vornic al Țării de Sus, primea în dar de la domnitorul Petru Șchiopul seliștea Sângerei, trecută în hrisovul domnesc ca punct de hotar într-un loc pustiu, pe malul râului Ciulucul Mare. Cu timpul, satul trece în propietatea altor boieri, care îl fac danie mănăstirii Sf. Spiridion. La începutul secolului al XIX-lea, moșia Sângerei era în proprietatea lui Alexandru și Zoia Moruzi, din familia care a dat Moldovei mai mulți domnitori. În anul 1806 moșia a ajuns în proprietatea stolnicului Ioan Cheșcu, care a întemeiat aici mai multe cătune, ulterior devenite mahalale ale Sângereiului. În anul 1820 jupâneasa Târăsița Cheșcu a vândut moșia boierului Gheorghe Calmuțchi, a cărui familie a deținut-o până la reforma agrară din Legenda spune că predecesorii boierului Calmuțchi ar fi avut moșia danie încă de la Ștefan cel Mare, însă este cert faptul că pentru a cumpăra moșia Sângerei, Gheorghe Calmuțchi a vândut moșia sa de la Ciuciulea. Prima școală primară s-a deschis în localitate în anul Biserica din lemn de la Sângerei a fost ridicată între anii , mai târziu fiind ridicată și o clopotniță din piatră. În 1870 pe cheltuiala lui Gheorghe Calmuțchi a fost construită biserica din piatră cu hramul Sf.Gheorghe. Locașul religios care s-a păstrat până în prezent are temelia din piatră, pereții și clopotnița din cărămidă, deasupra naosului și altarului cupolă din cărămidă. La 7 aprilie 1965 localitatea capătă denumirea de Lazovsc, în numele revoluționarului Serghei Lazo. În perioada sovietică, la Sângerei funcționa o fabrică de vinuri, o fabrică de pâine, o secție a fabricii de covoare etc. La 20 iunie 1990, Sovietul Suprem al RSSM a adoptat hotărârea privind revenirea localității de tip orășenesc Lazovsc și a raionului Lazo la vechea denumire Sângerei. Astăzi unul din principalii agenți economici este societatea pe acțiuni Fabrica de vinuri Sângerei, care funcționează din anul Principalul gen de activitate este prelucrarea strugurilor și a merelor. În ultimii 5 ani pe teritoriul fabricii s-au deschis secții de îmbuteliere a uleiului de floarea-soarelui, câteva întreprinderi, printre care Î.M. Bel-Alco, Vinagroprofit S.R.L., Gelibert S.R.L., unul din cei mai importanți producători și distribuitori de sucuri din republică. 127

130 CAPITOLUL 6. CLUSTERE AGROTURISTICE Patrimoniul etno-cultural local Instituțiile de cultură din or. Sângerei includ muzeul local, Casa de cultură Nicolae Iorga, biblioteca publică. Pe lângă Casa de cultură își desfășoară activitatea orchestra populară, care în anul 1980 a fost distinsă cu titlul Colectiv Artistic Emerit din republică. Colectivul artistic Busuioc moldovenesc a fost înființat în anul 1964, iar în anul 1989 a ocupat locul I la concursul republican. Festivalul satului moldovenesc, sub genericul În ospeție la Movila Măgura, este organizat anual de 5 primării din raionul Ungheni, anul acesta având loc la 10 iulie. Organizatorii astfel promovează tradițiile și obiceiurile prin intermediul artei populare, gastronomiei, dansului și cântecului. Invitații au parte de concursuri, cum ar fi Hora Prieteniei, spectacole, dar și expoziții de unde pot achiziționa lucrări confecţionate de meşterii autohtoni. Printre evenimentele culturale din arealul clusterului pot fi menționate următoarele: Festivalul-concurs al obiceiurilor și tradițiilor de iarnă V-am ura, v-am tot ura din or. Sângerei (anual la decembrie); Festivalul sarmalelor și plăcintelor din com. Chișcăreni (anual, în luna octombrie); Sărbătoarea națională Toamna de Aur și Expoziția Meșterilor populari Tezaur din or. Sângerei (anual, în luna octombrie); Festivalul Internațional Un popas la noi cu cântec, dans și voie bună, în memoria fraților Țurcanu, organizat în s. Biruința (anual, în luna august); Festivalul-concurs raional Folclorul la el acasă din s. Coșcodeni (anual, în luna iulie); Festivalul tradițional al cântecului și dansului popular La umbra nucului bătrân în or. Sângerei (anual, în luna mai); Festivalul-concurs al cântecului popular-pascal cu genericul Pentru Tine, Doamne, organizat de primăria Dumbrăvița în incinta Casei de cultură Nicolae Iorga din or. Sângerei; Festivalul-concurs al formațiilor de teatru, satiră și umor, organizat anual în luna martie de primăria Chișcăreni. 128

131 Prezentarea clusterului VILADOR Infrastructura turistică locală Pe lângă spațiile de cazare și posibilitatea de alimentație oferită în blocul administrativ al clusterului Vilador, turiștii pot alege din alte oferte asigurate de alte locații din această zonă turistică: Hotelul de 3 stele Tinereţea modern din mun. Bălti, str.nicolae Iorga, 10/A, este situat în apropiere de staţia de autobuze din Bălţi, în imediata apropiere de centrele comerciale şi de divertisment. Hotelul are 35 de camere: de lux, standard şi apartamente cu 2 camere. Alte locații pentru cazare tot din min. Bălți sunt: hotelul Bălţi, hotelul Consul de 3 stele, Elit Hotel, vilă turistică de 3 stele, hotelul Lido. Ca alternativă, pot servi alte locațiile din or. Ungheni: hotelul Vila Verde-UN de 3 stele, motelul Iri-Dana. Masa poate fi servită în mai multe locații din orașul Bălți: restaurantele Rândunica, Drum bun etc. sau restaurantul Casa plai din or. Fălești. Tabăra de odihnă din Chișcăreni (încă nerenovată) se află într-un crâng de nuci, în apropierea unui lac. Este prevăzută cu foișoare, un stadion și mult spațiu verde. Vara este o locație ideală unde de obicei se odihnesc copiii din localiate și din localitățile învecinate, însă în extrasezon poate devein gazda unor evenimente pentru maturi sau pentru turismul de weekend pentru familii. Altă locație pentru petrecerea timpului în mod activ poate fi gospodăria piscicolă din s. Chișcăreni: 12 iazuri cu o suprafață totală de 110 ha se află la balanța primăriei și sunt date în arendă pentru piscicultură. Ocolul silvic cu păduri întinse, cu impunătorul deal al Rediului, care pare fragment de munte carpatin, tot poate fi o destinație interesantă pentru vizitatori, deoarece aici este creată o rezervație de fazani cu locuri frumos amenajate. Fauna pădurilor cuprinde mistreți, vulpi, căprioare, iepuri. Locurile sunt pitorești, la marginea zonei păduroase sunt lacuri cu lebede. Ocolul silvic dispune de Casa Vânătorului, clădire cu două etaje, cu loc de cazare și odihnă. 129

132 Capitolul 7. Organizarea turismului şi clusterelor în Polonia Organizarea turismului polonez În Polonia există 16 Organizații Turistice Regionale, fiind de asemenea înregistrate aproximativ 143 de Organizații Turistice Locale, aproximativ 70 din care real funcționează. Aceste organizații au fost create pe baza a două legi: Legea privind asociațiile și Legea privind organizarea turismului polonez. Grație ambelor legi, aceste organizații pot reuni persoane fizice, dar și persoane juridice. Sarcina lor este în primul rând: promovarea turistică a activității proprii; asistența în funcționarea și dezvoltarea instrumentelor de informare turistică; inițierea, consultarea și sprijinirea planurilor de menținere și modernizare a infrastructurii; colaborarea cu Organizația Turistică Poloneză. Cu toate acestea, din practica activității ambelor tipuri de Organizații Turistice Locale (OTL), acestea activează la nivel local și subregional sau sunt responsabile pentru funcționarea unui anumit produs turistic. Deseori OTL-urile sunt create, de exemplu, în orașe, powiaturi (echivalente cu raioanele) sau în zone geografice și istorice. Concomitent, Organizațiile Turistice Regionale (OTR) operează la nivel de voievodate și se concentrează pe activități de marketing și de promovare a produselor/ofertelor turistice. Acestea coordonează activitățile centrelor și punctelor de informare turistică, care certifică punctele individuale. OTR sunt principalul coordonator al comercializării produselor turistice în regiune, cu rol de catalizator între autoritățile locale și antreprenori. În 2009 au fost elaborate mai multe ghiduri pentru funcționarea corespunzătoare a OTR și OTL. Mai jos sunt unele aspecte ce țin de funcționarea acestora: 1. În structura Organizațiilor Turistice Regionale trebuie să fie incluși reprezentanți ai următoarelor entități: Guvernul regional, care trebuie să fie inițiatorul creării OTR. O bună practică este ca, din momentul creării OTR, sarcinile privind promovarea turismului trebuie transmise OTR împreună cu bugetul destinat acestui scop; administrația locală și asociațiile de municipii și powiaturi interesate în promovarea turismului pot deveni membri ai OTR. În cazul în care există un OTL în regiune, autoritățile locale pot adera concomitent la OTL și OTR. Este recomandabilă participarea structurilor administrației publice locale în OTR prin intermediul OTL sau prin intermediul ambelor. Formula aceasta ar trebui să se aplice de asemenea și marilor centre urbane; camerele turistice de comerț și industrie ar trebui să fie inițiatori ai OTR și membre ale acesteia; unitățile economice turistice și para-turistice (inclusiv persoanele fizice care desfășoară activități economice) sunt libere să se alăture OTR. Este o bună practică ca membrii OTR să fie în principal actori de mare importanță pentru dezvoltarea turismului în regiune și organizatori ai turismului de intrare; Organizațiile Turistice Locale: aderarea la OTR permite operarea mai eficientă a OTL și o promovare extinsă a produselor turistice, concomitent cu un sprijin de produs pentru OTR. O bună practică este ca OTL să fie membru al OTR, indiferent de structura internă și calitatea de membru în OTL; membrii ei pot fi de asemenea membri individuali ai OTR; asociațiile, fundațiile și alte organizații turistice și para-turistice sunt libere să se alăture OTR. Este o bună practică ca membrii OTR să fie în principal instituții de mare importanță pentru dezvoltarea turismului în regiune; 130

133 Organizarea turismului polonez universitățile și școlile pentru prestatorii de servicii turistice sunt libere să se alăture OTR. Cu toate acestea, participarea lor poate, în mai multe moduri, sprijini procesul de gestionare, dezvoltare și promovare a turismului în regiune și, prin urmare, ar trebui să fie asociată cu activitățile OTR, de asemenea, pe baza apartenenței;. persoanele fizice pot fi membri obișnuiți ai OTR, dar este o bună practică de a fi membri supleanți sau membri de onoare. 2. În structura Organizațiilor Turistice Locale ar trebui să se regăsească reprezentanți ai următoarelor entități: administrațiile locale din municipalități și raioane, interesate în promovarea propriei zone prin turism ar trebui să devină membri ai OTL. O bună practică este atât delegarea sarcinilor legate de promovarea în OTL, cât și combinarea sarcinilor proprii de implicare a acestor autorități în OTL; unitățile economice turistice și para-turistice (inclusiv persoanele fizice care desfășoară activități economice) reprezintă un grup important în structura OTL, responsabil de comercializarea produsului turistic al zonei și astfel de dezvoltarea economică a regiunii. Este o bună practică ca un grup cât mai mare, după posibilități, de întreprinzători din zonă, inclusiv entități non-turistice, să fie membri ai OTL; asociații, fundații și alte organizații turistice și para-turistice sunt libere să se alăture OTL. Este o bună practică ca cel mai mare număr posibil de organizații din zonă să fie membri OTL, activitatea OTL având astfel o acoperire și complexitate extinsă; universitățile și școlile pentru prestatorii de servicii turistice sunt libere să se alăture OTL. Este o bună practică ca instituțiile de învățământ să se angajeze în cel mai extins mod posibil în utilizarea, transferul și gestionarea cunoștințelor din cadrul activităților OTL; persoanele fizice pot fi membri obișnuiți ai OTL, carisma, autoritatea, cunoștințele și angajamentul lor contribuind la funcționarea eficientă a OTL. 131

134 CAPITOLUL 7. ORGANIZAREA TURISMULUI ŞI CLUSTERELOR ÎN POLONIA 3. Principala problemă legată de organizarea muncii OTR și OTL sunt prevederile juridice care interzic intrarea în structura de gestionare a instituțiilor care desfășoară activități economice celor care dețin anumite funcții publice. Acest lucru se datorează în primul rând Legii din 21 august 1997 privind restricționarea desfășurării activității economice de către persoanele care îndeplinesc funcții publice (Dziennik Ustaw din 2006, Nr 216, poz. 1584). Aceasta se referă, în special, la președinții de voievodate, primarii și consilierii de nivel local care își pot pierde mandatele. Este posibilă evitarea numirii în consiliile OTL și OTR a persoanelor care cad sub incidența prevederilor normative și juridice sus-menționate. Există o practică a delegării în componența consiliului fondului a persoanei care reprezintă pe bază de meritocrație persoanele enumerate, de exemplu prin delegarea șefilor de direcție din structurile administrative. 4. Cotele de finanțare fixe, garantate sub formă de contribuții din partea membrilor OTL și OTR prezintă posibilitatea operării pe termen lung și eficient a sistemului. Trebuie subliniat faptul că, în cooperare cu unitățile administrației publice locale, OTR și OTL pot îndeplini sarcini atribuite în baza delegării către ele a sarcinilor unităților administrației publice locale, obținând în acest cadru anumite măsuri sub forma unor subvenții cu destinație specială. Cooperarea cu industria turismului, în special cu membrii acesteia aflați în imposibilitatea de a contribui financiar poate lua forma de barter cu o gamă largă de activități și beneficii pentru ambele părți. O sursă importantă de finanțare a activităților desfășurate de OTR și OTL pot fi fondurile obținute individual sau în cadrul consorțiumurilor (parteneriatelor) cu Uniunea Europeană, în special pentru finanțarea așa-ziselor proiecte soft (de ex. instruirea în domeniul informațiilor turistice). 5. Având în vedere posibilitățile legale (statutare), OTR/OTL pot efectua activități economice extinse obținând astfel resurse semnificative pentru aplicarea propriilor sarcini. Ar trebui subliniat faptul că intrarea în registrul de afaceri poate, eventual, în anumite situații, să provoace consecințe juridice asociate cu organizarea activităților OTR și OTL. Trebuie remarcat că activitatea economică nu este o competiție între entitățile turistice, inclusiv între societățile pe acțiuni, și nu limitează posibilitatea de constituire a depozitelor financiare ale organizațiilor. Merită apreciată desfășurarea activităților economice numai în cadrul activităților statutare ale asociațiilor, fără a se înregistra pe lista operatorilor, deși cele două moduri de efectuare a afacerilor nu sunt echivalente. 132

135 Grupurile locale de acțiune Grupurile locale de acțiune În Polonia, odată cu acordarea primei asistențe financiare din fondurile UE ( ), a început în cadrul programului LEADER crearea structurilor de cooperare în zonele rurale. În perioada , acest sistem s-a dezvoltat sub forma unor Grupuri locale de acțiune (LGD) și a unor Grupuri locale de acțiune în domeniul pescuitului (LGR). Odată cu finalizarea acestei perioade, unele dintre aceste organizații au fost fie lichidate, fie acționează ca asociații independente, iar în sistemul sprijinit de guvern și de fondurile UE au fost selectate 322 de organizații. În prezent, cerințele pentru funcționarea Grupurilor de Acțiune Locală din Polonia sunt: o singură formă de organizare juridică, care acționează după formula un domeniu un grup de acțiune locală o strategie ; populația cuprinsă de Grupul de acțiune locală este de la 30 la 150 mii de locuitori, acoperind o zonă mai mare care cuprinde mai mult de o singură localitate; orașele cu peste 20 de mii de locuitori pot intra în LGR, dar nu vor fi finanțate prin Programul de Dezvoltare Rurală (PDR); au o structură trisectorială public, privat, non-guvernamental; aplică abilități în implementarea strategiilor susținute din mai multe fonduri. Strategii ale Grupului local de acțiune: Planul de acțiuni model pentru perioada are câteva arii majore de intervenție. I. Turismul: Infrastructura turistică și recreativă mică; Promovarea turistică a zonei; Agroturismul; Activitatea economică legată de turism; Educația în domeniul turismului, recreării și activității economice în această perioadă. II. Revigorarea satului : Infrastructura de utilitate publică care servește nemijlocit comunității locale, cu excepția clădirilor administrației publice; Revitalizarea spațiului public; Conservarea patrimoniului cultural material obiecte sub monitorizarea Autorităților de consevare a monumentelor (beneficiari: instituțiile publice și persoanele private); Muzeele, eco-muzee, muzee în aer liber, case comemorative, case memoriale, sate tematice (construcție, reparație, modernizare, utilare); Conservarea tradițiilor și patrimoniului cultural. 133

136 CAPITOLUL 7. ORGANIZAREA TURISMULUI ŞI CLUSTERELOR ÎN POLONIA III. Ecologie: Surse renovabile de energie (clădiri de utilitate publică, turism și agroturism, activitate economică, ONG-uri, persoane private); Promovarea și educația pro-sănătate și pro-ecologie; Investițiile pro-ecologice și stimulente ale mișcării turistice în zonele ocrotite; Sprijinul producției ecologice și promovarea produselor ecologice; IV. Noile tehnologii: Educarea și promovarea în sfera noilor tehnologii; Utilarea cu tehnologii moderne (instituții publice, asociații, întreprinderi); V. Produse locale: Târguri și infrastructura relevantă; Educare și promovarea produselor locale (ex. pagini internet, târguri etc.); Sprijinul producătorilor în procesul de fabricare a produselor locale; Crearea rețelelor pentru formarea lanțurilor locale de livrare și a piețelor locale; VI. Piața muncii și economia socială: Sprijinul auto-angajării; Sprijinul angajării (sprijinul lucrătorilor și angajatorilor); Educația în sfera formelor moderne de angajare și de economie socială; Crearea parteneriatelor locale pentru economia socială; VII. Sprijinul educației, științei: Educația preșcolară, școlară; Educația extra școlară (ateliere, tabere, activități sportive, ocupații tematice etc.); Utilarea atelierelor școlare care sprijină formele moderne de instruire; VIII. Societatea cetățenească: Sprijinul organizațiilor instituționale non-guvernamentale; Sprijinul meritoriu al ONG-urilor; Educarea și promovarea ideilor societății civile. 134

137 Asociația Pro Carpathia, or. Rzeszów Asociația Pro Carpathia, or. Rzeszów Această organizație non-guvernamentală gestionează activitatea clusterului turistic Karpacki, unul dintre cele mai mari clustere agroturistice din Polonia, care activează de 14 ani. Decizia de a crea acest cluster este una benevolă și vine de la reprezentanții domeniului turistic din regiune. Descrierea clusterului: Clusterul a fost creat în anul 2013, în localitatea Przysłupiu, în inima Bieszczady, unde aproape 40 de persoane au semnat declarația de asociere. Clusterul a fost creat ca un Acord care este înregistrat la Agenția Poloneză pentru Dezvoltarea Întreprinderilor. De aici și decizia ca Asociația pentru Promovarea și Dezvoltarea Podkarpacie Pro Carpathia să ofere clusterului personalitate juridică, precum și să acționeze ca un formator de piață. În Polonia clusterele nu sunt înregistrate în Registrul Comerțului. Membrii clusterului dețin 47% din atracțiile turistice din regiunea Podkarpacie. Clusterul turistic Karpacki arată că industria turismului dorește să lucreze împreună pentru a promova provincia Podkarpackie de Sud ca o regiune turistică atractivă. Acesta acoperă muntele și zonele submontane: Bieszczady, Beskide inferior și Foothills (Przemyskie, Dynowskie, Czarnorzecko-Strzyżowskie, Bukowski și Jasielski). Printre membrii săi se numără agenții de turism, hoteluri, pensiuni, ghizi, structuri de alimentație publică și o varietate de alte servicii (cum ar fi, turismul de apă, ciclismul sau hipismul). Activitatea prioritară a entității de management este atragerea turiștilor spre serviciile membrilor clusterului. Astfel, diversitatea membrilor oferă un asortiment mai mare a ofertelor destinației comune. Clusterul are grijă să dezvolte nu doar întreprinderile turistice mari, dar și pe cele periferice. Cine poate deveni membrul clusterului: companii private; instituții de cercetare; organizații ale mediului de afaceri; universitățile publice și private; instituții publice; alte părți interesate care operează în conformitate cu domeniul clusterului. Scopurile clusterului: crearea ofertelor turistice comune reprezentative; integrarea prin formarea pachetelor turistice comune și implicarea partenerilor din afara clusterului; stimularea acțiunilor comune pentru extinderea sezonului turistic; promovarea în comun a clusterului în afară regiunii. Cu ce se ocupă: Deoarece pentru funcționarea clusterului sunt necesare resurse financiare, Asociația Pro Carpathia atrage finanțări din fonduri europene (ex: Programul Operațional Regional, Programul Operațional din Polonia de Est etc.). Clusterul asigură un dialog mai bun și eficient dintre membrii săi și APL, creează oferte turistice coerente și diverse. Unul dintre obiectivele clusterului este să convingă turiștii că Podkarpackie nu oferă doar drumeții în munții Beskidy, dar, de asemenea, are o bucătărie regională variată, cultură și obiective turistice unice. De aceea, Asociația Pro Carpathia colaborează cu o companie IT, ce oferă promovarea clusterului prin surse IT, colaborează cu o editură pentru asigurarea tirajării materialelor promoționale ale lui. Pe parcursul sezonului turistic se face evaluarea calității serviciilor prestate de membrii clusterului, iar după încheierea sezonului membrii clusterului beneficiază de servicii de instruire pentru ridicarea calității serviciilor. În cadrul acestui cluster, sunt formate 4 tipuri de oferte turistice: turism activ; pentru sănătate; drumeții în natură; turism cultural. Cum se administrează clusterul: Organul suprem de conducere a clusterului este Adunarea generală, la care se alege Consiliul administrativ format din 7 persoane, care supraveghează ca membrii să acționeze în cooperare. În paralel, acționează și un Consiliu științific al clusterului, precum și Grupuri de lucru tematice locale. 135

138 CAPITOLUL 7. ORGANIZAREA TURISMULUI ŞI CLUSTERELOR ÎN POLONIA O dată pe lună are loc întrunirea Consiliului administrativ în diferite locații ale clusterului, aici pot participa nu doar membrii Consiliului, ci și membrii simpli. Gazda evenimentului oferă cele necesare pentru desfășurarea evenimentului și își promovează propria ofertă turistică în fața altor membri. La întruniri pot participa și entități care nu fac parte din cluster, dar pot deveni în perspectivă. Beneficiile existenței unității de management: reprezintă și comunică cu APL și ministerele ramurale din numele membrilor; responsabilă de crearea pachetelor diversificate; coordonează promovarea destinației și a ofertelor comune; reprezintă baza pentru parteneriat și oferte comune; asigură gestionarea surselor financiare comune prin intermediul unui subcont pe contul bancar al Asociației. Membrii clusterului sunt divizați pe branșe (categorii de servicii): birouri de voiaj hotelierii gastronomii transportatorii universitarii ghizii ONG-urile închirierile de echipamente, altele. La cererea de înscriere în cluster, Asociația face evaluarea ofertei structurii noi conform unor cerințe: dacă corespunde cu unul din cele 4 tipuri de turism ce sunt promovate de cluster, oferta e competitivă; nu este poluantă; are capacitate de a coopera; respectă nivelul standardelor de deservire. Cum sunt finanțate activitățile clusterului: Asociația și alte ONG-uri membre ale clusterului aplică la diferite fonduri europene pentru obținerea finanțărilor, iar membrii clusterului care au activități economice plătesc cotizații de membru. Cota anuală a acestora nu este însă egală și variază în dependență de mărimile companiei (300 zl microîntreprinderea, 500 zl compania medie, și 1000 zl întreprinderile mari). Structura cheltuielilor în interiorul clusterului se stabilește de Adunarea generală și se întărește de Consiliul administrativ și în mare parte arată în felul următor: promovare (site-ul internet, Catalog, Expoziție); salariu pentru administrație; costuri legate de instruire. Totodată, Asociația Pro Carpathia este de asemenea și gestionar al Clusterului Aromele Podkarpackie (Klaster Podkarpackie Smaki), care funcționează într-un mod similar. 136

139 Societatea regională agroindustrială Dolina Strugu Societatea regională agroindustrială Dolina Strugu Cooperează la nivel comunal și intercomunal. Termenul "Dolina Strugu" nu este strict un termen geografic sau administrativ. Popularizarea zonei la începutul anilor '90 se făcea de guvernul local, care a creat o asociație pe principii participative. Integrarea în jurul programului de dezvoltare "Doar noi" a ajutat la depășirea multora dintre limitările condițiilor locale și a restricțiilor economice din localitățile din microregiune. Programul a stimulat o dezvoltare semnificativă a infrastructurii tehnice, în special în telecomunicații, iar pentru turism sunt folosite resursele locale, în special izvoarele cu apă minerală. Frumusețea din Dolina Strugu vizitatorii o admirau, în general, din geamurile autoturismelor sau din tren, pe drum spre celebrele și apreciatele destinații turistice spre Munții Bieszczady. Dar merita ca turiștii să se oprească aici pentru o perioadă mai lungă de timp datorită peisajelor frumoase, bogăției naturii, monumentelor interesante și liniștii din jur. Acum, datorită asociațiilor din cluster, atracțiile turistice sunt conectate vara la trasee pitorești pentru drumeții și ciclism, dar și iarna la pârtia de sky dotată cu telescaun. Iar cazarea și bucatele sunt oferite de gospodăriile țărănești locale. Descrierea clusterului: Clusterul turistic al microregiunii Dolina Strugu a fost creat în anul 2013 și dezvoltat în cadrul unei finanțări obținute prin Programul SWISS contribution. Clusterul nu are formă juridică, dar inițial Declarația a fost semnată între 10 membri și acum numărul acestora a atis cifra de 26. Clusterul creat se bazează pe patru sectoare-piloni pentru atragerea turiștilor: locul unde este amplasat clusterul oferă contact direct al turistului cu natura; atracții turistice reprezentative (mănăstirea dominicană, tradiții, cultura, istoria poloneză); bucate ecologice apreciate de turiști; infrastructura turistică accesibilă ca preț (pensiuni și gospodării agroturistice). Cum se administrează clusterul: Clusretul este o uniune neformală dintre parteneri. Acordul semnat prevede că membrii vor lua parte la acțiunile clusterului, se specifică modul de administrare a clusterului. La moment, este gestionat de un staff, însă după finalizarea proiectului va fi aleasă conducerea acestei uniuni. Membrii se întâlnesc lunar pentru schimb de opinii, experiență, planificare. Cu ce se ocupă: În cadrul activităților pentru dezvoltarea clusterului a fost elaborat Programul strategic cu misiunea fiecare turist să găsească în diferite pensiuni același nivel de deservire. Au fost editate broșuri pentru promovarea clusterului cu descrierea membrilor. Oferta turistică a clusterului este plasată pe site-ul acestuia. Echipa proiectului lucrează asupra Regulamentului, prestează servicii juridice membrilor, asigură organizarea instruirilor personalului din cluster. La fel, în cadrul proiectului a fost creat și un cluster al producătorilor, care asigură produse ecologice pentru turiști. Aceste două clustere cooperează între ele. 137

140 CAPITOLUL 7. ORGANIZAREA TURISMULUI ŞI CLUSTERELOR ÎN POLONIA Asociatia pentru dezvoltarea comunei Bałtów La sfârșitul anilor `90 în localitatea Bałtów au fost descoperite urme de dinozauri. În urma acestor descoperiri, a venit ideea creării unui Jurassik park, care mai târziu a fost realizată cu susținerea fondurilor europene. Parcul a fost deschis publicului în anul 2004, iar acum aici poate fi parcursă în mai multe perioade preistorice evoluția Pâmântului. În parc este amenajat un adevărat muzeu în aer liber cu figuri de dinozauri și alte specii din fauna și din flora preistorică reconstruite în urma realizării proiectului. Locația se completează cu un muzeu sub acoperiș, unde sunt concentrate rezultatele cercetărilor paleontologilor din acest sit. O altă realizare în cadrul proiectului este un Oceanarium, unde cu ajutorul tehnologiei 3D pot fi admirați giganții lumii subacvatice preistorice. Pe lângă parc ca structură cognitivă, a fost creată și infrastructura necesară de suport: parcul de distracții pentru copii, apispa cu produse cosmetice pe bază de miere și plante medicinale, restaurantul Baltowski Zapiecek, pârtia de sky etc. Descrierea clusterului: Clusterul turistic Elveția de la Bałtów apare ca structură formală la inițiativa Asociației pentru dezvoltarea comunei Bałtów la 31 iulie 2013, în urma obținerii finanțării europene, chiar dacă cooperarea între structurile turistice în această zonă exista de mai mult timp. Parcul jurasic a devenit elementul de îmbinare pentru membrii viitorului cluster. Denumirea clusterului se datorează asemănării reliefului cu cel elvețian, unde a fost construită chiar și o pârtie de sky, iar simbolul clusterului conține o floare care crește doar în munții Alpi. Cine sunt membrii clusterului: Clusterul nu este o entitate constantă, ci este deschis pentru noi membri. La moment, clusterul este format din: sectorul public, antreprenori, asociații, sectorul științific (din 2016 au contract de colaborare cu universități pentru efectuarea cercetărilor științifice, asigurarea locurilor de practică pentru studenți pe baza clusterului). Totodată, clusterul are relații cu alte clustere din zonă, de exemplu, cooperează cu clusterul stațiunii balneoclimaterice în vederea creării consorțiului pentru sănătate. 138

141 Asociatia pentru dezvoltarea comunei Bałtów Cum se administrează: Clusterul nu are o formă juridică formală, se bazează pe Acorduri între membri. Documentele care reglementează relațiile partenerilor sunt Regulamentul și Acordul clusterului. Strucutra organizatorică prezintă astfel: Consiliul clusterului, format din reprezentanții tuturor entităților membre; Directoratul alcătuit din 3-5 persoane, reprezentantele sectoarelor din cluster; Coordonatorul clusterului este Asociația pentru dezvoltarea localității Baltow. Cu ce se ocupă: Domeniile de intervenție ale clusterului sunt: cooperarea, promovarea, lobby. Clusterul protejază producătorii locali și acționează în numele membrilor prin reprezentarea acestora în cadrul unor Târguri. Catalogul produselor locale realizat în cadrul proiectului Elveția de la Bałtów este repartizat printre parteneri. Membrii clusterului în comun au reușit să realizeze mai multe proiecte investiționale: Construcția pârtiei pentru sky, construcția restaurantului Zapecek, edificarea și înzestrarea Centrului de Api-spa (apiterapie). Cooperează cu APL pentru promovarea în comun a produselor mărcii Bałtów. Cum sunt finanțate activitățile clusterului: Există mai multe opțiuni: taxa unică de intrare; cotizația de membru; taxe pentru acțiunile realizate și repartizate proporțional între membri, atragerea finanțărilor, alte surse. Rolul principal în căutarea finanțărilor suplimentare o are coordonatorul. La moment, sunt căutate fonduri pentru realizarea proiectului Elveția Baltowska Resort &Spa, realizarea căruia este legată de crearea unui consorțiu dintre membrii clusterului. Experiența ce ține de consorțiu partenerii o au de la construirea pârtiei de sky, când pentru cofinanțarea proiectului susținut din fonduri europene (50/50) s-au asociat 5 firme locale pe baza unui contract. Acum pârtia se află la balanța consorțiului și este gestionată în comun. 139

142 CAPITOLUL 7. ORGANIZAREA TURISMULUI ŞI CLUSTERELOR ÎN POLONIA Federația Regională a Asociațiilor de agroturism Se constituie în 2002 la inițiativa Camerei de agricultură, inițial din 6 parteneri, după care a ajuns la 12 membri. Federația are statut de ONG. Cine sunt membrii Federației: Asociația gospodăriilor ospitaliere Pe lângă lacul Hancea / Nad Zalewem Chańcza (30-35 gospodării); Asociația agroturistică a primăriei Daleszyce ŻEREMIE ; Asociația agroturistică din Ținutul vrăjitoarelor zburătoare / W Krainie Latających Czarownic ; Asociația agroturistică Łysogóry din Nowej Słupi; Asociația agroturistică Dolina Czarnej ; Asociația gospodăriilor ospitaliere și ecologice CIS ; Camera de agricultură a voievodatului Świętokrzyska. Cu cine cooperează Federația: Federația Națională Gospodării ospitaliere ; Voievodatul Sf. Cruci și Mareșalul Voievodal; Starosta (unitatea executivă la nivel de raion); Banca din Kielce; Universitatea de Agricultură din Krakowie; Centrul de consulting în agricultură; Organizația voievodală (regională) de turism. Cum se administrează Federația: Principalul organ decizional este Adunarea generală anuală, constituită din câte 3 delegați de la fiecare Asociație-membru. Aici sunt luate decizii importante ce țin de activitatea pentru un an întreg. Gestionarea zi de zi este efectuată de Directoratul format din 5 persoane voluntare, care nu au salarizare pentru activitatea de administrare și management. Pe lângă Directorat este formată și Comisia de revizie, care este organul de audit intern. Scopul și obiectivele Federației: dezvoltare și promovare a turismului rural și agricol în regiune; integrarea și dezvoltarea cooperării între membri; reprezentarea și ocrotirea intereselor membrilor; susținerea inițiativelor cu privire la formarea bazei infractructurii generale și celei turistice; păstrarea, susținerea, crearea și ocrotirea valorilor culturale și naturale în mediul rural; activizarea comunității rurale: propagarea în rândul tinerilor a ideei Patriei mici; activități pentru reabilitarea socială a persoanelor cu handicap din mediul rural. Cu ce se ocupă: La etapa inițială a fost lansată școlarizarea pentru structurile agroturistice cu privire la: legislație, norme sanitare, calitatea serviciilor, marketing. Efectele școlarizării nu au fost așteptate mult timp: proprietarii structurilor turistice rurale s-au integrat în echipa Federației, membrii au început să promoveze locurile pitorești, produsele agroturistice noi, ca urmare a crescut și calitatea serviciilor prestate în aceste structuri, au apărut modificări în ofertele agroturistice, ba chiar s-au format și rețele mici agroturistice. Cooperarea cu APL, APC, regionale, cu fundații și fonduri a permis organizarea mai multor activități de promovare în comun: târguri, expoziții, concursuri culinare, iarmaroace turistice. E susținută o practică foarte interesantă organizarea propriilor evenimente pentru membrii Federației (ex: concursul pentru cea mai frumoasă agrogospodărie, în care juriul e format din reprezentanții Federației, Companiei de consulting, Inspecției Muncii, Societății de asigurare a gospodăriilor). Federația asigură pentru membrii săi și reprezentanța la diferite evenimente din exteriorul țării, unde gospodăriile agricole pot vinde propriile produse. O altă activitate este editarea materialelor promoționale, întreținerea site-ului și paginii facebook. 140

143 Federația Regională a Asociațiilor de agroturism Bariere/probleme: distanța mare între gospodării; mentalitatea oamenilor/lipsa de încredere; problema liderului puternic; suspeciuni față de lider; lipsa localului pentru activitatea directoratului; puține fonduri pentru realizarea scopului și obiectivelor. Modalități de depășire a barierelor: căutarea înțelegerii, prietenilor, susținătorilor; întâlniri interne pentru cunoașterea reciprocă; munca insistentă în ciuda barierelor; lideri puternici care recunosc democrația, acționează în mod democratic; căutare de finanțări. Concluzii după 14 ani de activitate: puțini se angajează în activitatea comună; posibilitățile de promovare îndependentă prin intermediul IT a căuzat îndepărtarea; lipsa de angajament, implicare, inițiativă; lipsa de garanții clare de beneficii scade din interesul de a participa ca membru în activitatea Federației. Concluzii pentru viitor: Cine se gândește la viitor câștigă; Crearea noilor pachete și produse turistice; Va scădea numărul entităților individuale, va crește numărul întreprinderilor economice; Trebuie de beneficiat de toate posibilitățile/ocaziile de cooperare; Mergând spre viitor, nu uităm de tradiții; Globalizarea înaintează trebuie de gândit la cooperarea locală și regională; Turiștii se schimbă devin mai exigenți, așteaptă oferte mai bune, alimente de calitate; Gospodăriile agroturistice vor avea probleme în cucerirea pieții, de aceea Federația are sens și rost să existe. 141

144 CAPITOLUL 7. ORGANIZAREA TURISMULUI ŞI CLUSTERELOR ÎN POLONIA Centrul Voievodal de Asistență Agricolă (voievodatul Sf. Cruci) Este o structură subordonată Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și există la nivel de fiecare voievodat din Polonia. Asemenea Centre funcționează deja în decurs de 50 ani. Cum se administrează: Centrul de asistență are statut de instituție publică, este administrat de propriul Consiliu format din reprezentanții autorităților locale, școlilor superioare și medii din domeniul agriculturii, întreprinderilor agricole. Reglementarea activității are loc prin intermediul unei legi speciale. Centrul are mai multe Birouri de asistență la nivel de fiecare poviat (raion). În organigrama Centrului sunt mai multe secțiuni specializate, inclusiv în agroturism și dezvoltare rurală. Cum sunt finanțate activitățile Centrului: Bugetul anual al Centrului în volum de 60% este format din dotări din bugetul de stat și de 40% se asigură din activitatea economică practicată (școlarizare pentru beneficiari, elaborare de proiecte, servicii editoriale, laborator, servicii agricole cu echipamentul din dotare). Care este misiunea Centrului: Asistența agricolă pentru dezvoltarea rurală, a piețelor agricole și gospodăriilor în mediul rural. Îmbunătățirea beneficiilor, creșterea competetivității gospodăriilor, calificărilor profesionale ale agricultorilor și altor locuitori din mediul rural. Cu ce se ocupă Centrul: Secția responsabilă de agroturism și dezvoltarea rurală desfășoară activități pentru formarea rețelei agroturistice, promovarea acestora prin intermediul site-ului organizației, angajarea femeilor în mediul rural, dezvoltarea surselor de venituri alternative prin crearea produselor locale și regionale etc. Școlarizarea și educația prestatorilor de servicii este o latură importantă în activitatea Centrului, care dispune de bază hotelieră și de unitate de alimentație pentru participanții la instruiri. La solicitarea beneficiarilor, experții Centrului organizează conferințe și seminare la distanță (on-line) ori vin în teritoriu pentru ținerea orelor de instruire. Alt domeniu de activitate al Centrului este activitatea editorială. Există ediția periodică din ramura agricolă structurată pe branșe, au fost editate mai multe ghiduri pentru lansare în diverse activități agricole, a fost creată baza de date largă despre structurile agroturistice. Se practică publicarea și a unor ediții tematice mari, cum ar fi Drumul culinar etc. Un alt rezultat al activității este lansarea proiectului Club 4 H, care implică copiii și tinerii în scrierea, promovarea și realizarea unor acțiuni dedicate: Creeză și vinde un produs, Protejază mediul în localitatea unde trăiești, Securitatea muncii în agricultură. Clubul dezvoltă o cooperare internațională intensă, inclusiv cu Republica Moldova. Secția responsabilă de finanțe și dezvoltare susține antreprenorii care se ocupă de produsele locale și regionale, prefabricarea alimentelor, optează pentru dezvoltarea agroturismului etc. Metode de asistență utilizate: consultări la oficiu sau în teritoriu; școlarizare la nivel de comună, raion, regiune; demonstrații, prin care se arată procesul de producere; târguri, iarmaroace, concursuri; activități promoționale; articole ale experților în ediții agricole, broșuri etc. Una din inițiativele reușite ale Centrului este rețeaua de Gospodării educative, lansată în cadrul unui proiect realizat cu susținerea programului Swiss contribution din anul Gospodăriile educative sunt dezvoltate de locuitorii satelor cu diverse scopuri cognitive. Diversitatea atelie- 142

145 Centrul Voievodal de Asistență Agricolă (voievodatul Sf. Cruci) relor/lecțiilor este mare și reflectă temele produselor care sunt produse în gospodării (ex: creșterea plantelor sau animalelor, ambalarea produselor agricole sau educația ecologică, etc.). De aici și oferta educațională foarte diversă: (i) de la ouă la găina, (ii) de la câmp până la pâine, (iii) împărăția albinelor, (iv) de la lapte la brânză, (v) sănătate în casă și pe masă, (vi) pământul și câmpul sănătos, (vii) jucăriile din lemn patrimoniul cultural etc. În urma acestui proiect au de câștigat nu doar gospodăriile educaționale prin faptul că au o sursă de venit suplimentară, dar și școlile care în acest caz obțin o bună și diversă bază demonstrativă. Această cooperare sporește prestigiul profesiei de agricultor, are loc propagarea cunoștințelor despre originea alimentelor și viața satului. Consolidarea rețelei de gospodării educative: La moment în Polonia sunt 218 gospodării educative, dintre care 17 sunt în voievodatul Sf. Cruci. Rolul Centrului de asistență în acest caz este în: susținerea metodologică, școlarizarea personalului (puținii gospodari au studii în pedagogie), promovarea acestor gospodării (organizarea zilelor deschise în gospodării; emisiuni radio-, tv; publicarea de articole, editare broșuri, plasare de informații pe site-ul Centrului). Ultimii ani în Polonia scade interesul față de afacerile agroturistice, gospodăriile tot mai mult preferă turismul rural fără producere agricolă. Însă, programul Gospodării educaționale vine în susținerea unor asemenea gospodării, le asigură instruiri metodologice și ore de pedagogie. Beneficiile pentru membrii rețelei țin de posibilitatea de a diversifica propria ofertă turistică, un brand comun și marcaje comune, școlarizări, cataloage promoționale. Oricare gospodărie cu activitate agricolă care își dorește să devină membru al rețelei depune la Centrul de asistență o Declarație privind obiectul de acivitate, programa educațională, plus recomandarea unui consultant din domeniu. Experții Centrului verifică conținutul dosarului, apoi se ia decizia cu privire la crearea gospodăriei educaționale. La etapa de creare a acesteia, noului membru i se oferă asistență multilaterală, apoi activitatea gospodăriilor este periodic monitorizată și asistată. 143

146 CAPITOLUL 7. ORGANIZAREA TURISMULUI ŞI CLUSTERELOR ÎN POLONIA Clusterul Oborniki Śląskie Clusterul este o asociere de agropensiuni și de producători agricoli locali din gmina Oborniki Śląskie, și a fost creat în anul 2012 cu scopul de a susține satul Pengow în cadrul concursului Cel mai frumos sat. Clusterul este format din 25 de membri, care activează în baza Acordului de clusterizare, dar nu are statut de entitate juridică. Oferta acestui cluster reprezintă satele tematice din regiune în care sunt 13 localități rurale specializate. În general, în Polonia sunt dor 3 clustere cu sate tematice, de aceea acesta este un proiect susținut la nivel național. Localitatea Morzecin Maly se mai numește Satul gustului de spanac și grupează ofertele producătorilor locali, atelierele culinare, unitățile de cazare, structurile educaționale tematice. Conducerea clusterului este pe seama Directoratului, care e format din 5 persoane pe bază de voluntariat. Clusterul Sileziei Inferioare, Fundația Krzyzowa Din anul 2012 în UE se începe promovarea activă a clusterelor. Fundația Krzyzova și Camera regională au depus o cerere comună și au obținut finanțarea necesară pentru crearea clusterului râvnit. Din momentul creării, în cluster au aderat 35 de parteneri, deși acesta nu are statut de presoană juridică. A fost elaborat Statutul clusterului, a fost editată broșura promoțională a clusterului cu informații despre cei mai activi membri. Membrii clusterului sunt: hoteluri, restaurante, muzee, instituții culturale, companii de transport, clinici de sănătate. 144

147 Gospodăria agroturistică Boska Dolina Gospodăria agroturistică Boska Dolina Este membrul clusterului turistic al microregiunii Dolina Strugu din Blazowa. Descrierea structurii: Această întreprindere a fost creată în 2000, dispune de un teritoriu cu suprafață de cca 70 ha, dintre care 50 ha sunt proprietate privată, iar 20 sunt luate în arendă de la stat. 50% din suprafața totală sunt pășuni, 20 ha sunt prevăzute pentru cultivarea ovăzului și altor plante furajere, iar gospodăria se specializează în creșterea cailor. Cu ce se ocupă: Întreprinderea are 20 de cai proprii și pentru alții 20 asigură azil (serviciu cu plată). Din 2007 are statut de gospodărie agroturistică, din de gospodărie educațională. Proprietarul structurii oferă copiilor de la grădiniță și de la școala locală ore de instruire sportivă (pereți de escaladat), pregătirea bucatelor tradiționale, drumeții, ore de hipism, jocuri distractive. În timpul verii se organizează tabăra pentru skauți pe teritoriul gospodăriei. 145

148 ANEXE Anexa 1. Starea turismului în mediul rural Situația generală a antreprenoriatului din turismul moldovenesc Mediul antreprenorial este în general propice pentru afacerile hoteliere și de alimentație publică (HoReCa). Astfel, cca 4,17% dintre toate întreprinderile sunt din această categorie (1378 unități). Totuși, marea majoritate (93,18%) din structurile de ospitalitate care raportează sunt din domeniul alimentației publice (1284 unități), celelalte fiind structurile de cazare (94 unități). Tabel 7. Principalii indicatori ai activității întreprinderilor, pe activități economice, 2014 Numărul unităților raportoare Numărul mediu anual al salariaților, persoane Cifra de afaceri, mil.lei Valoarea producției (lucrări și servicii), mil.lei Valoarea adăugată brută la costul factorilor, mil.lei Active materiale pe termen lung intrate, mil.lei Total , , , ,2 I. Activități de cazare și alimentație publică ,1 2025,5 608,2 290,1 I55 Hoteluri și alte facilități de cazare ,4 340,6 131,5 95,8 I56 Restaurante și alte activități de servicii de alimentație ,7 1684,9 476,7 194,3 Sursă: Biroul Național de Statistică, La nivelul economiei naționale, cca 13,56 mii, sau 3,67% din salariați sunt din domeniul ospitalității (HoReCa), din această categorie doar fiecare al zecelea angajat (10,66%) este din hotelărie, ceilalți fiind angajați din restaurante, cafenele și alte unități de alimentație publică. În țară se realizează cca 2140,1 mln.lei din vânzările în sectorul HoReCa (sau 0,91% din total), valoarea adăugată brută fiind însă mai mare 1, 51% din total (sau 608,2 mil.lei), la fel ca și valoarea activelor materiale pe termen lung 1,18% din total (sau 290,1 mln.lei). În profil teritorial, antreprenorii sunt concentrați (sau înregistrați) în mare parte în municipiul Chișinău, respectiv, aici predomină un număr mai mare de angajați, precum și cele mai mari vânzări. BNS nu prezintă date precise referitor la acești parametri pentru zonele turistice, însă la nivelul raioanelor cu clustere agroturistice situația este reflectată în tabelul de mai jos. Tabel 8. Activitatea întreprinderilor HoReCa, în profil teritorial, 2014 Cifra de afaceri, mii lei Numărul mediu anual al salariaților, pers. Remunerarea muncii, mii lei Municipiul Chișinău , ,2..Municipiul Bălți , Edineț 5958, ,6..Sângerei Soroca 20050, ,9..Călărași ,9..Orhei 19986, ,5..Cahul 24197, ,8..Ștefan Vodă Sursă: Biroul Național de Statistică,

149 Anexa 1. Starea turismului în mediul rural Astfel, la Orhei, Cahul și Soroca sunt cei mai mulți angajați în industria ospitalității (HoReCa), respectiv, și cifrele de afaceri sunt mai mari, comparativ cu destinațiile din raioanele Edineț și Ștefan Vodă, care sunt mai modeste. Totodată, vânzările realizate din destinațiile turistice monitorizate de către prestatorii de servicii din industria ospitalității denotă o capacitate sub media pe țară. Astfel, fiecare angajat din teritoriu realizează 2/3-1/2 din media vânzărilor pe țară, respectiv, și gradul de salarizare este corespunzător (cu excepția r-nului Edineț). Performanțele întreprinderilor HoReCa în profil teritorial sunt prezentate în tabelul de mai jos. Tabel 9. Performanțele întreprinderilor HoReCa în profil teritorial, 2014 Vânzări per angajat, mii lei Salariul mediu anual, mii lei Salariul mediu lunar, mii lei 1 leu salariu achitat impact în cifra de afaceri, lei Total RM 420,69 61,66 5,14 6,82 Municipiul Chișinău 479,17 66,88 5,57 7,16..Municipiul Bălți 407,06 68,80 5,73 5,92..Edineț 372,43 117,41 9,78 3,17..Sângerei n/d n/d n/d n/d..soroca 328,69 49,75 4,15 6,61..Călărași 37,37 3,11..Orhei 203,94 54,65 4,55 3,73..Cahul 314,25 53,83 4,49 5,84..Ștefan Vodă n/d n/d n/d n/d În 2015, în profil teritorial municipiul Chișinău eclipsează restul teritoriului, iar în aria de cercetare avem un număr suficient de mare de întreprinderi din Orhei, Cahul și Soroca, mai puține din Ștefan Vodă, Călărași și Edineț. Tabel 10. Activitatea agenților economici în profil teritorial, 2015 Numărul de întreprinderi Numărul mediu de salariați Venituri din vânzări, mln.lei Numărul de întreprinderi care au primit beneficiu Rezultatul financiar al întreprinderilor cu beneficiu, mln.lei Total RM , ,8 mun. Chișinău , ,1 Regiunea Nord , ,2..Edineț , ,7..Sângerei , ,7..Soroca , ,2 Regiunea Centru , ,1..Călărași , ,2..Orhei , ,4 Regiunea Sud , ,9..Cahul , ,7..Ștefan Vodă , ,9 În profil teritorial, în majoritatea raioanelor analizate se observă un număr mediu mai mare de angajați per unitate economică decât media pe țară (cu excepția raioanelor Sângerei și Orhei). La Edineț acest indicator este dublu. Totuși, la fel cu excepția întreprinderilor din Edineț, veniturile medii realizate și veniturile medii per angajat sunt mai modeste decât media pe țară. Însă, cota întreprinderilor 147

150 ANEXE profitabile în raioanele monitorizate este peste media pe republică. Acestea creează un climat competitiv bun pentru diversificarea economiei locale. Tabel 11. Performanțe din activitatea agenților economici în profil teritorial, 2015 Număr salariați/per întreprindere, în medie Venituri medii, mln.lei Venituri per salariat, mln.lei % întreprinderi cu profit Vânzări ale întreprinderilor cu profit, mln.lei Total RM 9,96 5,51 0,55 42,93% 0,90 mun. Chișinău 9,18 6,21 0,68 39,47% 1,16 Regiunea Nord 13,91 5,24 0,38 51,80% 0,45..Edinet 21,45 14,11 0,66 58,66% 0,70..Sângerei 9,18 2,68 0,29 47,02% 0,33..Soroca 11,82 3,21 0,27 46,26% 0,34 Regiunea Centru 9,12 3,75 0,41 45,19% 0,58..Călărași 11,83 3,04 0,26 50,43% 0,31..Orhei 9,30 2,93 0,32 47,45% 0,37 Regiunea Sud 12,07 3,13 0,26 53,12% 0,44..Cahul 13,16 2,82 0,21 54,69% 0,44..Ștefan Vodă 10,27 2,52 0,25 46,30% 0,55 În anul 2015, cca 5% din toate întreprinderile erau din sfera HoReCa și agrementului, care angajau cca 3,4% din toți salariații și realizau cca 1,6% din vânzările declarate de antreprenori. Totodată, dintre acestea mai mult de 2/3 realizează profituri. Cei mai mulți antreprenori sunt din domeniul alimentației publice, urmat de sfera recreativă și agrement. Informații detaliate, pe genuri de activitate, sunt prezentate în tabelul de mai jos. Tabel 12. Activitatea agenților economici pe genuri de activitate, 2015 Numărul de întreprinderi Numărul mediu de salariați Venituri din vânzări, mln.lei Numărul de întreprinderi care au primit profit Rezultatul financiar al întreprinderilor cu profit, mln.lei TOTAL pe activități , ,8 ACTIVITĂȚI DE CAZARE ȘI ALIMENTAȚIE PUBLICĂ , ,8 Hoteluri și alte facilități de cazare , ,1 Restaurante și alte activități de servicii de alimentație Activități ale agențiilor turistice și ale tur-operatorilor; alte servicii de rezervare și asistență turistică ARTĂ, ACTIVITĂȚI DE RECREERE ȘI DE AGREMENT Activități ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor și alte activități culturale Activități sportive, recreative și distractive , , , , , , ,6 8 5, ,1 80 9,8 % din total 5,01% 3,40% 1,58% 3,53% 1,40% 148

151 Anexa 1. Starea turismului în mediul rural Cei mai mulți angajați sunt din domeniul alimentației publice, urmat de sfera hotelieră, recreativă și a agrementului. Totodată, de remarcat că întreprinderile din sfera hotelieră și domeniul cultură (biblioteci, muzee și alte activități culturale) au un număr de angajați peste media pe țară, respectiv, 12,8 și 13,1 angajați per întreprindere. Veniturile medii declarate de antreprenorii din domeniul cercetat sunt sub media pe țară, mai performante fiind întreprinderile de cazare și turistice. Informații detaliate, pe genuri de activitate, sunt prezentate în tabelul de mai jos. Tabel 13. Performanțe din activitatea agenților economici, pe genuri de activitate, 2015 Număr salariați per întreprindere, în medie Venituri medii, mln.lei Venituri per salariat, mln. lei % intreprinderi cu profit Vânzări ale întreprinderilor cu profit, mln.lei TOTAL pe activități 9,96 5,51 0,55 42,93% 0,90 ACTIVITĂȚI DE CAZARE ȘI ALIMENTAȚIE PUBLICĂ 8,31 1,42 0,17 29,63% 0,40 Hoteluri și alte facilități de cazare 12,82 3,35 0,26 45,58% 1,33 Restaurante și alte activități de servicii de alimentație Activități ale agențiilor turistice și ale tur-operatorilor; alte servicii de rezervare și asistență turistică ARTĂ, ACTIVITĂȚI DE RECREERE ȘI DE AGREMENT Activități ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor și alte activități culturale Activități sportive, recreative și distractive 7,90 1,25 0,16 28,17% 0,26 3,18 3,94 1,24 38,00% 0,33 9,41 2,04 0,22 28,27% 0,35 13,07 2,77 0,21 53,33% 0,71 3,38 0,40 0,12 22,54% 0,12 149

152 ANEXE Întreprinderile mici și mijlocii și microîntreprinderile din domeniul turismului rural În 2015 s-a păstrat structura întreprinderilor din ultimii 10 ani, adică predominarea covârșitoare a agenților economici mijlocii, mici și micro. Astfel, cca 97,2% din toate întreprinderile din Republica Moldova țin de IMM și de Microîntreprinderi. În profil teritorial se observă aceleași tendințe, iar în Sângerei, Călărași, Orhei, Cahul și Ștefan Vodă acestea fiind și mai mari decât media pe țară. Tabel 14. Numărul de întreprinderi, 2015 Mari Medii Mici Micro Total IMM+Micro, % Mun. Chișinău ,02% Regiunea Nord ,29%..Edineț ,05%..Sângerei ,85%..Soroca ,56% Regiunea Centru ,71%..Călărași ,71%..Orhei ,10% Regiunea Sud ,77%..Cahul ,30%..Ștefan Vodă ,08% Total RM ,18% Cotele mari ale IMM și Microîntreprinderilor în numărul total de întreprinderi din raioanele monitorizate arată gradul mare de flexibilitate a economiei locale, precum și oportunitatea de cooperare între micii antreprenori care angajează forța de muncă locală și valorifică resursele locale. Figura 3. Cota IMM și Microîntreprinderilor în numărul total de întreprinderi din raioanele monitorizate, 2015 Cca 97,2% din toate întreprinderile din Republica Moldova țin de IMM și Microîntreprinderi, același fenomen fiind prezent și în sfera ospitalității. Alimentația publică și unitățile recreative au cote de peste 99%, celelalte la fel depășind 9/10 din numărul întreprinderilor raportoare din domeniu. 150

153 Anexa 1. Starea turismului în mediul rural ACTIVITATI DE CAZARE ȘI ALIMEN- TAȚIE PUBLICĂ Tabel 15. Numărul de întreprinderi, după mărime, 2015 Mari Mijlocii Mici Micro Total Total IMM+Micro, % ,20% Hoteluri și alte facilități de cazare ,88% Restaurante și alte activități de servicii de alimentație Activități ale agențiilor turistice și ale tur-operatorilor; alte servicii de rezervare și asistență turistică ARTĂ, ACTIVITĂȚI DE RECREERE ȘI DE AGREMENT ,69% ,44% ,70% Activități ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor și alte activități culturale ,33% Activități sportive, recreative si distractive ,44% TOTAL pe activități ,18% Pentru toate componentele industriei ospitalității se observă o pondere determinantă a ÎMM și a Microîntreprinderilor. Acest fapt caracterizează o flexibilitate mare a pieței, dar și o acoperire teritorială bună. Figura 4. Ponderea întreprinderilor din domeniul ospitalității, 2015 În Republica Moldova microîntreprinderile angajează până la 9 persoane, cele mici până la 49, iar cele medii până la 249 de persoane. Totuși, la stabilirea mărimii întreprinderii se mai ia în calcul și volumul vânzărilor. Astfel, în economia națională antreprenorii din IMM și Microîntreprinderi în 2015 au angajat de persoane, sau peste 55% din personalul din economia națională. În toate regiunile de dezvoltare și raioanele cercetate acest indicator este mai mare. Tabel 16. Numărul mediu de salariați în profil teritorial, 2015 Mari Medii Mici Micro Total IMM+Micro, % Mun. Chișinău ,38% Regiunea Nord ,76%..Edineț ,43% 151

154 ANEXE..Sângerei ,61%..Soroca ,18% Regiunea Centru ,07%..Călărași ,45%..Orhei ,82% Regiunea Sud ,94%..Cahul ,52%..Ștefan Vodă ,39% Total RM ,15% În raioanele Sângerei (87,6%), Ștefan Vodă (73,4%), Călărași (69,5%) IMM și microîntreprinderile sunt principalii angajatori pe piața muncii. Și în celelalte raioane numărul persoanelor angajate de IMM și Micro sunt predominante. Figura 5. Numărul mediu de salariați, 2015 În sectoarele HoReCa, agențiilor de turism și sferei recreative indicatori relevanți gradului de angajare a personalului de către IMM și Microîntreprinderi sunt net superiori mediei pe țară (vezi tabelul de mai jos). Tabel 17. Numărul mediu de salariați, 2015 Mari Mijlocii Mici Micro Total Total IMM+Micro, % ACTIVITĂȚI DE CAZARE ȘI ALIMENTAȚIE PUBLICĂ ,58% Hoteluri și alte facilități de cazare ,40% Restaurante și alte activități de servicii de alimentație Activități ale agențiilor turistice și ale tur-operatorilor; alte servicii de rezervare și asistență turistică ARTĂ, ACTIVITĂȚI DE RECREERE ȘI DE AGREMENT ,24% ,65% ,03% 152

155 Anexa 1. Starea turismului în mediul rural Activități ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor și alte activități culturale ,45% Activități sportive, recreative și distractive ,74% TOTAL pe activități ,15% IMM și Microîntreprinderile din domeniul ospitalității au o capacitate mare de absorbție a forței de muncă, astfel agențiile de turism și companiile mici de organizare a agrementului angajează cca 90% din personalul din breaslă. Figura 6. Ponderea angajaților în industria ospitalității, după mărimea întreprinderilor, 2015 Cca 31% din toate veniturile agenților economici au fost înregistrate în 2015 în economia națională de către companiile micro, mici și cele mijlocii. Companiile mici au înregistrat cote înalte ale vânzărilor în regiunile Sud și Centru, în cea de Nord fiind comparabile cu media pe țară. Tabel 18. Veniturile totale din vânzări înregistrate de diferite întreprinderi, 2015, (mln.lei) Mari Medii Mici Micro Total IMM+Micro, % mun. Chișinău , ,1 6971, ,7 26,65% Regiunea Nord 20753,1 3905,2 6707,4 1620, ,6 37,09%..Edineț 2871,5 396,9 640,2 83,8 3992,4 28,08%..Sângerei 173,7 292,7 579,8 123,2 1169,4 85,15%..Soroca 1009,5 428,3 520,5 146,1 2104,5 52,03% Regiunea Centru 16416, ,3 1641, ,8 42,26%..Călărași 527,4 174,5 285,4 73,1 1060,4 50,26%..Orhei ,5 728,6 258,3 3383,4 43,55% Regiunea Sud 3284,6 1682, ,1 8423,3 61,01%..Cahul ,4 724,5 210,2 2193,1 58,37%..Ștefan Vodă 293,2 195,5 361,3 70,7 920,8 68,15% Total RM , , , ,4 30,76% Ponderea vânzărilor IMM și Microîntreprinderilor la nivelul raioanelor Sângerei (85,2%) și Ștefan Vodă (68,2%) sunt determinante, iar în raioanele Soroca și Cahul reprezintă peste jumătate din realizări. Totuși, acest indice este mai jos în raionul Orhei, iar în Edineț este chiar mai jos decât media pe țară. Informații detaliate sunt prezentate în diagrama de mai jos. 153

156 ANEXE Figura 7. Ponderea veniturilor din vânzări ale întreprinderilor la nivel teritorial, 2015 (mln.lei) Chiar dacă în țară cca 30,8% din toate vânzările sunt realizate de către IMM și Microîntreprinderi, în sfera ospitalității acest indicator este mult mai mare. Astfel, în mica hotelărie, alimentația publică și organizarea agrementului acest indicator este dublu sau chiar mai mare. Informații detaliate sunt prezentate în tabelul de mai jos. Tabel 19. Veniturile din vânzări, 2015 (mln.lei) Mari Mijlocii Mici Micro Total Total IMM+Micro, % ACTIVITĂȚI DE CAZARE ȘI ALIMEN- TAȚIE PUBLICĂ 733,2 543,8 860,1 352,2 2489,3 70,55% Hoteluri și alte facilități de cazare 198,4 105, ,3 492,9 59,73% Restaurante și alte activități de servicii de alimentație Activități ale agențiilor turistice și ale tur-operatorilor; alte servicii de rezervare și asistență turistică ARTĂ, ACTIVITĂȚI DE RECREERE ȘI DE AGREMENT Activități ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor și alte activități culturale Activități sportive, recreative și distractive 534,8 438,7 689,1 333,9 1996,5 73,21% 912,6 215, ,5 1774,9 48,58% 512,2 291,8 274, ,1 55,74% 24,6 9 6,4 1,7 41,6 41,11% 30,4 0,1 71,8 39,9 142,1 78,68% TOTAL pe activități , , , ,4 30,76% Activitățile recreative și cele de alimentație publică ale companiilor mici și mijlocii au ponderi înregistrate de 73-79% din veniturile din sector. Totodată, marea hotelărie, tur-operatorii și instituțiile mari de cultură realizează și acestea cote mari de vânzări (40-60%). 154

157 Anexa 1. Starea turismului în mediul rural Figura 8. Ponderea veniturilor din vânzări în industria ospitalității, după mărimea întreprinderilor,

158 ANEXE Profitabilitatea întreprinderilor din industria ospitalității Cca 22 mii de întreprinderi (42,9%) au obținut profituri în Aproape 96% dintre cele cu profit pozitiv sunt IMM sau Microîntreprinderi. Acești indicatori sunt majorați în toate regiunile: Nord (97,27%), Centru (96,50%) și Sud (97,69%). Aceasta demonstrează profitabilitatea înaltă a companiilor mici, în special, a celor din teritoriu. Tabel 20. Numărul de întreprinderi care au obținut beneficiu, 2015 Mari Medii Mici Micro Total IMM+Micro, % Mun. Chișinău ,18% Regiunea Nord ,27%..Edineț ,39%..Sângerei ,02%..Soroca ,02% Regiunea Centru ,50%..Călărași ,16%..Orhei ,08% Regiunea Sud ,69%..Cahul ,71%..Ștefan Vodă ,63% Total RM ,87% IMM din teritoriu demonstrează o mai mare capacitate de a obține profituri, astfel dintre cele profitabile în raioanele analizate cota companiilor mici depășești cu mult media națională: Sângerei (99,02%), Edineț (96,39%), Soroca (98,02%), Călărași (97,16%), Orhei (97,08%), Cahul (96,71%) și Ștefan Vodă (97,63%). Figura 9. Ponderea întreprinderilor care au obținut beneficiu, după mărime, 2015 Dacă în profil teritorial se atestă o profitabilitate relativ mare a IMM și Microîntreprinderilor, în special în destinațiile din arealul proiectului, constatăm că și companiile cu profit pozitiv din domeniul ospitalității au indici înalți. Astfel, 98,65% din companiile HoReCa cu profit pozitiv sunt mici și mijlocii, agențiile de turism cu profit la fel pozitiv în 96% sunt mici, cele profitabile din domeniul agrementului în 95% sunt IMM și Microîntreprinderi. 156

159 Anexa 1. Starea turismului în mediul rural Tabel 21. Numărul de întreprinderi care au obținut profit, 2015 ACTIVITĂȚI DE CAZARE ȘI ALIMENTA- ȚIE PUBLICĂ Mari Mijlocii Mici Micro Total Total IMM, % ,65% Hoteluri și alte facilități de cazare ,03% Restaurante și alte activități de servicii de alimentație Activități ale agențiilor turistice și ale tur-operatorilor; alte servicii de rezervare și asistență turistică ARTĂ, ACTIVITĂȚI DE RECREERE ȘI DE AGREMENT Activități ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor și alte activități culturale Activități sportive, recreative și distractive ,33% ,91% ,00% ,50% ,75% TOTAL pe activități ,87% Companiile mici profitabile din alimentația publică constituie peste 99,3% din totalul din breaslă, la unitățile de cazare acest indice este de cca 94%. La fel, o pondere mare a companiilor profitabile o au IMM din domeniul agrementului (98,75%). Microîntreprinderile, în toate cazurile, sunt determinante în sectorul ospitalității. Figura 10. Ponderea numărului de IMM care au obținut profit, 2015 În pofida ponderii înalte a IMM și Microîntreprinderilor în numărul companiilor care obțin profituri, cota rezultatelor financiare exprimate în lei sunt mai modeste (cca 41%). Totodată, în regiunile Sud (68,90%) și Nord (64,02%) rezultatele financiare sunt mult mai bune. În Centru (spre deosebire de municipiul Chișinău) acest indiciu este ușor în creștere decât media pe țară. Tabel 22. Rezultatul financiar al întreprinderilor cu beneficiu, 2015 (mln.lei) Mari Medii Mici Micro Total IMM+Micro, % Mun. Chișinău 9597,4 1792,9 2770, ,1 37,09% Regiunea Nord 529,7 274,6 501,8 166,1 1472,2 64,02%..Edinet 29,3 35,9 46,2 4,4 115,7 74,76% 157

160 ANEXE..Sângerei 15,5 9,7 35,1 7,4 67,7 77,10%..Soroca 37,6 12,7 38,6 13,3 102,2 63,21% Regiunea Centru 1126,6 226,4 461,4 174,7 1989,1 43,36%..Călărași 15,3 11,6 18, ,2 72,28%..Orhei 102,1 25,2 49,4 27,8 204,4 50,10% Regiunea Sud 195,3 105,5 250,5 76,6 627,9 68,90%..Cahul 71,1 29,4 64,6 22,6 187,7 62,12%..Ștefan Vodă 25,9 10,7 45, ,9 72,23% Total RM 11651,3 2487,2 4082, ,8 41,03% Cele mai bune rezultate financiare le au IMM și Microîntreprinderile din raioanele Sângerei (77,10%), Edineț (74,76%), Ștefan Vodă (72,23%) și Călărași (72,28%). Și celelalte raioane din aria proiectului au la fel peste 50% din rezultate financiare pozitive din contul IMM și Microîntreprinderilor. Figura 11. Rezultatul financiar al întreprinderilor cu beneficiu, 2015 (mln.lei) În domeniul ospitalității și a agrementului, rezultatele financiare ale IMM și Microîntreprinderilor (care au înregistrat profituri) sunt bune. Astfel, din întreprinderile cu profituri pozitive din domenil HoReCa și din sectorul recreativ peste jumătate sunt IMM și Microîntreprinderi. Aceasta denotă o capacitate mai mare a companiilor mici de a avea rezultate financiare pozitive. Tabel 23. Rezultatul financiar al întreprinderilor cu profit, 2015 (mln.lei) ACTIVITĂȚI DE CAZARE ȘI ALIMENTA- ȚIE PUBLICĂ Mari Mijlocii Mici Micro Total Total IMM+Micro, % ,6 48,1 23,1 204,8 50,20% Hoteluri și alte facilități de cazare 59,4 11,4 14,1 4,1 89,1 33,22% Restaurante și alte activități de servicii de alimentație Activități ale agențiilor turistice și ale tur-operatorilor; alte servicii de rezervare și asistență turistică ARTĂ, ACTIVITĂȚI DE RECREERE ȘI DE AGREMENT 42,7 20,2 33, ,7 63,18% 20,9 4 19,5 11,8 56,3 62,70% 25,3 5,2 15,9 9,2 55,6 54,50% 158

161 Anexa 1. Starea turismului în mediul rural Activități ale bibliotecilor, arhivelor, muzeelor și alte activități culturale Activități sportive, recreative și distractive 4,8 0 0,4 0,5 5,7 15,79% 1, ,7 9,8 88,78% TOTAL RM (toate activitățile) 11651,3 2487,2 4082, ,8 41,03% Totodată, trebuie de remarcat că doar întreprinderile din alimentația publică și organizarea agrementului (cu rezultate financiare pozitive) sunt dominate de IMM și Microîntreprinderi. Cca 66% din întreprinderile de cazare profitabile sunt întreprinderi mari. Figura 12. Rezultatul financiar al întreprinderilor cu profit, 2015 (mln.lei) Astfel, putem concluziona că în sectorul ospitalității predomină IMM și Microîntreprinderile cu o cotă a profitabilității mai mare decât media pe țară, în special cele din raioane. Totuși, profiturile sunt mici, iar în cazul hotelurilor cota cea mai mare este înregistrată de întreprinderile mari cu facilități suficiente pentru o diversitate de activități la destinație. 159

162 ANEXE Evoluția prețurilor pentru serviciile turistice directe și complementare Privite în ansamblu, prețurile au un trend ascendent la marea majoritate a bunurilor și serviciilor vândute pe piața din Republica Moldova. Astfel, în ultimii 10 ani acestea au crescut de 2,1 ori, iar la servicii în general de cca 2,4 ori. Acestea au crescut odată cu inflația, dar și din cauza unor scumpiri ale factorilor de producție pe piață. Tabel 24. Creșterea cumulată a indicilor prețurilor de consum față de anul precedent (decembrie) TOTAL 114,10 129,05 138,47 139,02 150,28 162,00 168,65 177,42 185,75 211,02 SERVICII 120,10 135,71 159,46 162,97 178,78 199,52 205,50 211,46 214,85 238,91 Cultura 103,70 108,57 115,52 120,95 151,43 163,24 166,35 170,17 171,87 180,98 muzee și expoziții 112,60 119,58 131,06 164,74 165,24 183,25 190,95 190,95 190,95 190,95 Transport de pasageri 117,90 121,91 146,41 153,73 158,96 159,60 162,47 188,14 189,83 194,58 auto 114,50 114,50 154,00 139,68 139,68 139,68 156,44 197,59 197,59 197,59 urban 120,00 128,88 146,79 171,02 181,45 182,17 182,17 197,11 197,31 198,89 feroviar 124,90 128,65 135,72 150,65 164,51 177,67 200,95 231,09 259,98 382,69 aerian 104,50 107,43 90,45 93,98 87,78 84,27 118,56 138,84 136,20 151,86 Alimentația publică 120,00 154,08 177,19 184,46 201,98 224,20 232,94 240,86 241,83 270,12 Sursă: Biroul Național de Statistică, Este clar că sectorul turismului și călătoriilor, datorită complexității serviciilor consumate în timpul deplasărilor, a fost afectat direct și divers de creșterile neuniforme la diferite servicii de transport, cazări, alimentație publică sau acces spre atracțiile turistice. Figura 13. Creșterea prețurilor, total produse, Sursă: Biroul Național de Statistică, Analiza indicilor medii anuali a prețurilor de consum, deși arată o creștere mai ponderată, totuși înregistrează o evoluție pozitivă cu cca 6,2% anual. Prețurile la alimentația publică, transport, turism, hotelărie au înregistrat o rată de creștere mai mare decât media la creșterea generală a prețurilor de consum a bunurilor și serviciilor pe țară. 160

163 Anexa 1. Starea turismului în mediul rural Tabel 25. Evoluția indicilor prețurilor de consum față de anul precedent, media anuală TOTAL 112,3 112, ,4 107,6 104,6 104,6 105,1 109,7 Cultura 103,6 116,7 104,7 123,6 109, ,3 101,8 105,8 muzee si expoziții ,2 123, ,2 102,4 103, Turism 103,2 129,4 107,5 113,5 102,5 100,4 105,3 116,8 126,2 Plata cazării în unități hoteliere 113, ,6 102,8 103,3 101,1 100,3 109,4 110,5 Transportul de pasageri 110,4 117,6 103,3 108,7 101,7 100, ,9 102 auto 106, ,1 98, , urban 113,5 115,9 107,3 117,1 101,7 100,3 104,9 103,3 100,1 feroviar 112,5 107,9 102,2 112,9 114,5 105, ,2 143 aerian 102,6 86,8 99,4 96,7 100,9 105, ,3 109,7 Alimentația publică 120,8 123,8 106,7 108,9 111,4 104,9 103,8 104,8 108,2 Sursă: Biroul Național de Statistică, Prețurile la serviciile de alimentație publică au crescut constant, cu un ritm de creștere de cca 11% anual. Astfel, prețurile au devenit comparabile cu prețurile similare din regiune. Acest lucru în special a influențat costul final al sejurului turiștilor în Moldova. Figura 14. Evoluția prețurilor în alimentația publică, Sursă: Biroul Național de Statistică, O creștere spectaculoasă în ultimii trei ani se înregistrează la serviciile agențiilor de turism, care însă, de regulă, comercializează servicii către moldovenii care pleacă în destinațiile externe. Totuși, aceste evoluții este de așteptat să influențeze și asupra prețurilor la produsele turistice interne comercializate către turiștii străini. Figura 15. Evoluția prețurilor în turism, Sursă: Biroul Național de Statistică,

164 ANEXE La fel, în ultimii 2 ani au crescut într-un ritm mai alert prețurile la serviciile de cazare. Acest lucru s-a produs după o perioadă de relativă stagnare de cca 4 ani, influențată probabil de crizele regionale din sector. Figura 16. Evoluția plăților aferente cazării in unității hoteliere, Sursă: Biroul Național de Statistică, Evoluția prețurilor la serviciile turistice, de alimentație publică și de cazare în funcție de sezon indică o dependență determinantă de sezonul turistic doar la agențiile de turism, care, tradițional, au o politică de sporire a prețurilor la pachetele turistice în vârf de sezon (iulie, august). La serviciile de cazare și alimentație publică rata de creștere a prețurilor este relativ uniformă pe parcursul anului și aproape nu este influențată de sezon. Figura 17. Evoluția prețurilor la serviciile turistice, alimentație publică și de cazare, pe luni, Sursă: Biroul Național de Statistică, Și transportul de pasageri a înregistrat o creștere generală în ultimii 9 ani. Cel mai susținut ritm de creștere a avut-o transportul feroviar, de cca 11,5% anual, fapt care a încurajat o distribuire a fluxurilor de pasageri între diferite categorii de transport internațional, în special cel aerian. Transportul aerian are un ritm de creștere a prețurilor sub media serviciilor de transport pe țară (chiar o descreștere generală între anii ), iar în ultimul timp, datorită companiilor low-cost intrate pe piața moldovenească sau regională, prețurile au devenit mult mai competitive, respectiv, au atras un flux mai mare de pasageri. 162

165 Anexa 1. Starea turismului în mediul rural Figura 18. Evoluția indicilor prețurilor de consum la diferite tipuri de transport, Sursă: Biroul Național de Statistică, Din păcate, nu există statistici disponibile cu referire la prețurile de consum la varietatea mare de servicii legate de organizarea sejurului turiștilor în Republica Moldova, dar sunt disponibile date agregate pe toate unitățile prestatoare de servicii culturale (teatre, cinematografe, muzee, galerii, expoziții etc.), care arată o creștere ușor mai mare decât media celorlalte bunuri pe țară. De exemplu, cele mai accesate servicii culturale de către turiști cele muzeale, după o creștere ușoară în , au stagnat la aceleași cote în ultimii 5 ani. Politica de preț în aceste instituții este dictată administrativ și de regulă acumulările din vânzări nu permit o asigurare a funcționalității acestora fără o susținere constantă din bugetele publice. Totodată, trebuie să remarcăm că conservarea prețurilor la serviciile muzeale nu se justifică prin sporirea numărului de vizitatori, ceea ce impune adminstrațiile acestor unități să caute alte forme de atragere și motivare a consumatorului. Figura 19. I Evoluția indicilor prețurilor de consum la serviciile culturale și muzeale, Sursă: Biroul Național de Statistică,

166 ANEXE Situația generală a sectorului turistic din Republica Moldova În Republica Moldova sunt 249 unități de cazare care raportează. Estimativ, acest număr este dublat de unitățile care practică cazarea sporadică ca activitate secundară nedeclarată, dar și antreprenorii care nu sunt înregistrați corespunzător. La nivelul anului 2015, cele mai multe au fost hotelurile și structurile similare (39%), urmate de taberele de vacanță pentru copii (24%), pensiunilor revenindu-le doar 10%. Trebuie să remarcăm că aceste rezultate sunt raportate în contextul unei mari lipse de date privind starea reală a lucrurilor în domeniul hotelier, precum și scoaterea din circuitul turistic a multor unități estivale. Figura 20. Structura unităților de cazare, 2015 Sursă: Biroul Național de Statistică, Cel mai spectaculos a crescut numărul pensiunilor turistice și agroturistice, de la 7 unități în 2005 la 26 în 2015, în special în destinațiile rurale sau spațiile bogate în atracții turistice naturale. Acest fapt se datorează unui interes sporit al vizitatorilor pentru Republica Moldova, asociat unui spațiu care conservează tradițiile în mediul rural și practicile agricole non-poluante. Evoluția unităților hoteliere și structurilor similare a înregistrat un trend ascendent, în special din contul unităților amplasate în orașe. Tabel 26. Evoluția numărului de structuri de primire turistica colectivă cu funcțiuni de cazare % 2015/2005 Total ,37% Hoteluri și moteluri Pensiuni turistice și agroturistice Sate de vacanță și alte structuri de odihnă Tabere de vacanță pentru copii ,78% ,43% ,00% ,36% Sursă: Biroul Național de Statistică, Celelalte tipuri de unități de cazare sunt în derivă, cu ușoare fluctuații anuale, fapt datorat în special gradului sporadic de finanțare din bugetele publice (în cazul taberelor estivale) sau profitabilității afacerilor (respectiv, declararea datelor statistice și fiscale). 164

167 Anexa 1. Starea turismului în mediul rural Figura 21. Tendințele numărului de structuri de primire turistică colective cu funcțiuni de cazare Sursă: Biroul Național de Statistică, În general, sectorul turistic înregistrează o ascendență a capacităților sale de deservire a persoanelor la cazare. Astfel, în perioada numărul locurilor disponibile a crescut modest, cu 5,5% în total, în special din cauza scoaterii din circuitul turistic a cca 26,8% din locurile disponibile în bazele de odihnă (satele de vacanță), precum și a unei creșteri de doar 7,4% din capacitățile taberelor estivale pentru copii. Tabel 27. Capacitatea existentă a structurilor de primire turistică colective cu funcțiuni de cazare (număr de locuri) % 2015/2005 Total ,50% Hoteluri și moteluri Pensiuni turistice și agroturistice Sate de vacanță și alte structuri de odihnă Tabere de vacanță pentru copii ,04% ,43% ,23% ,39% Sursă: Biroul Național de Statistică, Totuși, celelalte structuri de cazare au avut creșteri substanțiale, cum ar fi pensiunile turistice și agroturistice (care au crescut de 4,3 ori fondul de cazare), dar și hotelurile (care au sporit cu 27% numărul de locuri). Această redistribuire a fondului de cazare a urmat preferințele turiștilor pentru o calitate mai bună a sejurului pe o perioadă mai scurtă. Totodată, declinul în branșă în 2015 este unul conjunctural. 165

168 ANEXE Figura 22. Evoluția capacității de cazare în perioada Sursă: Biroul Național de Statistică, Cea mai mare capacitate de cazare în Republica Moldova o au taberele estivale pentru copii (13,6 mii de locuri), mai mult decât toate celelalte luate împreună. În 2014 capacitatea de cazare a satelor de vacanță (bazelor de odihnă) s-a micșorat sub numărul fondului de cazare din hoteluri. Scoaterea din circuitul turistic a fondului de cazare al bazelor de odihnă are consecință grave pentru organizarea turismului în destinațiile rurale. Figura 23. Repartizarea capacităților de cazare, 2015 Sursă: Biroul Național de Statistică, Capacitățile de cazare sunt exploatate cu diferită intensitate de către turiști. Astfel, hotelurile absorb 47% din fluxul de cazați (deținând 18% din capacități), iar taberele de vacanță înregistrează doar 19% din cazați (la o pondere covârșitoare de 54% din numărul de locuri). Figura 24. Ponderea persoanelor cazate pe tipuri de unități, 2015 Sursă: Biroul Național de Statistică,

169 Anexa 1. Starea turismului în mediul rural Starea turismului regional La nivelul regiunilor de dezvoltare, cel mai mare număr de locuri de cazare sunt în Centru (8591), urmat de Nord (4479) și Sud (3535). Figura 25. Ponderea capacității de cazare pe regiuni, 2015 Sursă: Biroul Național de Statistică, Regiunea Centru are o capacitate de cazare comparabilă cu cea din minicipiul Chișinău, fiind aproape egală cu suma locurilor de cazare din celelalte regiuni. Figura 26. Evoluția capacității structurilor de primire turistică colective cu funcții de cazare pe regiuni (număr de locuri) Sursă: Biroul Național de Statistică, Evoluții spectaculoase în variația capacității de cazare pe regiuni (cu excepția anului 2015) nu se observă, fapt datorat unui conservatism mai mare în domeniul antreprenoriatului hotelier. 167

170 ANEXE Tabel 28. Capacitatea existentă a structurilor de primire turistică colective cu funcțiuni de cazare pe raioane/regiuni (număr de locuri) Nord Edineț Sângerei Soroca Centru Călărași Orhei Sud Cahul Ștefan Vodă Total pe republică Sursă: Biroul Național de Statistică, În Regiunea Nord se atestă o descreștere ușoară, dar constantă a numărului de locuri, de la 5264 de locuri în 2008 la 4479 în Cel mai dramatic s-a micșorat în 2015 (cca 11%), în special din contul unităților de cazare estivale. Totuși, trebuie să remarcăm disciplina precară de raportare (statistică și de alt ordin) a unităților de cazare estivale. Dacă în raioanelele Edineț și Sângerei capacitățile de cazare sunt relativ la același nivel anual, atunci în Soroca numărul locurilor de cazare s-a micșorat drastic (cu 47%). Figura 27. Evoluția capacității de cazare a structurilor colective de primire turistică în Regiunea Nord (număr de locuri) Sursă: Biroul Național de Statistică, În Regiunea Centru se atestă o descreștere ușoară (după o creștere relativă) a numărului de locuri, de la 9399 în 2008 la 8591 în Cel mai dramatic s-a micșorat în 2015 (cu cca 15,5%), în special din contul unităților de cazare estivale. Totuși, trebuie să remarcăm disciplina precară de raportare (statistic și de alt ordin) a unităților de cazare estivale. În ambele raioane monitorizate capacitățile de cazare sunt în descreștere ușoară. 168

171 Anexa 1. Starea turismului în mediul rural Figura 28. Evoluția capacității de cazare a structurilor colective de primire turistică în Regiunea Centru (număr de locuri) Sursă: Biroul Național de Statistică, În Regiunea Sud se atestă o creștere susținută în 2015 (după o stagnare relativă) a numărului de locuri, de la 2230 în 2008 la 2405 în Cel mai mult s-a mărit numărul în 2015 (cu cca 47%). În ambele raioane monitorizate capacitățile de cazare sunt în stagnare relativă. Figura 29. Evoluția capacității de cazare a structurilor colective de primire turistică în Regiunea Sud (număr de locuri) Sursă: Biroul Național de Statistică,

172 ANEXE Structura calității serviciilor de cazare în Republica Moldova În Republica Moldova sunt clasificate 126 unități de cazare, ceea ce reprezintă 50,6% din totalul structurilor de cazare. În special, sunt clasificate unitățile hoteliere, pensiunile turistice și o parte din satele de vacanță. Hotelurile de lux (cu 4-5 stele) reprezintă 22,2% din total, iar cel mai numerous grup îl constituie structurile de cazare de calitate medie (cu 3 stele), cu o pondere de cca 27%. Structurile de cazare modestă (cu 1-2 stele) reprezintă cca 12,7% și constituie, de regulă, fondul nemodernizat. Tabel 29. Hoteluri și structuri similare clasificate, cu situația la 31 decembrie 2015 Unități cu stele stele stele stea Total Sursă: Biroul Național de Statistică, În ultimii 10 ani numărul structurilor de cazare de 3 stele a evoluat susținut, triplându-se în Republica Moldova. La fel, s-au dezvoltat dinamic și unitățile de cazare de lux (cu 4-5 stele), care au sporit de 2,8 ori. Totuși, unitățile de cazare din categoria econom au avut o evoluție mai modestă. Figura 30. Evoluția numărului de hoteluri și structuri similare clasificate Sursă: Biroul Național de Statistică, În linii mari, structura fondului de cazare oferă turiștilor camere pentru 2 persoane. Acest indicator a rămas relativ constant în hoteluri și structurile similare clasificate pe parcursul ultimilor 10 ani. Trebuie să constatăm însă că din cauza neclasificării masive a taberelor de copii și a altor unități estivale (unde numărul de locuri în camere este mai mare), acest indicator reflectă doar parțial realitatea. Tabel 30. Structura fondului de cazare clasificat Total camere, unități Capacitatea de cazare unică, locuri locuri în camere 1,84 1,86 1,88 1,88 1,90 1,90 1,89 1,90 1,92 1,93 Sursă: Biroul Național de Statistică,

173 Anexa 1. Starea turismului în mediul rural Evoluția dinamicii numărului de camere decurge în paralel cu cea a numărului de locuri, fapt care demonstrează investițiile constante pentru formele de cazare tradiționale (1-2 persoane) și aproape un dezinteres pentru formele mai compacte și mai accesibile de cazare (ex: hosteluri). Figura 31. Evoluția dinamicii numărului de camere și locuri în unitățile clasificate Sursă: Biroul Național de Statistică, Odată cu creșterea capacităților de cazare, se observă o dinamică diferită a numărului de înnoptări în unitățile de cazare. Astfel, până în 2009 numărul de înnoptări a scăzut simțitor cu cca 8% anual. După 2010 însă se înregistrează o ușoară creștere de până la 1,5 mln. de cazări anual (2015). Figura 32. Evoluția numărului de innoptări în decursul anului, mii Sursă: Biroul Național de Statistică, Un regres substanțial se atestă și în utilizarea capacităților de cazare, care au scăzut în ultimii 10 ani de la 31% la 21,4% în Acest fapt este explicat inclusiv prin raportarea statistică precară înregistrată în sector. Figura 33. Indicii de utilizare a capacității de cazare, % Sursă: Biroul Național de Statistică,

174 ANEXE În general, în ultimii 10 ani numărul persoanelor cazate a scăzut cu 10,6%, în special din contul scăderii numărului de turiști din tabere și structurile estivale. La fel, o scădere se înregistrează și la numărul înnoptărilor (-14,14%), cele mai mari diminuări înregistrându-se la pensiuni, sate de vacanță și tabere estivale. Trebuie să remarcăm că valoarea medie a sejurului în unitățile de cazare din Republica Moldova este de cca 5,4 zile (2015), indice relativ stabil în ultimii 4 ani. Tabel 31. Evoluția principalelor performanțe ale sectorului de cazare din Republica Moldova Total Numărul de turiști cazați Numărul de înnoptări ale turiștilor Zile-turist 5,62 5,55 6,16 6,14 6,14 5,74 5,45 5,45 5,35 5,40 Sursă: Biroul Național de Statistică, Evoluția numărului de persoane cazate în diferite structuri de cazare evidențiază predominarea hotelurilor și unităților similare, iar taberele estivale au un declin continuu. Totodată, după o perioadă de declin, începând cu 2010 crește numărul de cazați în satele de vacanță (bazele de odihnă). Pensiunile turistice au o evoluție relativ constantă de cca 9-10 mii persoane anual. Figura 34. Evoluția numărului de turiști cazați în structurile de primire turistică colective cu funcție de cazare Sursă: Biroul Național de Statistică, Numărul cazărilor vândute de unitățile de ospitalitate după un declin până în 2009 (1,4 mln. nopți) înregistrează o ușoară creștere de până la 1,5 mln. nopți petrecute atât de turistul intern, cât și de cel străin. Sectorul hotelurilor și-a recuperat cel mai bine potențialul de cazare. Celelalte tipuri de unități au o evoluție sporadică sau chiar un declin permanent (taberele estivale, pensiunile). 172

175 Anexa 1. Starea turismului în mediul rural Figura 35. Evoluția cazărilor comercializate pe tipuri de unități de cazare, zile Sursă: Biroul Național de Statistică, Totodată, utilizarea netă a capacității de cazare este diversă în funcție de tipul unității de cazare. Rata medie de utilizare a capacităților de cazare pe țară este de cca 35,6% (2015), în scădere cu cca 1% anual în ultimii 10 ani. Tabel 32. Indicele de utilizare netă a capacității de cazare în funcțiune, procente Total 44,5 44,3 46,7 36,8 32,7 32,2 30, ,5 35,6 Hoteluri și moteluri 23,5 21,6 22, ,4 14,9 15,8 17,3 18,2 18,9 Pensiuni turistice și agroturistice Sate de vacanță și alte structuri de odihnă Tabere de vacanță pentru copii 40, , ,9 15,7 16,6 15,7 14,2 10,7 21,6 23,2 12,7 15,7 6,2 8,3 14,7 16,0 18,5 14,9 58,8 63,9 70,3 53,5 47,5 45,4 35,7 46,9 54,8 55,5 Sursă: Biroul Național de Statistică, La taberele estivale pentru copii indicele de utilizare a capacității de cazare este relativ înalt (55,5%) și depășește media pe țară cu cca 20 puncte procentuale. Acest fapt este explicat prin numărul mare de copii care au nevoie de asemenea servicii estivale, precum și de caracterul organizat al prestației unităților respective. Figura 36. Evoluția indicilor de utilizare a capacității de cazare, pe tipuri de unități Sursă: Biroul Național de Statistică,

176 ANEXE Totodată, pentru satele de vacanță, pensiuni și hoteluri acești indicatori sunt mult mai joși decât media generală, situație explicată inclusiv prin sistemul precar de raportare statistică, care nu include toate datele reale din sector. Figura 37. Activitatea turistică a structurilor de cazare, 2015 Sursă: Biroul Național de Statistică, Sejurul mediu în Republica Moldova este de cca 5,4 zile per turist, în special datorită ponderii mari a cazărilor în structurile estivale de odihnă cu ture prelungite de ședere. Totuși, analiza atentă a acestor date ne permit să calculăm sejurul mediu pe diferite tipuri de unități de cazare. Astfel, taberele pentru copii organizează tururi de 9-10 zile, unitățile sanatoriale au la fel durate prelungite pentru tratamentul balneosanatorial. Însă, majoritatea unităților de cazare comercială au o durată de sejur de 2-3 zile. Detaliile sunt prezentate în tabelul de mai jos. Tabel 33. Durata medie de sejur turistic pe unități de cazare, 2015 Tipul unității Zile turist Hoteluri și moteluri 2,34 Pensiuni turistice și agroturistice 2,66 Sate de vacanță și alte structuri de odihnă 2,05 Tabere de vacanță pentru copii 9,35 Alte 14,91 Sursă: Biroul Național de Statistică, Numărul angajaților din sectorul hotelier s-a diminuat în ultimii 10 ani cu cca 15,8%, de la 1,9 mii persoane la 1,6 mii (2015). Acest fapt este mai degrabă o consecință a diminuării numărului de clienți deserviți în sistemul hotelier. Figura 38. Evoluția numărului de salariați în sectorul hotelier, mii Sursă: Biroul Național de Statistică,

177 Anexa 1. Starea turismului în mediul rural Turismul în mediul rural Tradițional, în spațiul rural se cazează un număr impresionant (cca 38,9%) de turiști rezidenți și nerezidenți, în special în unitățile estivale (tabere, sate de vacanță), dar și pensiuni turistice și agroturistice. Sumar, în 2015 aceștia au cumulat un număr de cca 109 mii de turiști cazați. Acest indicator a fost atins datorită prețului relativ accesibil, condițiilor modeste de confort, dar și repartizării relativ uniforme a unităților estivale pe teritoriul național. Figura 39. Evoluția numărului total de turiști cazați în mediul rural Sursă: Biroul Național de Statistică, După un declin major între , condiționat inclusiv de inundațiile de la Nistru, satele de vacanță (bazele de odihnă) își revin treptat și ajung să deservească cca 47 mii de turiști (2015). Un număr relativ constant de turiști este deservit de pensiunile din țară (cca 9,3 mii persoane în 2015), cu ușoare fluctuații anuale. Totuși, în pofida sistemului organizat de subvenționare a cazării copiilor în taberele estivale, dar și a personalului disponibil pentru activitățile de organizare a timpului liber (animatori, pedagogi, ghizi), numărul persoanelor cazate descrește constant. Figura 40. Turiști cazați în structurile de primire turistică colective cu funcțiune de cazare, pe tipuri de structuri Sursă: Biroul Național de Statistică, Turiști rezidenți în mediul rural Cca 55,25% dintre turiștii cazați pe teritoriul național sunt moldoveni, și acest indicator este mai mare de jumătate din totalul persoanelor cazate în ultimii 9 ani. Acest fapt se datorează în mare parte numărului mare de cazați în taberele de copii (52574 de persoane în 2015) și în satele de vacanță 175

178 ANEXE (41793 de persoane în 2015), accesibile ca preți și disponibile practic în majoritatea raioanelor țării. Trebuie să constatăm că și cazările în hoteluri (44162 de persoane în 2015) sunt comparabile cu cele de la bazele de odihnă, fapt explicat prin necesitățile legate de deplasările de serviciu ale moldovenilor în teritoriu. La fel de importantă este și constatarea că 81,36% dintre toți cei cazați în pensiuni sunt conaționalii noștri. Tabel 34. Turiști rezidenți cazați în structurile de primire turistică colective cu funcție de cazare Pensiuni turistice și agroturistice Sate de vacanță și alte structuri de odihnă Tabere de vacanță pentru copii Hoteluri și moteluri Total după structuri Mediu rural, total Mediu rural, % ,90% ,90% ,33% ,62% ,29% ,69% ,80% ,58% ,02% ,25% Sursă: Biroul Național de Statistică, Dinamica numărului de persoane cazate este diferită pentru diverse unități de cazare, dar, în linii mari, repetă dinamicile descrise anterior. Evoluția numărului de turiști pe unități de cazare este prezentat în graficul de mai jos. Figura 41. Evoluția numărului de turiști rezidenți cazați pe tipuri de structuri colective de cazare Sursă: Biroul Național de Statistică, Turiști străini în mediul rural Cca 7% (2015) dintre turiștii străini cazați în Republica Moldova preferă să se oprească în unitățile de cazare din mediul rural. După o creștere relativ susținută între anii , numărul cazaților s-a redus parțial. 176

179 Anexa 1. Starea turismului în mediul rural Figura 42. Dinamica turiștilor cazați în mediul rural Sursă: Biroul Național de Statistică, Turiștii străini se opresc în special în hoteluri (92%) și cu o distanțare majoră în baze de odihnă (5,1%) sau pensiuni turistice și agroturistice (1,8%). Pensiuni turistice și agroturistice Tabel 35. Turiști străini cazați în structurile de primire turistică colective cu funcțiune de cazare Sate de vacanță și alte structuri de odihnă Tabere de vacanță pentru copii Hoteluri și moteluri Total după structuri Mediu rural, total Mediu rural, % ,87% ,82% ,87% ,27% ,47% ,58% ,66% ,64% ,54% ,04% Sursă: Biroul Național de Statistică, În ultimii 10 ani, satele de vacanță atrag un număr în creștere de turiști străini, grație prețurilor relativ accesibile, dar și modernizărilor făcute. Și pensiunile turistice au solicitări de la turiștii străini pentru cazările în mediul rural, ajungând să deservească în 2013 un număr comparabil cu cel al persoanelor străine din toate bazele de odihnă. După aceasta, în 2014 a urmat un declin. Din păcate, taberele estivale pentru copii, populare anterior pentru grupurile organizate de elevi din alte țări (în special CSI), în ultimii 10 ani practic sunt ocolite de cetățenii străini. Aceasta, în ciuda reparațiilor efectuate și suportate de APL, corpul profesoral antrenat și sistemul organizat de cazări subordonat Direcțiilor raionale de învățământ. Figura 43. Evoluția numărului de turiști străini cazați pe tipuri de structuri de cazare Sursă: Biroul Național de Statistică,

180 ANEXE Proveniența turiștilor străini în sectorul de cazare Unitățile de cazare deservesc un număr important (94381 de persoane) de vizitatori străini care trec hotarul țării (cca 2,8 mln. de vizitatori). Totuși, procentul acestora care ajung să se oprească în unitățile hoteliere și de alt tip este de cca 3,37%. Faptul se explică prin numărul mare de vizitatori de o zi (micul trafic de frontieră), călătorii tranzitari, dar și cazările în sectorul gri de cazare. Din rapoartele unităților de cazare reiese că, la nivelul anului 2015, marea majoritate a turiștilor sunt tradițional din Europa (60%) și CSI (27%), urmați de cei din țările asiatice (8%) și din America (5%). Totodată, aproape jumătate din persoanele cazate sunt din România (23884 de persoane) și din Ucraina (13503 de persoane), ceea ce se explică prin caracterul mai intens al relațiilor comerciale, culturale și sociale cu țările vecine. Un număr important de persoane cazate sunt și din Federația Rusă (9054 de persoane). Figura 44. Proveniența turiștilor cazați în Republica Moldova, 2015 Sursă: Biroul Național de Statistică, Aceste trei țări domină cazările în Republica Moldova, cu cca 49,2% din total, iar evoluțiile acestor fluxuri influențează cardinal starea turismului în țară. Turiștii din România dețin partea cea mai importantă, inclusiv în 2009, în urma introducerii unilaterale a vizelor pentru cetățenii români. La fel, și dinamica cazărilor de persoane din Ucraina este susținută după un declin în Clienții din Federația Rusă înreșitrează o ușoară creștere după un declin în 2014, fapt explicat prin dificultățile legate de călătoriile tranzitare prin Ucraina. Figura 45. Evoluția cazărilor turiștilor din țările tradiționale, 2015 Sursă: Biroul Național de Statistică, Primele 10 țări furnizează 73,56% din clienții pentru unitățile de cazare din Republica Moldova. Aproape toate țările sunt europene (România, Ucraina, Rusia, Italia, Germania, Marea Britanie, Polonia, Franța), la care se adaugă Turcia și SUA. Trebuie să remarcăm că doar 15 țări oferă mai mult de 1000 de persoane cazate în țara noastră (deci se adaugă Bulgaria, Olanda, Israel, Suedia și Belarus). 178

181 Anexa 1. Starea turismului în mediul rural Figura 46. Top 10 țări furnizoare de turiști pentru unitățile de cazare, 2015 Sursă: Biroul Național de Statistică, Figura 47. Ponderea turiștilor străini cazați în structurile de primire turistică, 2015 Sursă: Biroul Național de Statistică, Turiștii străini stau în medie 2-3 zile în Republica Moldova, ceea ce se explică prin caracterul deplasărilor de afaceri și de serviciu sau vacanțe scurte. Clienții din țările generatoare de turiști pentru Moldova pe parcursul ultimilor 10 ani au manifestat un comportament relativ stabil față de oferta hotelieră moldovenească, cu excepția turiștilor din Turcia, care sunt dependenți mai mult de programele dedicate oferite de agențiile de turism (5-6 zile). Tabel 36. Sejurul mediu al turiștilor străini în Republica Moldova, zile/turist Federația Rusă 3,03 2,99 2,84 2,75 2,63 2,57 2,34 2,62 2,48 2,67 Franța 2,55 2,53 2,32 2,38 2,47 2,19 2,09 2,12 1,96 2,34 Germania 2,68 2,59 2,70 2,47 2,53 2,36 1,94 2,13 2,36 2,53 Italia 2,83 2,32 2,44 2,39 2,61 2,54 2,56 2,29 2,41 2,57 Polonia 2,49 2,41 2,23 2,42 2,22 2,25 1,85 2,06 2,11 2,15 Marea Britanie 2,94 2,87 2,86 2,53 2,78 2,52 1,96 2,12 2,36 2,98 România 2,65 2,32 2,41 2,18 2,45 2,27 2,16 2,16 2,50 2,66 SUA 3,04 3,26 3,40 3,01 3,38 2,16 1,92 2,25 1,95 3,10 Turcia 9,46 6,35 5,94 3,19 3,42 1,81 1,79 2,51 2,12 5,10 Ucraina 2,03 1,98 2,07 1,80 1,78 1,89 1,89 2,01 2,11 1,98 Sursă: Biroul Național de Statistică,

182 ANEXE Turismul receptor organizat de agențiile de turism Un flux de cca 15,5 mii de turiști străini este organizat de agențiile de turism din Republica Moldova, ceea ce constituie aproximativ 16,44% din totalul de turiști cazați în unitățile de cazare naționale. Totuși, acest număr este foarte mic, comparativ cu numărul total de intrări ale cetățenilor străini la hotar (doar 0,55%). Totodată, datorită caracterului consolidator și operarării la nivelul unor oferte complexe, agențiile de turism furnizează la destinație o cotă mare de clienți unităților HoReCa, dar și gestionarilori de atracții turistice reprezintative (vinării, mănăstiri, muzee etc.). Figura 48. Turiști deserviți de agențiile de turism, 2015 Sursă: Biroul Național de Statistică, Turiștii proveniți din primele 10 țări furnizoare de clienți pentru agențiile de turism naționale constituie cca 67% din totalul de de persoane din cca 150 țări de origine. Țărilor CSI le revine doar 24,6% din total. Cu mici excepții, țările de origine a turiștilor pentru agențiile de turism repetă topul străinilor cazați în unitățile hoteliere din Republica Moldova. Astfel, primele 3 țări sunt la fel România, Ucraina și Rusia, iar din țările ne-europene Turcia și SUA sunt prezente în top. Figura 49. Ponderea țărilor furnizoare de clienți pentru agențiile de turism, 2015 Sursă: Biroul Național de Statistică,

183 Anexa 1. Starea turismului în mediul rural De regulă, turiștii vin în țara noastră de sine stătător (grație regimului lejer de vize, precum și sistemelor electronice de rezervare a cazărilor), iar pentru 10-30% din turiști, în funcție de țară, pot apela la serviciile unei agenții de turism din Republica Moldova. Astfel, în 2015 cca 29,4% dintre polonezii cazați au fost organizați de agențiile de turism și doar 11,12% dintre italieni cazați au apelat la o agenție de turism de la noi. Datele relevante pe țări sunt prezentate în tabelul de mai jos. Tabel 37. Ponderea turismului receptor organizat de agențiile de turism față de ponderea turiștilor înregistrați în unitățile de cazare, % Țara de origine Federația Rusă 22,92 25,99 21,27 23,42 20,47 17,91 23,84 14,58 23,89 16,83 Franța 18,95 23,42 9,27 10,86 19,13 11,64 7,37 16,13 8,88 15,57 Germania 23,43 25,70 12,49 15,55 13,90 25,91 23,10 13,45 15,15 13,80 Italia 17,50 15,81 9,23 6,83 12,02 10,01 12,44 11,66 11,18 11,12 Polonia 21,48 13,53 6,53 17,75 14,68 19,82 22,00 30,74 17,53 29,43 Marea Britanie 16,88 31,16 23,23 40,39 25,42 18,44 20,41 19,16 14,79 22,19 România 21,13 20,42 6,75 8,70 11,02 9,94 10,15 10,97 13,46 13,31 SUA 23,51 13,77 7,86 5,83 14,40 12,63 8,43 12,41 9,30 17,59 Turcia 33,17 25,40 10,88 32,42 20,72 17,15 14,13 12,11 19,64 17,41 Ucraina 20,83 17,00 19,41 13,76 12,00 16,53 12,01 11,22 14,04 13,22 Sursă: Biroul Național de Statistică, Motivația sosirilor turiștilor prin agențiile de turism din Republica Moldova este cea de odihnă și recreere, de regulă, de scurtă durată (65%). Figura 50. Motivația călătoriilor în Republica Moldova, 2015 Sursă: Biroul Național de Statistică, Această motivație este în creștere în ultimii 10 ani. Din păcate, persoanele cu motivații de afaceri și profesionale, care apelează la o agenție de turism din țara noastră, sunt în scădere aproape în jumătate în ultimii 10 ani. 181

184 ANEXE Tabel 38. Numărul de sosiri ale vizitatorilor străini în țară prin agenții de turism, după scopul vizitei %, 2015/2006 Total ,95% Vacanțe, recreere și odihnă Afaceri și motive profesionale ,65% ,37% Alte scopuri ,28% Sursă: Biroul Național de Statistică, Dinamica acestor fluxuri de clienți deserviți de agenții denotă o instabilitate vădită pentru călătoriile de serviciu, dar și o creștere susținută pentru vacanțele de scurtă durată. Figura 51. Evoluția motivației turistice pentru Republica Moldova la clienții agențiilor de turism Sursă: Biroul Național de Statistică,

185 Anexa 1. Starea turismului în mediul rural Turismul intern organizat de agențiile de turism În anul 2015, agențiile de turism naționale au deservit pe traseele turistice naționale cca 37,2 mii de vizitatori din Moldova. Cu mici excepții, se observă un trend negativ al numărului de turiști interni și de excursioniști, care s-a micșorat cu 26,7% în ultimii 10 ani. Figura 52. Numărul turiștilor și excursioniștilor participanți la turismul intern Sursă: Biroul Național de Statistică,

186 ANEXE Anexa 2. Model de acord de parteneriat pentru constituirea clusterului ACORD DE PARTENERIAT PENTRU CONSTITUIREA CLUSTERULUI PĂRŢILE: prezentate în LISTA membrilor şi asociaţilor, ataşată, au convenit asupra încheierii prezentului Acord pentru constituirea Clusterului, cu următoarele clauze. Articolul 1. OBIECTUL PRINCIPAL AL ACORDULUI Obiectul principal al prezentului Acord de parteneriat îl reprezintă constituirea şi dezvoltarea unui Cluster agroturistic în destinația. Articolul 2. OBIECTIVE Părţile se angajează să colaboreze în vederea realizării următoarelor obiective specifice: îmbunătățirea cadrului de cooperare între membrii Clusterului și obținerea unor beneficii reciproc avantajoase din activitățile de găzduire a vizitatorilor și turiștilor în destinația turistică ; promovarea unui brand unic al destinației turistice ; dezvoltarea de activităţi şi implementarea de proiecte în scopul de a îmbunătăţi capacitatea inovativă şi competitivitatea pe piaţa regională, îndeosebi a IMM-urilor şi unităţilor de cercetare-dezvoltare-inovare; oferirea și obținerea unor servicii de consulting, training, coaching, design, precum şi alte servicii de către membrii Clusterului; creşterea interacţiunii dintre membri prin optimizarea fluxului de comunicare în interiorul şi exteriorul Clusterului; instruirea practică a angajaților, tinerilor, studenţilor pentru actualizarea şi consolidarea cunostinţelor în domeniile legate de agroturism, în concordanţă cu noile tendinţe, standarde şi tehnologii în domeniu; încurajarea şi cooptarea de noi antreprenori, freelanceri, firme, IMM-uri şi unităţi de cercetare-dezvoltare-inovare, prin consolidarea şi promovarea imaginii pe plan naţional şi internaţional a Clusterului; participarea sau organizarea expoziţiilor de turism pentru promovarea Clusterului și a destinației turistice ; aplicarea tehnologiilor avansate, testarea-validarea rezultatelor cercetărilor şi a prototipurilor, precum şi altele asemenea; participarea la activitățile altor clustere sau a Consorţiilor locale, regionale, naţionale, europene şi internaţionale pentru implementarea de proiecte în turism; dezvoltarea colaborării internaţionale cu firme, organizaţii şi instituţii similare, interesate în agroturism și domenii conexe. Articolul 3. ENTITATEA DE MANAGEMENT A CLUSTERULUI (EMC) Entitatea de management a Clusterului este, care pune la dispoziţie infrastructura și capacitățile necesare derulării în bune condiţii a activităţii şi proiectelor Clusterului. Articolul 4. DURATA ACORDULUI DE PARTENERIAT (1) Acordul de parteneriat intră în vigoare la data semnării lui de către primii trei parteneri. (2) Durata de valabilitate a Acordului de parteneriat este nedeterminată. Articolul 5. DREPTURI ŞI OBLIGAȚII ALE MEMBRILOR CLUSTERULUI Drepturile semnatarilor: să adere, să participe sau să se retragă din Cluster şi/sau din proiectele în care s-au angajat, pe baza unei cereri aprobate de Consiliul Clusterului; să participe la elaborarea şi adoptarea actelor constitutive ale Clusterului şi a documentelor de lucru ale Consiliului, acolo unde aceste activităţi sunt necesare, conform prevederilor Programe- 184

187 Anexa 2. Model de acord de parteneriat pentru constituirea clusterului lor de finanțare, să decidă asupra participării la proiecte naţionale şi internaţionale, să se implice direct în fiecare proiect de interes, aceasta fiind la libera alegere a fiecărui membru al Clusterului; să contribuie la dezvoltarea proceselor sau serviciilor inovative şi să participe la activităţile de testare-validare a rezultatelor cercetării, prototipurilor şi tehnologiilor avansate, în cadrul proiectelor la care decid liber să se asocieze; să depună toate eforturile pentru îndeplinirea sarcinilor asumate şi să nu se retragă în perioada de implementare a proiectului la care au decis să participe. Obligaţiile generale ale semnatarilor: părţile sunt de acord să depună cele mai eficiente eforturi, să folosească întreaga lor experienţă şi să acţioneze împreună pentru a realiza obiectivele prezentului Acord; părţile se angajează să coopereze de bună credinţă în vederea implementării proiectelor care vor fi demarate, pentru dezvoltarea Clusterului agroturistic, prin integrarea freelancerilor, antreprenorilor, IMM-urilor în această structură cu scopul de a le îmbunătăţi competitivitatea pe piaţa regională şi de a stimula creaţia, inventica şi inovaţia; Fiecare membru va acorda EMC-ului, ca urmare a solicitării acesteia şi în forma exactă cerută, informaţiile şi autorizările solicitate şi pe care EMC-ul le consideră necesare pentru a-şi îndeplini obligaţiile asumate şi/sau să îndeplinească oricare formalitate necesară în derularea şi implementarea proiectelor; în cazul excluderii sau renunţării la calitatea de membru în Cluster pe perioada de implementare a proiectului, firmele se obligă să returneze sumele primite sau contravaloarea serviciilor de care au beneficiat în cadrul proiectelor, precum şi toate majorările, penalităţile şi amenzile acumulate. Obligaţiile Consiliului Clusterului: conducerea Clusterului este asigurată de un Consiliu, format din câte un reprezentant numit de fiecare parte semnatară a prezentului Acord şi comunicat în scris la EMC; Consiliul elaborează şi aprobă normele de lucru, Regulamentul de organizare şi funcţionare pentru asigurarea bunei funcţionări a activităţilor Clusterului; Consiliul adoptă hotărâri prin consens, iar în anumite cazuri, cu majoritatea simplă a celor prezenţi la reuniune; Consiliul asigură coordonarea implementării proiectelor în conformitate cu cele asumate prin Cererile de finanţare aprobate; Consiliul asigură coordonarea implementării proiectelor cu maximum de profesionalism, eficienţă şi vigilenţă, în conformitate cu cele mai bune practici în domeniul vizat şi în concordanţă cu prevederile prezentului Acord; Consiliul aprobă cererile de asociere, retragere şi excludere a IMM-urilor, organizaţiilor, persoanelor sau instituţiilor private şi publice, participante la activităţile Clusterului, precum şi la proiectele implementate de acestea; Consiliul alege un Preşedinte şi un Secretar pentru o perioadă de 5 ani, precum şi câte un Manager de Proiect pentru perioadele aferente fiecărui proiect cu finanţare ce va fi implementat de către Cluster. Obligațiile Entităţii de Management a Clusterului (EMC): EMC are obligaţia să respecte prevederile cuprinse în deciziile Consiliului Clusterului, în cererile de finanţare, în special cele privind achiziţiile publice, ajutorul de stat, egalitatea de şanse, dezvoltarea durabilă, informarea şi publicitatea; EMC trebuie să ţină o evidenţă contabilă distinctă, folosind conturi analitice distincte pentru fiecare proiect; EMC are obligaţia de a păstra toate documentele originale, inclusiv documentele contabile privind activităţile şi cheltuielile eligibile în vederea asigurării unui audit adecvat, în conformitate cu regulamentele comunitare şi naţionale; EMC organizează şi participă la elaborarea şi adoptarea actelor constitutive ale Clusterului, a documentelor de lucru conform prevederilor Programelor de finanţare; decide asupra participării la programe sau proiecte naţionale şi internaţionale, luând în considerare dorinţa de participare şi angajare a membrilor Clusterului; 185

188 ANEXE EMC contribuie la implementarea proiectelor Clusterului finanţate din diferite surse, având dreptul la beneficiile rezultate din contractele de finanţare, în calitatea sa de beneficiar al contractelor de finanţare sau de intermediar pentru părţile interesate în aceste proiecte; EMC are obligaţia să nu facă modificări substanţiale ale proiectelor după aprobarea acestora. Obligații ale membrilor ce acordă servicii de informare și ghidare a oaspeților destinației: asigurarea unui personal prezentabil, cu aspect profesionist, bine informat; oferirea informației succinte și veridice; folosirea materialului ilustrativ comun și al partenerilor; cunoașterea mai multor limbi de către personal; flexibilitate la derularea programului turistic; stimularea incluziunii turistului în activități practice, comunicarea cu localnicii; participarea la colectarea și analiza datelor de marketing; utilizarea pictogramelor (semne, imagini) turistice reprezentative comune în cadrul clusterului. Obligații ale membrilor ce acordă servicii de cazare a turiștilor: elaborarea și prezentarea condițiilor minime discutate și acceptate de parteneri; cooperarea în vederea deservirii calitative a grupurilor numeroase de vizitatori; certificarea în sisteme de asigurare a calității naționale sau internaționale (după caz); informarea timpurie referitor la condițiile de acordare a micului dejun la cazare; asigurarea condițiilor minime de igienă, calitate și securitate a turiștilor; asigurarea accesului turistului la condiții de autoservire a mesei (după caz); utilizarea pictogramelor (semne, imagini) turistice reprezentative comune în cluster; oferirea informației succinte și veridice despre activitatea în cluster; participarea la colectarea și analiza datelor de marketing. Obligații ale membrilor ce acordă servicii de alimentație a oaspeților destinației: asigurarea normelor de securitate alimentară a vizitatorului în unitate; cunoașterea regulilor de servire a meselor pentru turiști; asigurarea condițiilor minime de igienă, calitate și securitate a turiștilor; respectarea raportului de minim 30% din meniu cu specific local, autentic; certificarea/categorizarea în sisteme naționale sau internaționale de calitate (după caz); asigurarea accesului turistului la condiții de autoservire a mesei (după caz); utilizarea pictogramelor (semne, imagini) turistice reprezentative comune în cadrul clusterului; oferirea informației succinte și veridice despre activitatea în cluster; participarea la colectarea și analiza datelor de marketing. Obligații ale membrilor ce acordă servicii de agrement, organizarea timpului liber al turiștilor: asigurarea condițiilor minime de igienă, calitate și securitate a turiștilor în toate atracțiile turisti- ce ale clusterului; deținătorii de resurse/atracții turistice asigură condiții de acces la obiectele de agrement și petrecere a timpului liber al turiștilor (orarul de lucru și lista tarifelor pentru servicii prestate/produse turistice oferite); meșterii populari participă cu propriile lucrări la acțiunile de promovare a produselor turistice ale clusterului; asigură condiții minime de igienă, calitate și securitate în timpul organizării atelierelor cu implicarea vizitatorilor; mănăstirea asigură accesibilitatea atracției în cadrul unui program zilnic cunoscut; oferirea informației succinte și veridice despre activitatea în cluster; participarea la colectarea și analiza datelor de marketing; utilizarea pictogramelor (semne, imagini) turistice reprezentative comune în cadrul clusterului. Obligații ale membrilor ce acordă alte servicii conexe agroturismului în destinație: asigurarea condițiilor minime de igienă, calitate și securitate a turiștilor; oferirea informației succinte și veridice despre activitatea în cluster; participarea la colectarea și analiza datelor de marketing; utilizarea pictogramelor (semne, imagini) turistice reprezentative comune în cadrul clusterului. 186

189 Anexa 2. Model de acord de parteneriat pentru constituirea clusterului Obligații ale membrilor ce acordă servicii de cercetare-inovare în cadrul Clusterului: analiza periodică calitativă a datelor de marketing din cadrul Clusterului; urmărirea și informarea despre conjunctura de piață, aspectele legislative în modificare; prezentarea tendințelor relevante, prognozarea perspectivelor în domeniu; asistența pentru elaborarea și promovarea de proiecte; oferirea informației succinte și veridice despre activitatea în Cluster. Obligaţii specifice pentru partenerii care au calitatea de institutii, organizatii, firme IMM: Pentru susţinerea şi dezvoltarea activităţilor Clusterului şi, ca urmare a solicitării acestuia, fiecare membru va analiza posibilitatea acordării unei sume anuale conform regimului fiscal aplicabil cheltuielilor cu sponsorizarea prevăzută de legislaţia în vigoare. Pentru asigurarea cheltuielilor neeligibile ale proiectului la care doresc să participe şi pentru suportul acordat în implementarea activităţilor curente ale proiectelor, membrii se obligă să contribuie la acoperirea acestor costuri generate de fiecare proiect în parte, într-o formă aprobată de către EMC, la propunerea Consiliului Clusterului. Articolul 6. DESPĂGUBIRI ȘI LIMITĂRI ALE RĂSPUNDERII În cazul participării la un proiect propus de Cluster, orice parte semnatară va decide dacă este interesată să participe şi va respecta clauzele negociate şi stipulate în contracte, asigurând buna desfăşurare a proiectului. Părţile sunt de acord ca răspunderea părţilor una faţă de cealaltă din oricare motiv va fi egală cu valoarea prejudiciilor produse din vina exclusivă a unei părţi şi dovedite cu documente corespunzătoare. Articolul 7. CONFIDENȚIALITATE. DREPTURI DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ (1) Părţile anticipează că, pe parcursul validităţii acestui Acord, s-ar putea să fie necesară, pentru o parte, să dezvăluie sau să transfere celorlalte părţi informaţii cu caracter confidenţial sau aflate în proprietatea sa. Ca urmare, părţile sunt de acord ca toată informaţia comunicată de o parte către celelalte părţi după data semnării prezentului Acord, va fi şi a fost primită cu bună credinţă şi va fi folosită doar pentru scopul acestei înțelegeri (informație confidenţială). Nicio astfel de informaţie nu va fi dezvăluită de către partea care o primeşte, de agenţii săi sau de angajaţii săi, fară acordul prealabil în scris al părţii proprietare, cu excepţia cazului în care este necesar, din cerinţe legale, de contabilitate sau cerinţe de reglementare, dincolo de controlul rezonabil al părţii care a primit informaţiile. (2) Pentru evitarea oricăror neclarităţi, informaţia confidenţială include experienţă şi know-how-ul personal al părţilor şi nu este limitat la secrete comerciale, formule, programe, date tehnice, propuneri, rezultate ale testărilor, informaţii financiare şi planuri de marketing, indiferent dacă acestea sunt oferite oral sau în scris, pe diferite tipuri de suport media. (3) Dezvăluirea sau diseminarea de către oricare dintre părţi a oricarei informaţii, anunţ public, comercial sau publicitate privind acest Acord, oferta sau contractele pentru proiecte nu poate fi intreprinsă fară aprobarea prealabilă în scris a părţii emitente. (4) Dezvăluirea oricărei informaţii către persoane care nu sunt implicate în executarea Acordului (terțe părţi) va fi realizată sub rezerva unei totale confidențialităţi şi se va extinde doar asupra informaţiei necesare pentru ducerea la îndeplinire a prezentului Acord. (5) Încetarea Acordului sau excluderea unei părţi din asociere nu implică încetarea obligaţiilor privind informaţia confidenţială, pentru o perioadă de şase ani de la apariţia unui asemenea eveniment. (6) Obligaţia de confidenţialitate menţionată în prezentul Acord va fi în vigoare pe întreaga durată a Acordului şi îi va supravieţui încetării acestuia, indiferent de cauza de încetare, pentru o perioadă de şase ani. (7) Proprietatea şi toate drepturile aplicabile în brevete, drepturi de autor, secrete comerciale şi toate celelalte drepturi de proprietate intelectuală şi industrială în orice material pre-existent acestui Acord sau dezvoltate pe parcursul ori după derularea prezentului Acord, precum şi orice documentaţie asociată şi manuale (proprietate Intelectuală) sunt investite şi rămân investite în partea care le-a produs. 187

190 ANEXE (8) Părţile înţeleg şi certifică faptul că toată Proprietatea Intelectuală şi alte drepturi de proprietate din Informaţiile Confidenţiale rămân investite numai în partea proprietară şi nimic în acest Acord nu va permite celorlalte părţi orice drept de utilizare a Proprietăţii Intelectuale şi a Informaţiilor Confidentiale, altfel decât în concordanţă cu acest Acord. (9) Nicio parte nu va obţine prin semnarea prezentului Acord vreun drept de proprietate, drept de autor, brevet, secret de comerţ sau vreun alt drept de proprietate intelectuală aparţinând celorlalte părţi sau subcontractorilor ori partenerilor celorlalte părţi. Articolul 8. INFORMĂRI (1) Notificarea sau comunicarea între părţi va fi trimisă la adresele puse la dispoziție de către fiecare parte. Se agreează în mod special comunicarea electronică. (2) Fiecare dintre părţi poate modifica adresa sau persoanele către care vor fi trimise notificările prin informarea în scris a celorlalte părţi asupra acestui fapt. În lipsa unei asemenea notificări, comunicările făcute la adresele indicate anterior de către părţi vor fi considerate efectuate. Articolul 9. LEGEA CARE GUVERNEAZĂ CONTRACTUL ȘI REZOLVAREA DISPUTELOR (1) Prezentul Acord va fi guvernat şi interpretat conform Legislației naționale. El se completează permanent cu prevederile legale în vigoare. (2) În caz de dispută între părţi legată de interpretarea sau executarea prezentului Acord, părţile vor încerca să rezolve disputa în mod amiabil. Dacă părţile nu ajung la nicio înțelegere în termen de 30 de zile calendaristice de la data când oricare din părţi poate notifica în scris celeilalte părţi despre existenţa unei dispute, părţile pot proceda conform alineatului (3) de mai jos. (3) Fiecare dintre părţi consimte în mod irevocabil că toate disputele în legătură cu prezentul Acord vor fi trimise spre soluţionare instanţelor de judecată competente din Republica Moldova. Articolul 10. DIVERSE (1) Orice amendament la prezentul Acord va fi considerat valid şi eficace dacă este formulat în scris de oricare din părţi şi aprobat de Consiliul Clusterului. (2) Acest Acord va fi obligatoriu pentru părţi, subsidiarele lor şi respectivii lor succesori şi desemnaţi. (3) În măsura în care în orice moment, orice prevedere a prezentului Acord este sau devine ilegală, invalidă ori neaplicabilă în orice sens, conform legislaţiei în vigoare, legalitatea, validitatea sau aplicabilitatea celorlalte prevederi din prezentul Acord nu vor fi, în consecinţă, afectate sau influenţate negativ. (4) Prezentul Acord se completează cu clauzele Contractelor de finanţare şi cu Protocoalele de aderare ale membrilor sau asociaților la activitățile Clusterului, care vor fi anexate după semnare şi vor face parte integrantă a acestuia. (5) Prezentul Acord este deschis pentru semnare pe toată durata de funcţionare a Clusterului, pentru a da posibilitatea cât mai multor firme, instituţii, organizaţii, freelanceri, persoane autorizate, interesate să se asocieze la activităţile sale. Întocmit în exemplare originale în limba română. Fiecare Membru nou va semna Acordul și va transmite datele sale către fiecare Membru. Articolul 11. SEMNĂTURILE PĂRȚILOR ACORDULUI Lista membrilor şi asociaţilor Acordului pentru constituirea Clusterului Compania Reprezentantul legal Adresa juridică și pentru corespondență Date de contact (tel., fax, ) 188

191 Anexa 3. Modalități de diversificare a activităților în clusterele agroturistice Anexa 3. Modalități de diversificare a activităților în clusterele agroturistice Producerea de plante aromatice şi mirodenii în ghiveci În gospodăriile agroturistice pot fi crescute și vândute diverse mirodenii la ghiveci, de la busuioc, coriandru, rozmarin, salvie, căpşuni sau chiar ardei iute exotic. Mirodeniile la ghiveci pot fi utilizate atât în scop alimentar, cât şi în calitate de flori de cameră pentru decor, majoritatea emanând arome naturale plăcute. Acestea pot servi şi în calitate de cadou original în locul florilor obişnuite sau al plantelor la ghiveci. Afacerea poate fi suplimentată cu organizarea vânzărilor de ghiveciuri de diverse forme pentru plante, precum și comercializarea de seminţe de plante aromate sau condimente şi mirodenii uscate, preparate și ambalate cât mai rustic. Avantajele acestei afaceri rezidă în: mirodeniile crescute în ghiveci ca și plante vii sunt disponibile proaspete în orice moment; folosirea mirodeniilor la ghiveci exclude pierderea produsului deoarece acesta se consumă doar în cantitatea necesară şi pe parcursul unei perioade lungi de timp; multe plante din acest asortiment nu se găsesc tot timpul proaspete în vânzare sau se importă prelucrate chimic, la preţuri mari. 189

192 ANEXE Fitoterapia Natura nu cunoaște probleme, ci numai soluții. Fitoterapia este o metodă de tratament a afecţiunilor cu ajutorul remediilor de origine vegetală extrase din planta integră sau din părţile acesteia. Fitoterapia reprezintă una dintre cele mai vechi ramuri ale terapeuticii, cu cele mai vechi tradiții și răspândire; este știința tratării și vindecării bolilor cu ajutorul plantelor sau a medicamentelor obținute din plante. Efectul curativ al plantelor medicinale se datorează nu numai substanţelor farmacologic active care influenţează sistemele vitale ale organismului, ci şi multitudinii de elemente minerale şi factori de tratament, care se extrag sau se formează în procesul preparării. Efectele benefice ale unor ierburi au fost observate și cercetate de-a lungul timpului. Datorită vechimii, se cunosc atât efectele terapeutice, cât și cele toxice, medicamentele de origine vegetală sunt mai bine tolerate de organismul uman, iar fenomenele secundare și reacțiile adverse apar mai rar. Avantajele fitoterapiei sunt următoarele: pur ecologic, accesibil, eficace în diverse patologii, puţin toxic, cu un spectru larg de acţiune. Producția și comercializarea de ceaiuri naturiste autohtone este o idee pentru diversificarea ofertei clusterului agroturistic cunoscută în diferite destinații din multe țări europene. Piața acestui produs este într-o continuă și constană expansiune. Tot mai mulți înțeleg că una dintre cele mai simple și mai puțin costisitoare modalități de a combate anumite afecțiuni o reprezintă consumarea unor ceaiuri făcute din plante cu proprietăți tămăduitoare. Aproape toate farmaciile din țară în ultimii ani oferă o gamă importantă de produse naturiste. De aceea o afacere cu ceaiuri naturiste poate fi aceea care o să funcționeze bine în mediul rural, aducând o valoare în plus gamei de activități în cadrul clusterului. De exemplu, în România, în ultimii ani cultivarea de plante medicinale și aromatice a devenit una dintre cele mai atractive afaceri. Consumul de ceaiuri din plante medicinale crește odată cu vârsta. Femeile consumă într-o proporție mult mai mare astfel de ceaiuri cu efect nutriționist. Trebuie menționat faptul că persoanele cu venituri mici și pensionarii sunt categoriile cele mai inclinate să consume ceaiuri din plante medicinale. Pe de altă parte, sănătatea, în general, și tratarea problemelor de sănătate, în particular, sunt motivele principale pentru care consumatorii utilizează ceaiurile cu efect tămăduitor. Astfel, în Moldova există un mare potențial de dezvoltare a pieței ceaiurilor, cunoscute sub denumirea generică de naturiste. Desigur, în ultimul timp se găsesc în farmacii și magazine specializate ceaiuri produse în Moldova, însă numărul producătrilor locali este foarte mic. Și în cadrul clusterelor agroturistice din Moldova avem o experiență reușită de producere a ceaiurilor naturiste, de exemplu, Ceaiuri din Zăbriceni (Mănăstirea Zăbriceni, membrul clusterului Drumul recifelor, Edineț). Efectul consumării ceaiurilor medicinale este unul terapeutic, deoarece, fiind foarte bogate în vitamine, minerale, săruri, ajută la ameliorarea unor boli sau la refacerea organismului supus stresului și efortului cotidian. Paleta bolilor care se încearcă a fi combătute cu ajutorul medicinei naturiste este foarte largă. În satul Zăbriceni din raionul Edineț, călugării de la Mănăstirea Nașterea Domnului au dezvoltat o afacere cu 190

193 Anexa 3. Modalități de diversificare a activităților în clusterele agroturistice plante medicinale care tinde să devină simbolul mănăstirii și regiunii. Anul acesta călugării au obținut indicația geografică pentru produsele lor ecologice. Aici sunt crescute așa culturi ca: melisa, calendula, busuiocul, mușețelul etc. Călugării folosesc și frunzele de mure, zmeură, coacăză neagră sau căpsună sălbatică. După recoltare, plantele sunt duse în sala de uscare, unde sunt lăsate la temperatura de sub 45 de grade pentru câteva zile. Când planta devine fărimicioasă, este dusă în sala de fragmentare, unde impuritățile sunt îndepărtate. Apoi urmează depozitarea produsului în saci de hârtie, pe sac fiind indicată denumirea plantei și anul recoltării. Următoarea etapă este împachetarea ceaiului în pliculețe de două grame fiecare. Sunt comercializate două categorii de ceaiuri: în pliculețe și infuzii. Două dintre produsele ecologice (ceaiul și mierea), cultivate de către călugării de aici, au ajuns și pe standurile Expoziției Internaționale de la Geneva. 191

194 ANEXE Apiterapia Produsele albinelor au fost cunoscute şi folosite de om din cele mai vechi timpuri. La început ele erau colectate din cuiburile de albine sălbatice, iar mai târziu prin creşterea albinelor, care a devenit o ocupaţie larg răspândită. Pe lângă calităţile alimentare, omul a descoperit în miere, dar şi în celelalte produse elaborate de către albine, şi proprietăți tămăduitoare. S-au găsit imagini pictate în peşteri din perioada epocii de piatră care înfăţişează extragerea de către om a mierii din scorburi. Apiterapia este un tratament al unor afecţiuni cu ajutorul mierii și a produselor apicole. De mii de ani, produsele stupului (miere, polen, ceară, propolis, lăptişor de matcă etc.) sunt folosite la tratarea unor afecţiuni. Beneficiile tratamentelor bazate pe materiile colectate şi prelucrate de albine sunt apreciate în tămăduirea a numeroase boli. Pe lângă apiterapie, astăzi se pune din ce în ce mai mult accent pe prevenirea bolilor cu ajutorul produselor apicole apiprofilaxia. Mierea este un aliment delicios și foarte util sănătății. Un kilogram de miere este echivalent, sub raport caloric, cu 1,680 kg carne de vacă, cu 50 de ouă, cu 5,675 litri de lapte și cu aproximativ 40 de portocale. În trecut, mierea a fost folosită direct în tămăduirea bolilor, dar astăzi ne stau la dispoziție și alte produse apicole, folosite, de regulă, în două categorii: produse apicole naturale, directe: mierea, polenul, ceara, lăptișorul de matcă, propolisul, veninul albinelor; produse apicole indirecte naturale sau produse derivate: hidromelul, turtele și prăjiturile din miere, oțetul de miere, preparatele cosmetice pe bază de produse apicole, cremele de ceară etc. Pentru sănătatea umană un rol deosebit îl au combinațiile de miere, polen și lăptișor de matcă, dozate corespunzător. Acestea se folosesc pentru protejarea mamei și a copilului, a sănătății adultului, la avitaminoze, diverse afecțiuni ale tubului digestiv și ale ficatului, în afecțiuni ale căilor respiratorii etc. Din antichitate se păstrează papirusuri din Egipt, cu indicaţii terapeutice ale mierii, îndeosebi asupra pielii rănite sau arse, dar şi cu privire la tratamentul bolilor de stomac. În Vedele indiene apar texte cu privire la efectele spirituale şi tămăduitoare ale produselor apicole. În scrierile antice greceşti, dar şi în cele indiene, mierea este descrisă ca un produs care prelungeşte viaţa. Tablele de argilă mesopotanice, datate din anii 2700 î.hr., menţionează de asemenea mierea ca medicament. Cele trei produse ale stupului, în Grecia lui Aristotel, erau foarte preţuite din punct de vedere terapeutic. Dioscoride (44-90 d.hr.), în opera sa în 5 volume De Materia Medica, citează în mod frecvent mierea, dar şi alte preparate rezultate din activitatea albinelor, recomandate pentru diferite afecţiuni și combinarea plantelor medicinale cu mierea. Geto-dacii apreciau mierea şi alte produse ale albinelor, ocupându-se intens cu creşterea acestor insecte. Dovezile arheologice atestă fapul că turtele dulci din făină de mei şi miere reprezentau desertul favorit al dacilor. În lucrarea sa Istoria ieroglifică Dimitrie Cantemir ( ), domn al Moldovei şi mare cărturar, scria că mierea este o băutură de doftorie. În farmacia medievală şi de la începutul epocii moderne, ceara de albine era de neînlocuit, fiind o bază de primă importanţă pentru elaborarea unguentelor. Începând cu secolul al XX-lea, se pun bazele ştiinţifice ale apiterapiei. Astfel, apar centre, instituţii şi clinici specializate în acest domeniu. Organizarea degustației de miere Producătorii de miere, pentru a-și diversifica sursele de venit, și, cum spun proprietarii Casei mierii din Răciula, pentru a aduce piața acasă, pot oferi turiștilor servicii de degustare a diferitor soiuri de miere și produse obținute din miere. De regulă, se organizează excursii prin gospodăria apicolă, o degustație din câteva feluri de miere și produse ale stupului și, bineînţeles, vânzarea produselor din miere. 192

195 Anexa 3. Modalități de diversificare a activităților în clusterele agroturistice Mierea este un aliment natural extrem de valoros, produs de albine prin trasformarea enzimatică a nectarului floral sau a unor sucuri extraflorale. Conform originii, sunt două tipuri de miere naturală: florală (din nectarul florilor) și extraflorală (de mană sau de pădure). Mierea de albine din nectarul florilor poate fi monofloră: de salcâm, de tei, de floarea-soarelui, de rapiță etc. și polifloră (din mai multe plante melifere): de mai, de baltă, de fâneață etc. Mierea de mană poate fi obţinută în zona pădurilor de conifere (de brad, de pin etc.) sau în zona pădurilor de foioase (de stejar, de fag etc). În timpul prezentării mierii, la degustare participanților li se oferă mierea naturală, care poate fi în faguri sau extrasă, în diferite compoziții cu alte ingrediente. În procesul degustației sunt oferite informații despre procesul de producere a mierii (ex: în mod natural, când mierea are sub 20% apă, albinele o căpăcesc, iar când fagurele este acoperit cu ceară la 2/3 din suprafață, mierea de albine poate fi deja extrasă). În timpul prezentării este bine ca cel care dirijează desfășurarea degustației să ofere participanților unii indici care țin de analiza calității produsului prezentat: mierea de albine poate fi analizată după culoare, consistență, gust și miros; soiurile de miere au o paletă de culori specifice, în funcție de pigmenți și alte substanțe (poate fi: incoloră, galbenă deschis, aurie, roșietică, verzuie, brună); mierea în stare lichidă are o culoare care diferă de culoarea în starea ei cristalizată. Se atrage atenția la faptul că cristalizarea mierii este un proces natural care certifică autenticitatea produsului, iar calitatea mierii naturale nu este denaturată de cristalizare (popular: miere zaharisită) și trebuie consumată așa. La fel, pot fi oferite unele recomandări practice, cum ar fi: mierea nu trebuie încălzită peste C, pentru a nu-i distruge toate enzimele și proprietățile active; utilizarea mierii de albine la indulcirea ceaiului sau a cafelei se permite doar după ce băutura s-a răcorit până la temperatura corpului; se recomandă cumpărarea mierii cristalizate (în perioada noiembrie -aprilie), aceasta fiind forma ei naturală și în acest mod poate fi evitată cumpararea mierii încălzite sau, eventual, falsificate; fiecare soi de miere are perioada sa de cristalizare: mai repede (de rapiță, floarea-soarelui) sau mai încet (de mai, de tei, de mană), în funcţie de procentul de glucoză din compoziție. Singurul sortiment de miere naturală de la noi care nu se cristalizează (decât eventual după 1-2 ani) este mierea de salcâm, care are în compoziția sa mai multă fructoză decât glucoză; mierea naturală are buchet. Fiecare tip de miere de albine, în funcție de plantele melifere de la care provine nectarul, are un miros specific aroma fiecărui tip de miere de albine este dată de uleiurile eterice specifice plantelor melifere din care provine nectarul florilor, însă cu timpul și prin incălzire se pierd, iar aromele exagerat de puternice nu sunt firești; mierea naturală este un aliment foarte bogat în zahăruri simple (fructoză și glucoză), care nu mai necesită o prelucrare specială prin digestie, fiind direct asimilate și arse complet, eliberând energie care este pusă în totalitate la dispoziția organismului; mierea de albine este cunoscută și folosită în scopuri terapeutice pentru o mulțime de afecțiuni, din cele mai vechi timpuri. Ea are proprietăţi antimicrobiene, antiinflamatorii și stimulează vindecarea; înlocuirea totală a zahărului cu miere ajută la diminuarea riscului de apariție a diabetului și a obezității, boli din ce în ce mai răspândite în zilele noastre, în special datorită alimentației; pe lângă multiplele afecțiuni pe care le vindecă, mierea în ultimul timp e folosită des și în cosmetică pentru măști hidratante de față și pentru masaj corporal. 193

196 ANEXE După prezentarea informațiilor utile, participanților la degustație li se oferă timpul necesar pentru degustarea produselor (15-30 min). Sala de degustație și spațiul de vânzare a produselor din miere și a mierii trebuie să fie amplasate în așa fel ca după degustație participanții să iasă direct în magazin unde pot procura produsul ales. Pe bază apicolă pot fi dezvoltate și alte produse. Unul dintre acestea este săpunul natural cu miere, ceară și propolis. Este un săpun ecologic accesibil din produse apicole și o bună alternativă oricărui săpun din vânzare. Pentru producerea acestuia, sunt necesare produse de apicultură, uleiuri, esențe, sodă și poate fi pregătit în condiții casnice. Un alt produs adițional, care poate deveni și o ofertă buna pentru turiști sunt lumânările sculptate, realizate din ceară. Acest suvenir este confecționat din ceară naturală și este foarte căutat cu diverse ocazii (zile de naştere şi onomastice, ceremonii de familie etc.). 194

197 Anexa 3. Modalități de diversificare a activităților în clusterele agroturistice Uscarea fructelor și legumelor Toată lumea cunoaște că este bine pentru sănătate să consumi fructe uscate. Medicii susţin că prunele uscate sunt o sursă bogată de vitamine și minerale și oferă organismului o doză bună de fibre. Ele au în compoziţia lor resveratrol, un antioxidant puternic care previne bolile cardiovasculare. Iar merele uscate sunt bogate în fibre şi potasiu și sărace în grăsimi. Măceşul uscat este mult mai valoros decât cel proaspăt. El conţine de două ori mai multe substanţe nutritive benefice și protejează organismul de răceală mai bine decât orice complex de vitamine. Ardeiul, roşiile, vinetele, dovleacul, piersicile, pepenele galben sunt alte produse agricole care pot fi deshidratate cu ajutorul uscătoarelor de casă sau achiziționate special. Fructele şi legumele uscate sunt la mare căutare pe piaţa moldovenească şi nu doar, în perioada rece, în timpul iernii când sunt o alternativă bună celor proaspete. Dacă procesul de deshidratare şi de păstrare a fructelor şi legumelor este corect, atunci acestea pot rezista de la unul la doi ani. Gustul produselor uscate depinde de calitatea acestora în stare proaspătă. Materia primă poate fi livrată de către gospodăriile ţărănești din arealul clusterului. Uscătoria poate fi organizată pentru fructele de grădină (prune, mere, gutui, pere, vișine și cireșe), dar și fructele de pădure (măceș, scoruș negru și roșu, păducel). Sezonul de uscare, de obicei, se începe în iulie. Fructele de pădure pot fi livrate de către gospodăriile silvice, dar și prin intermediul punctelor de colectare deschise special. Utilajul necesar: mese speciale pentru procesarea materiei prime/produselor finite, cuptor pentru uscare, mașini speciale pentru tăiere, utilaj pentru ambalarea fructelor și legumelor uscate. Turiștilor în cadrul vizitei la aceste întreprinderi, de regulă, li se prezintă procesul tehnologic de la materia primă la produsul finit, sortimentul pentru degustări, toate însoțite de explicațiile necesare. Totodată, se prezintă avantajele consumului de produse conservate în acest mod, inclusiv de păstrare a produselor uscate procurate. 195

198 ANEXE Anexa 4. Modalități de revalorificare a caselor tradiționale din mediul rural prin prisma necesităților agroturistice 1 Mediul rural este cel mai bun loc unde natura și cultura tradițională au fost păstrate. Cunoașterea acestora, revenirea la aceste valori nu este ceva ce poate fi realizat la nivel industrial, cel puțin în Republica Moldova. Uneori este utilizată expresia industria turismului în mediul rural când se referă la agroturism, ceea ce nu este foarte corect din punctul de vedere al terminologiei. Cuvântul industrie este asociat în special cu cele mai poluante activități umane care au separat oamenii de natură și de propria lor cultură. Agroturismul este exact opusul a ceea ce industria reprezintă. Satele sunt mai aproape de natură, de fapt ele sunt chiar în mijlocul naturii și din acest motiv sunt cele mai bune locuri pentru a savura natura. Împrejurimile fiecărui sat sunt unice și merită a fi descoperite. La fel, este adevărat și în cazul culturii. Cele mai bune locuri și uneori singurele unde cultura, tradițiile, obiceiurile au fost păstrate într-o oarecare măsură sunt satele neatinse de civilizaţie și industrie. Relativ izolaţi de industrie, oamenii din sate au continuat modul lor de viață și astfel au păstrat atât natura, cât și cultura lor. Acum tot mai multe persoane încearcă să scape de stresul, zgomotul și poluarea orașelor industrializate și astfel ei redescoperă natura și ofertele mediului rural. Turiștii în fiecare an devin tot mai interesați de agroturism, pe măsură ce devin conștienți de beneficiile agroturismului și de oferta variată a satelor și a naturii. Încurajați de creșterea fluxului de vizitatori în Moldova, unele sate au început să promoveze tradiții și obiceiuri vechi sau chiar uitate. Astfel, se organizează festivaluri cu specific tradițional, se susțin atelierele de meștesuguri tradiționale, se înființează formațiuni de muzică tradițională. În paralel, are loc și procesul de restaurare a caselor tradiționale sau a altor clădiri de importanță istorică sau culturală, însă acest lucru este sporadic și nu are un plan bine chibzuit, inițiativa în cele mai dese cazuri apărținând unor persoane private sau APL. 1 Autor Marina Miron. 196

199 Anexa 4. Modalități de revalorificare a caselor tradiționale din mediul rural O activitate foarte nobilă în satele moldovenești ar fi identificarea caselor vechi, lăsate în păragină, pentru a fi salvate. În România în acest sens există o practică bună pentru a fi preluată. Aici a fost demarat proiectul Salvează satul bucovinean, în cadrul căruia anual este numită cea mai frumoasă casă tradițională din această regiune. Pe parcursul unei anume perioade are loc expoziția de fotografie Oameni şi case, iar cea mai frumoasă casă se alege prin votare. Proiectul Salvează satul bucovinean a fost iniţiat în urmă cu 4 ani de studenţii Facultății de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică, specializarea Economia Comerţului, Turismului şi Serviciilor (ECTS) din cadrul Universităţii Ştefan cel Mare din Suceava. Ulterior, au fost cooptaţi ca parteneri Asociaţia ADER, Muzeul Satului Bucovinean şi Asociaţia pentru Turism Bucovina. Acţiunile acestui proiect sunt dedicate conservării şi prezervării stilului propriu satului tradiţional şi îşi propun sprijinirea proprietarilor în reabilitarea caselor, cu păstrarea elementelor de arhitectură existente şi folosirea materialelor tradiţionale 2. În Republica Moldova există cel puțin 3 tipuri de case tradiționale caracteristice celor trei regiuni din țară Sud, Centru și Nord. Construite din chirpici sau saman, din lemn combinat cu lut sau din piatră, pe alocuri cu elemente decorative exterioare din piatră (zona Codrilor), aceste case țărănești poartă în sine povestea unor vremuri pe cale să apună, în care oamenii trăiau în deplină armonie cu natura. Indiferent de materialul de construcție, casa țărănească a fost mereu un ax fundamental al vieții omului, un adevărat centru al Universului în jurul căruia gravitau fel de fel de practici și obiceiuri, de origine populară. Știm că există multe prejudecăți legate de casele vechi. Proprietarii caselor bătrânești nu vor să le vândă, pentru că există credința că nu e bine să faci asta (chiar în folclorul tradițional se regăsesc asemenea restricții casa părintească nu se vinde ). Așa că preferă să le lase în ruină, până sunt complet distruse de timpul nemilos. 2 Casă veche din Râşca, declarată Casa anului pentru 2015 în campania Salvează satul bucovinean de Dana Humoreanu // 197

200 ANEXE În schimb, dacă cineva se decide să dea a doua viață caselor bătrânești, acestea pot fi transformate într-un muzeu sau chiar într-o pensiune. Plus la aceasta, pot regăsi multe obiecte specifice localității. Fiecare casă ţărănească veche din Moldova este un mic muzeu popular, unde autenticul este păstrat şi transmis peste vreme (Muzeul Casa părintească din s. Palanca, r-nul Călărași, muzeul din Complexul Vatra strămoșească din s. Vatici, r-nul Orhei etc.). Anume în așa locuri poți să înțelegi de ce este importantă tradiția și perpetuarea ei, aici ai parte de un muzeu, dar de unul viu, în care, pe lângă obiecte, sunt colecționate de oaspeți momente de viață frumoasă, care se întipăresc în zidurile, tâmplăria și lucrurile de aici. De obicei, obiectele vechi pentru muzee sau pensiuni sunt achiziționate de la oamenii care vor să scape de ele, pe motiv că sunt vechituri. Avem exemplul doamnelor Tatiana Popa de la Casa părintească sau Tamara Stegărescu de la pensiunea Casa mierii. Muzeele aranjate în stilul caselor tradiționale ilustrează vizitatorului modul de viață de odinioară, când decorarea interiorului era în exclusivitate o activitate a femeilor, aranjarea mobilierului se făcea în aşa fel încât mijlocul odăii să rămână liber şi să fie folosit tot spaţiul. Cel mai interesant este faptul că în Moldova avem încă posibilitate de a vedea vechi gospodării ţărăneşti funcționale, însă, în cele mai dese cazuri, acestea sunt localizate în partea veche a satelor, aparţinând unor familii modeste. Utilizarea caselor vechi în scopuri turistice permite o promovare activă nu doar a ceea ce înseamnă tradiție în aspectul arhitecturii, ci și prin bucătăria locului. 198

201 Anexa 4. Modalități de revalorificare a caselor tradiționale din mediul rural Doar păstrând casele vechi putem afla multe lucruri interesante și să le transmitem, să le arătăm generațiilor următoare. Un moment important este şi faptul că în tradiția populară casa tot timpul se află într-o legătură foarte strânsă cu omul, cu viaţa lui. Terminologia populară ce ţine de construcţii numeşte aproape fiecare element al casei prin părţi ale corpului omenesc sau prin numele vieţuitoarelor din ogradă şi din pădure geana podului, fruntea pridvorului, ochiul ferestrei, călcâiul de piatră; căţeii încheierea la capăt a pereţilor; caii capetele din afară ale cosoroabei; căpriorii bârnele încrucişate ale acoperişului; urşii grinzile groase ale temeliei; căpriorii sunt ţinuţi de capre; creştetul acoperişului; culmea pe care se înşiruie scândurile încrucişate ale acoperişului este măgarul casei. În afară de casa propriu-zisă, mai există un şir de accesorii gospodăreşti grajduri, coteţe, cocini, coşare, hambare, pătule, şure, pătuiage, sopruri, pivniţe, celare 3. Pe vremuri se construia durabil, cum am spune astăzi. Vechea casă cu ziduri groase ţinea aerul cald iarna şi răcorea vara. Casa era un monument de o mirabilă funcţionalitate şi locuire firească, cu un maximum de eficienţă energetică, cu functionalitate pe care o reinventăm, cu materiale naturale ce ţineau de locul de aici, de la țară. Cum am menționat mai sus, unii oameni din satele Moldovei deja de mulți ani și-au deschis propriile case pentru a primi oaspeți, în acest fel turiștii pot experimenta viața într-o casă rurală, pot mânca bucate tradiționale gătite de gazdă din produse locale. Turiștii pot interacționa și cunoaște gazda lor și oamenii din zona respectivă (Pensiunea Casa verde din s. Trebujeni, r-nul Orhei, Pensiunea La gura cuptorului și Casa dorului din s. Văleni, r-nul Cahul). Pentru alții casa părintească a devenit o inspirație pentru a construi pe lângă ea o pensiune nouă din temelii, dar păstrând în centrul complexului acea căsuță mică tradițională (pensiunea Hanul lui Hanganu, s. Lalova, r-nul Rezina). Avem exemple când în casele bătrânești au fost investiți bani de antreprenorii autohtoni, fiind transformate în pensiuni rurale (pensiunea Eco-resort Butuceni din s. Butuceni, r-nul Orhei). Însă în ultimii ani în satele Moldovei a început să se construiască haotic, fără să fie respectate tradiția şi soluțiile arhitecturale, materialele de construcții etc. În acest sens este necesară încurajarea păstrării caselor vechi țărănești, restaurarea acestora pentru înscrierea lor într-o nouă filă a satului moldovenesc contemporan. 3 Case tradiţionale din Nordul Olteniei/ de Stelian Ţurlea// traditionale-dinnordul-olteniei-de-stelian-turlea

202 ANEXE În acest context ar fi binevenită elaborarea unui proiect de lege destinat salvării și protejării arhitecturii tradiționale din regiunile Moldovei. Legea privind ocrotirea monumentelor nu prevede acest lucru 4. Totodată, suntem conştienţi de faptul că prin crearea unui Registru al caselor vechi tradiționale și transmiterea acestora în patrimoniul național, regional sau local nicidecum nu rezolvă problema conservării casei ţărăneşti.pe cât de familiar este termenul patrimoniu pentru specialişti sau pentru funcţionarii din cultură, pe atât de abstract și fără conţinut devine pentru cel care are în gospodărie o casă veche ori un acaret clasat în acest sens. Este o noţiune/un obiect care îl încurcă mai mult decât îl ajută. O casă cu care nu ştie ce să facă, pe care nu o poate nici dărâma, nici modifica fără acordul specialiștilor din Ministerul Culturii. O casă în care nu vede decât o povară. O casă care poate dispărea într-o noapte de pe listă. În România, de exemplu, sunt realizate proiecte ce țin de informarea și educarea proprietarilor de case tradiționale în spiritul păstrării patrimoniului construit, ca element important al identității locale și în vederea dezvoltării inițiativei antreprenoriale în domeniul turismului, prin punerea în valoare a fondului construit tradițional, ca o sursă de venit și motor de dezvoltare a comunității locale. În cadrul unui asemenea proiect, aproximativ 1000 de proprietari de case tradiționale din 31 de sate din județele Sibiu, Mureș și Brașov au fost invățați cum să-și restaureze locuințele pe care le dețin și cum să le sporească gradul de confort. Proprietarii de case tradiționale din fiecare sat au fost selectați de către primăriile de care aparțin, proiectul urmărind să responsabilizeze și să implice administrațiile locale în procesul de protejare și valorificare a fondului construit tradițional. Beneficiarii au fost aduși în satul Vișcri din judetul Brașov, sat în care chiar Prinţul Charles al Marii Britanii deține câteva proprietăți tradiționale. Aici ei au întreprins o vizită la casa din Vișcri a Prinţului Charles, la o pensiune turistică amenajată în clădiri vernaculare, respectiv, grajd și șură, le-a fost asigurat un tur ghidat prin sat și au ascultat un seminar teoretic. Proprietarii au fost învățați despre importanța folosirii materialelor compatibile cu casele tradiționale, au primit broșuri cu soluții de reabilitare și restaurare adecvate, dar, mai ales, de îmbunătățire a confortului de locuire în casele tradiționale, precum soluții de amplasare și amenajare a unor băi, mansardări ale podurilor existente și soluții posibile și eficiente de iluminare, amenajare a pivnițelor în spații de locuit, amplasarea de scări interioare, refolosirea și amplasarea mobilierului tradițional, dar și a celui contemporan 5. Am adus acest exemplu ca să atenționăm încă o dată că îmbunătățirea cadrului legal cu privire la casele tradiționale vechi fără asigurarea unui mecanism real de reabilitare a acestora va fi o muncă în zădar. Însă, practica internațională și chiar exemplele bune ale unor concetățeni sunt dovezi adevărate pentru păstrarea, promovarea și aducerea unui sens nou patrimoniului tradițional construit din Republica Moldova. Este ușor să pierdem acest element din cultura materială dacă nu vor fi întreprinse acțiuni de salvare la diferite niveluri. Calea de a transforma casele bătrânești în structuri turistice (muzee, pensiuni, centre de informare, locații de alimentație publică într-un stil tradițional) este mai complicată, dar evident mult mai sigură. 4 Legea nr din privind ocrotirea monumentelor//publicată la în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr , art. nr Casele tradiționale din Vișcri, model pentru restaurare// 200