GRUP REDACŢIONAL- DUME CAMELIA MARUŞCA ANGELA ERDELI ELENA POPA GINA DENEŞ MELINDA

Save this PDF as:
 WORD  PNG  TXT  JPG

Wielkość: px
Rozpocząć pokaz od strony:

Download "GRUP REDACŢIONAL- DUME CAMELIA MARUŞCA ANGELA ERDELI ELENA POPA GINA DENEŞ MELINDA"

Transkrypt

1 1

2 DUME CAMELIA MARUŞCA ANGELA ERDELI ELENA POPA GINA GRUP REDACŢIONAL- DENEŞ MELINDA B BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI CENTRUL NAŢIONAL ISSN STR.ION GHICA, NR.4 SECT.3, COD ,BUCUREŞTI TEL.(021) , (021) INT.229, FAX(021)

3 CUPRINS Proiecte educaţionale din şcoala noastră Universul de sticlă Prof. Dume Camelia, Prof. Popa Gina, pag. 4 Imaginea sfântă din icoană- cerc de pictură Prof. Dume Camelia, Prof. Popa Gina, pag. 6 Să ştim mai multe Impactul televiziunii în dezvoltarea agresivităţii la deficientul mintal Prof.Haiaş Florica, pag. 7 Modalităţi de selectare a simbolurilor în comunicarea cu elevii cu diferite deficienţe Prof.Badea Mariana, pag. 9 Studiu de caz: elev cu comportament eretic, cu elemente de autism Prof. Drugaş Crina, pag. 11 Metode online de promovare a sănătăţii mintale Prof. Laslou Georgeta, pag. 13 Ticurile nervoase Prof.Berinde Mirela, pag.15 Sugestii practice în activităţile de intervenţie terapeutică în cazul copiilor cu ADHD Prof. Denes Melinda Andrea, pag. 16 Terapie muzicală Prof.Arkoşi Iuliana, pag. 18 Am sărbătorit împreună OCTOMBRIE-Ziua eliberării oraşului Oradea Prof. Chirilă Iuliana, pag. 20 Ziua României Prof. Fetea Diana, pag. 21 Gala Dansului ADOR 2012 Prof. Ţicărat Ana-Maria, Prof.dr. Maruşca Angela, pag. 22 Ziua toleranţei Prof. Cozma Anca, pag. 23 Săptămâna limbilor moderne Prof. Cărădan Adina, pag. 24 Săptamâna dovleacului Prof. Cărădan Adina, pag. 26 Toamna mândră darnică Înv.ed.Bondar Viorica, pag. 27 S.O.S NATURE-Diseminarea proiectului Prof. Petruţ Raluca, pag. 28 Naşterea Domnului-Dar de Crăciun Prof. Canalaş Liliana, pag. 30 Healthy Lifestyle-lansarea proiectului Prof. Dr.Maruşca Angela, pag. 31 WAYS via IT- lansarea proiectului Prof. Erdeli Elena, pag. 35 Sunt special, sunt ECO Prof. Cristea Cristina, pag. 38 Sunt special dar şi responsabil ` Prof. Suciu Roxana, pag. 39 3

4 Culoarea este pentru ochi ca muzica pentru ureche Proiect educaţional Angela-Veta Matuz ARTA DECORATIVĂ - VITRALII DECORATIVE - UNIVERSUL DE STICLĂ Prin intermediul acestui proiect urmărim dezvoltarea şi cultivarea capacităţilor de a comunica prin culoare, de a aduce o rază de lumină în viaţa copiilor, sprijinindu-i atunci când este nevoie pentru a evita o serie de greşeli care se întâlnesc în lucrările lor şi care diminuează expresivitatea acestora. OBIECTIVE : Principalul obiectiv al proiectului este de a se aduce o îmbunătăţire a accesului elevilor din mediile sociale defavorizate la un învăţământ de calitate prin activităţi culturale şi artistice, în forme de acţiune motivante şi de şcolară. Acţiunile programate pe agenda proiectului sunt menite să contribuie la stimularea creativităţii elevilor şi profesorilor în viaţa şcolară din perspectivele dezvoltării viitoare a comunităţii. Obiectivul general al proiectului este creşterea capacităţii de comunicare şi exprimare artistică a elevilor participanţi în proiect. Arta îl aduce pe om mai aproape de frumos, îi oferă posibilitatea să creeze frumosul, să-l descopere sub aspecte noi. Arta decorativă reprezintă o mişcare artistică, ce s-a dezvoltat între anii '20 si '30 ai secolului XX. Decorarea sticlei - Vitralii decorative Un vitraliu vă poate aduce aminte de o clipă de vacanță, o pictură, un poem preferat- chiar și de un copac preferat. Un vitraliu este el însuși un poem, un omagiu adus luminii! Vitraliul păstrează culoarea sticlei, se poate întreține ușor, poate împodobi o oglindă sau poate sta agățat la fereastră. Ca alternativă la vitralii decorative autentice, noi vom folosi ca tehnică - sticla pictată. TEHNICI DE LUCRU: Pictura pe sticlă este o intreprindere delicată, o arta exclusivista în trecut. În zilele noastre, însă, răşinile sintetice au facut-o foarte populară. Astazi, este usor să pictezi pe orice suprafaţă de sticlă, inclusiv pe oglindă, ca si pe metal sau suporturi pietrificate, folosind o mare varietate de tehnici. 4

5 Sticla pictată cu model floral Modelul floral este un decor potrivit interioarelor moderne, personalizate. Aceasta tehnica se poate aplica pe orice tip de dimensiune, atat pentru sticle de usi, ferestre cât si pereţi despărţitori, într-o paletă largă de culori. Sticla pictată cu model abstract Pictura abstractă realizată pe sticlă, doreste provocarea privitorului prin subiectul şi culorile alese. Realizată într-o tehnică compoziţională specifică, această lucrare se prezintă ca un tablou pentru uşi sau ferestre, completând interiorul locuinţei dumneavoastră. Sticla pictată cu model geometric Compoziţia se bazează pe forme geometrice transpuse pe sticlă prin utilizarea vopselurilor speciale. Toate elementele se ordonează perfect unele în raport cu altele, fiind subordonate elementului principal. COORDONATORI PROIECT: Prof. Popa Gina Prof. Dume Camelia 5

6 Cerc de pictură Având în vedere importanţa icoanei în educaţia religioasă, propunem desfăşurarea unui cerc de pictură pentru ciclul gimnazial, respectiv clasele a VI, VII VIII- a, elevi cu deficienta mintala moderata. Aducem astfel in lumina o dovada clara a ceea ce ne-a fost daruit inca din vremea Mantunitorului cand si-a lasat insusi chipul sau pe mahrama Veronicai, prima,,icoana,, pictata ca o dovada a existentei Sale intre noi oamenii. Aceasta metoda a invatarii istoriei mantuirii prin pictura este pe langa cea scrisa este una care le fixeaza elevilor imagini si idei clare despre Dumnezeu. Propunem acest cerc, pentru a îmbunătăţi şi îmbogăţi cunoştinţele elevilor şi pentru a le dezvolta simţul estetic, facilitând a stfel formarea abilităţilor şi deprinderilor estetice ale acestora. Grupul ţintă: - Elevii claselor : VI A, VII A şi VIII-B din CSEI ORIZONT Oradea - Elevii de la Şcoala cu cls. I-VIII nr. 11 Oradea Echipa cercului de pictură: Coordonatori: Popa Gina Dume Camelia Colaboratori: Canalas Liliana Dindelegan Anca Susa Gabriela Preot:Sumalan Ioan Competenţe specifice: - utilizarea mijloacelor audio-vizuale, a unor albume, ilustraţii, reproduceri după unele opere de artă. - realizarea unor icoane Obiective de referinţă: - să faciliteze elevilor formarea unei atitudini evlavioase faţă de icoana creştină - să i înveţe pe elevi deprinderea unor tehnici de pictură bizantină - să cunoască modalităţi de lucru pe suporturi diferite(lemn, sticlă) Prof. Popa Gina Prof. Dume Camelia 6

7 Să ştim mai multe Studii în domeniul Psihologiei şi Sociologiei, arată faptul că televiziunea are un impact considerabil asupra psihicului şi modelelor culturale ale copiilor. Astfel, copiii şi adolescenţii devin generaţia, care fizic şi simbolic, creşte cu televizorul, care s-a instalat deja ca membru al familiei şi care a devenit un furnizor de stiluri de viaţă şi de modele culturale. Televizorul tinde să preia rolul de doică, de părinte, de educator, practic de un formator al personalităţii copilului. Cât de violente sunt conţinuturile programelor TV? Care sunt comportamentele de consum de televiziune al e copiilor şi adolescenţilor? Cum receptează copiii şi adolescenţii programele audio vizuale, mai ales cele de televiziune, pornind de la premise că marea majoritate a acestui segment de populaţie, urmăresc aceleaşi programe? Analizând rolul televizorului în propagarea comportamentelor agresive la copii, adolescenţi şi tineri, enumerăm câteva din efectele vizionării îndelungate a diferitelor programe: 1. Crearea unei atitudini mintale pasive este unul dintre primele efecte ale vizionării îndelungate a programelor TV. Mander (1978) susţine că vigilenţa general scade proporţional cu timpul dedicate vizionării. De asemenea s-a constatat o scădere semnificativă a perseverenţei, voinţei, dispoziţiei, de a urmări active rezolvarea unei probleme. Pe termen lung, vizionarea îndelungată a programelor TV. Diminuează semnificativ capacitatea de implicare în propria existenţă, determinând pasivitate în planificarea activităţilor viitoare, a programului zilnic, cultivă plictiseala, dezinteresul şi apatia. 2. Subminarea activităţii emisferei cerebrale stângi aceasta fiind responsabilă de procesele liniare, analitice şi succesive, afectând de exemplu stăpânirea gramaticii (aşezarea cuvintelor în frază). Cercetările în domeniul neurofiziologiei au demonstrate faptul că emisfera dreaptă este mai mult stimulată în timpul vizionării programelor TV, în timp ce concomitent, o inhibă pe cea dreaptă. Healy (1990) în studiile realizate, a relevant faptul că supra stimularea sistemelor non-verbale ale emisferei drepte, prin vizionare excesivă, chiar şi la copiii înzestraţi, poate duce la o vătămare a căilor neuronale esenţiale dezvoltării vorbirii, scrisului şi gândirii critice care se află în emisfera stângă dacă acestea nu sunt pe deplin dezvoltate. Deci, gândirea logică, exprimarea corectă din punct de vedere gramatical, a ideilor, scrisul, cititul, raţionamentul mathematic sunt afectate în societatea modernă, datorită vizionării îndelungate a programelor TV. Învăţarea şi televizorulîn excelenta sa carte Amusing Ourselves to Death, Neil Postman (1996) citează concluziile a 2800 de studii care tratau problema influenţei televizorului asupra comportamentului şi proceselor cognitive. Astfel, s-a confirmat faptul că televizorul nu este un mijloc potrivit de învăţare, ba 7

8 mai mult, oamenii reţin de la televizor mai puţine informaţii decât în urma lecturii.în urma vizionării unor programe de televiziune 51% dintre telespectatorii investigaţi nu au reţinut nici măcar un titlu de ştire dintr-un întreg program informative urmărit la televizor cu doar câteva minute înainte. Doar 20% dintre informaţiile oferite de programul de ştiri, sunt reţinute de către telespectator. Sesam Street este unul din programele destinate copiilor din Statele Unite şi care este deosebit de îndrăgit de către copii preşcolari şi şcolarii mici, dar vizionat şi de către copii de vârste mai mari. Foarte mulţi părinţi şi-au încurajat copiii să urmărească acest program, apparent nevinovat şi drăguţ. Dar care au fost efectele vizionării acestui program? În urma rezultatelor obţinute de studiul referitor la vizionarea acestui serial pentru copii, s-a confirmat faptul că acei copii care au fost în curajaţi cel mai mult de către părinţi spre vizionare, au avut rezultatele cele mai proaste în stăpânirea vocabularului, ei nereuşind să pătrundă înţelesurile cuvintelor şi să organizeze cuvintele în fraze gramaticale corecte. Atenţie deficitară Vizionarea îndelungată a programelor TV a dus la situaţia în care profesorii din lumea occidental mai ales, se plâng şi afirmă că elevii nu mai ascultă, nu reuşesc să urmărească sensul unei prezentări sau discuţii, aceştia schimbând rapid central atenţiei datorită interferării unui alt stimul. ADHD Deficitul de atenţie cu sau fără hiperactivitate conform statisticilor realizate în SUA, este boala de care suferă o treime dintre copiii americani. Situaţia nu este străină nici ţărilor din Europa, statisticile indicând de asemenea o creştere fără precedent a acestor probleme. Televiziunea modelează comportamentul copiilor Televiziune cultivă o atitudine de rebeliune. Copiii se revoltă din ce în ce mai mult împotriva părinţilor, educatorilor, autorităţilor, în general. Pe micul ecran se promovează tot mai mult dorinţa de a dobândi putere, independenţă, plăcere. Televiziunea contribuie din plin la formarea unei mentalităţi nihiliste. Banul devine sensul oricăreia ctivităţi, sunt promovate astfel afacerile murdare, escrocheria, furtul, etc. Munca nu mai este văzută ca o virtute. Sunt promovate şi justificate comportamentele anormale, trăsături precum violenţa, sexualitatea, o lume simbolică, iluzorie, pe care copilul, tânărul o ia drept reală Abilitatea discriminatorie la deficientul mintal nu este câştigată prin maturitate şi experienţă ca şi în cazul copilului normal, şi oricare ar fi gradul deficienţei mintale, această problem este unul dintre eforturile cele mai dificile la această categorie de persoane. De aici porneşte şi dificultatea deficientului de a face diferenţieri legate de modelarea individului prin comportamente învăţate. Ei sunt gata să adopte cu uşurinţă orice tip de comportament fără a avea discernământul necesar în a opta în însuşirea sau nu a unui comportament, în a imita sau nu un comportament văzut la alte persoane din jurul său. Kreindler A. (1967) atenţionează asupra faptului că, deşi mulţi autori sunt de părere că organismul trebuie să fie cât mai intens bombardat cu informaţii, neurologia demonstrează că într-un sistem biologic este de multe ori mai important reducerea informaţiei, decât integrarea ei. Prof. Haiaş Florica 8

9 Atunci când sunt folosite forme alternative de comunicare pentru persoanele cu deficienţe este adesea necesar construirea unui set de simboluri sau semne compus din obiecte sau imagini/desene. Persoanele din jur trebuie mai întâi să observe conceptele care sunt necesare a fi exprimate, să selecteze simbolurile sau semnele pentru aceste concepte. Noţiunile pe care un copil este capabil să le exprime persoanelor aflate în jurul lui vor fi influenţate substanţial de modul cum copilul este capabil să-şi controleze prezenţa. Poate el atrage atenţia unei anumite persoane? Poate el alege activitatea? Seria iniţială de expresii, fie că e vorba de acţiuni, semne sau simboluri, are o arie limitată. În funcţie de gradul deficienţei mentale şi a deficienţelor asociate, poate fi nevoie de o perioadă lungă de timp pentru a creşte numărul expresiilor, şi această creştere este adesea foarte înceată. În selecterea conceptelor se poate avea în vedere următoarele: 1.Conceptele care sunt importante din punctul de vedere al persoanei cu deficienţe Este necesară tratarea cu respect şi acordarea atenţiei cuvenite contribuţiei personale a persoanelor cu deficienţe, ceea ce se poate extinde de la ce exprimă individul la observarea activităţilor, obiectelor şi persoanelor care prezintă interes pentru acesta. 2. Conceptele care sunt importante din punctul de vedere al persoanelor din anturajul persoanei cu deficienţe.din această perspectivă, cu o bună colaborare a acestor persoane, câteva concepte vor coincide cu cele enumerate la pct. 1.Chiar şi atunci când persoanele din jurul individului sunt întrebate, ele trebuie să găsească concepte care reflectă în principal nevoile persoanei cu dizabilităţi, dar trebuie luate în considerare şi nevoile intervenienţilor(părinţi, educatori). 3.Rutine zilnice A fi capabil să exprimi aceste rutine zilnice, este un fapt care îţi oferă siguranţă. A aduce hainele mai întâi, apoi geanta de şcoală, ghiozdanul poate însemna: întâi te îmbraci, apoi mergi la şcoală, fie ca expresie a dorinţei ori ca o expresie a unei întrebări. Stabilirea expresiilor de rutină furnizează de asemenea, posibilităţi mai bune de alternare a lor ( ex. nu mergem afară, ascultăm muzică ) 4. Persoane, activităţi sau obiecte pe care copilul cu deficienţe le place sau displace Interesele persoanei pot fi cuprinse la punctul 1 dar, a fi capabil să vorbeşti despre ceea ce nu-i place unei persoane este la fel de important ca a vorbi despre ce îi face plăcere. O persoană cu dizabilităţi care manifestă frică faţă de sirenele ambulanţelor, nu îi place să facă baie într-o piscină, îi displace o anumită persoană, necesită exprimare pentru toate aceste concepte la fel de mult ca persoana care manifestă bucurie(sare,caută cu privirea). 5.Diferite intenţii communicativeunele din cele mai importante concepte de exprimat sunt evident nevoile de bază. (ex. a fi capabil a spune că îţi este sete, foame, eşti obosit, ai nevoie să foloseşti toaleta). Deoarece interacţiunea dintre persoanele cu deficienţe şi persoanele din anturajul acestora este bazată în cea mai mare 9

10 parte pe satisfacerea acestor nevoi particulare, există tendinţa de a interpreta comunicarea ca fiind orientată spre aceste nevoi, şi de a da formă expresiei numai pentru aceste nevoi. Este la fel de important a fi capabil să atragi atenţia sau să răspunzi unui salut, oricare ar fi intenţia de interacţiune socială. 6.Diferite roluri interactivedeseori persoanele cu deficienţe au un rol receptiv în interacţiunea cu persoanele din jur. Cineva va întreba: Mai doreşti mâncare?, Te doare?, Ai fost la şcoală?. De aceea este un lucru bun ca persoana să poată exprima da şi nu. Iniţiativa comunicării la un nivel scăzut este deseori un mesaj incomplet, ale cărui părţi sunt uneori ghicite de către receptor. Ceea ce s-a ghicit trebuie confirmat sau negat, ca mesajul să fie interpretat corect. Dacă elevul cu deficienţe arată spre fereastră putem interpreta: Este pasăre ce vezi acolo? sau Vrei să ieşi în curte?. 7.Concepte raportate la vârstăpentru un copil sunt cu siguranţă importante anumite concepte, de exemplu diferite jucării, în timp ce pentru un adult sunt alte concepte importante de exprimat. Dacă alegerea unui concept este facută numai pe baza vârstei mentale a individului, efectul asupra adultului cu dizabilităţi ar putea fi ca acesta să reţină interese şi comportamente copilăreşti. 8. EmoţiileConceptele înrudite cu emoţiile sunt deseori exprimate altfel decât prin simboluri, de exemplu reacţii naturale sub forma zâmbetului, expresii faciale, posturi ale corpului. Uneori aceste forme de exprimare sunt suficiente pentru a exprima emoţiile când persoana în cauză este subiectul, dar simbolurile sunt necesare pentru exprimarea, de exemplu mama a fost mulţumită când a primit desenul meu. În stocul de simboluri ar trebui să fie cuprinse astfel de expresii(ex: mirare, tristeţe), în mod special dacă individul are dificultăţi în exprimarea sentimentelor sau a emoţiilor prin reacţii naturale clare. 9. Culori Dacă simbolul pentru un concept particular nu este cunoscut din cauza unei selecţii limitate a simbolurilor, toate caracteristicile acelui concept, inclusiv culoarea lui, poate explica ce înseamna, de exemplu, microbuz verde = asigură întreţinerea, face reparaţii, dar microbuz roşu =asigură transportul în comun. Chiar şi unele indicaţii tehnice se bazează pe identificare pe baza culorii, de exemplu întrerupător roşu-întrerupător verde, lampa roşie-lampa albă, etc. 10. Părţile corpuluideseori nu sunt simboluri pentru diferite părţi ale corpului în setul iniţial de simboluri, dar identificarea şi numirea părţilor corpului poate fi avantajoasă în interacţiunea socială, de exemplu în jocurile de tipul rândul meu-rândul tău ( turn-taking ). 11. Concepte necesare în relaţiile cu prietenii şi în joacăconceptele specifice, care sunt desemnate prin simboluri ilustrative, sunt cel mai necesare în contactele cu alţi copii. Activităţile şi obiectele care invită la interacţiune, de exemplu de-a v-aţi ascunselea, cucu-bau, sunt importante atâta vreme cât abilitatea de exprimare este implicată. Prof. Badea Mariana 10

11 Elev cu comportament eretic, cu elemente de autism Cazul pe care îl propun spre analiză este al unui elev de şcoală gimnazială, cu comportament eretic, cu elemente de autism. Pentru a proteja identitatea subiectului, îl vom denumi în continuare cu nişte iniţiale la întâmplare, C. P. 1. Situaţie familială şi şcolară. C. P. este singur la părinţi, aceştia fiind divorţaţi. C. P. se afă în grija mamei, care are un venit mic, insuficient, tatăl lipsind din viaţa copilului. Cu toate lipsurile cu care se confruntă, mama este interesată de îngrijirea şi educarea copilului, precum şi de integrarea lui şcolară şi socială. Mama îl sprijină permanent, este mereu alături de el. La şcoală, C. P., manifestă un coportament haotic, dezorientat. Are dificultăţi în aflarea sălii de clasă, în relaţionarea cu elevii şi profesorii. O dată ce s-a aşezat pe saltea, rareori în bancă, C. P. nu reuşeşte să răspundă la comenzi simple. Nu deţine noţiuni simple, atât în general, cât şi dintre cele implicate în activitatea şcolară, precum: tabla, banca, haina etc. 2. Simptomatologie clinică generală. Copiii cu un comportament eretic, cu elemente de autism prezintă întotdeauna un retard mental semnificativ, de obicei grav. S-a constatat că acestor copii li se reduce nevoia de somn. De asemenea, ei se manifestă agresiv atunci când se doreşte să li se impună anumite reguli, să fie îndemnaţi spre anumite comportamente, sau, pur şi simplu atunci când li se cere să se îmbrace, să se deplaseze. Copiii cu astfel de comportament dezvoltă numeroase stereotipii comportamentale. Pentru cazul luat în studiu, simptomele tulburării de tip autist sunt evidente. Pe scurt, termenul autism se referă la un grup de condiţii ce apar timpuriu în copilărie. Toate implică retard sever în interacţionarea socială, comunicare, în privinţa abilităţilor imaginative, şi comportamente rigide, repetitive. Pentru a fi considerate tulburare autistă, o parte dintre aceste retarduri trebuie să fie manifeste înainte de vârsta de trei ani. Pentru C. P.situaţia se complică întrucât la toate acestea, retardul favorizează apariţia comportamentului eretic. Iar acest comportament apare mereu, îndeosebi în legătură cu orice tentativă de a-l scoate pe C. P. din propria imobilitate. Tipul eretic prezintă comporatamente dominate de explozii afective şi impulsivitate. Iar atunci când simptomatologia se combină cu tipul autist, apar şi stări de apatie, hipochinezie, imobilitate, ticuri. 3. Manifestările subiectului în raport cu simptomatologia generală. Elevul C. P. nu a comunicat verbal niciodată, nici cu propria mamă, dar simte afecţiunea ei şi a profesorilor. Cu mare greutate, se deplasează spre anumite locuri indicate, merge la masă sau la şcoală. Uneori, C. P. se manifestă agresiv atunci când mama încearcă să 11

12 îl îmbrace, manifestând rezistenţă, opoziţie, când doreşte să îl aducă la şcoală sau în alt loc. Elevul C. P. se opreşte în loc brusc, neacceptând îndemnul mamei de a continua drumul spre şcoală. Mama depune eforturi substanţiale pentru a continua mersul spre şcoală. Din discuţiile cu mama, rezultă că elevul C. P. adoarme cu mari dificultăţi seara. Uneori se trezeşte noaptea din somn. Când e nervos, C. P. urlă sau geme, se loveşte cu capul de pereţi, de dulap, sau de obiectele afate la îndemână. Mama, profesorii sau alte persoane mature reuşesc cu greu să îl oprească pentru a nu se autoagresa. Alte manifestări agresive: loveşte cu palmele sau cu pumnii parchetul, banca etc., loveşte cu picioarele, aruncă obiecte dacă are la îndemână. C. P. prezintă numeroase stereotipii comportamentale, spre exemplu îşi loveşte capul în mod repetat. 4. Sprijinul acordat subiectului de către cadrele didactice. Posibilităţi de ameliorare a comportamentului. Psihoterapia copilului este un domeniu aprofundat relativ recent, în secolul al XX-lea. Cu toate acestea, o tradiţie mai veche o găsim în cercetarea retardului mental şi a autismului tocmai ceea ce interesează în acest caz. Cercetările recente evidenţiază cauze genetice şi neurobiologice pentru multe dintre tulburările grave de comportament legate de un retard mediu şi sever. Atunci când se suspectează o cauză genetică şi probleme neuropsihologice, ca în cazul C. P., recuperarea devine mult mai dificilă. Tulburările comportamentale ale autismului sunt, în general, legate de sentimentul de ruşine, care se accentuează pe fondul incapacităţii subiectului de a-şi comunica emoţiile. În cazul studiat însă, manifestările autism-like, reprezentate de lipsa comunicării sunt legate de retardul care cauzează şi comportamentul eretic, iar astfel situaţia se complică. Astfel, dacă în cazurile de autism în care subiectul are un intelect normal pentru diferite activităţi, există o bază de abordare în aceste preocupări, în cazul de faţă, C. P. nu are preocupări intelectuale, fie şi stereotipe. Dimpotrivă, stereotipiile sale sunt strict la nivelul unor ticuri. Astfel, apropierea persoanelor mature de C. P., pentru a se încerca un anumit progres cognitiv este mult îngreunată. Dimpotrivă, comunicarea are loc uneori mai bine pe latura afectivă. Elevul C. P. răspunde pozitiv în orele în care face meloterapie sau masaj. Comunicarea verbală are loc unidirecţional, dinspre ceilalţi spre C. P. Dar atunci când C. P. este relaxat sau încântat de o anumită melodie sau de masaj, se observă o anumită deschidere afectivă din partea subiectului. Această deschidere îl transformă într-un receptor mai bun. 5. Consideraţii concluzive. Atunci când comportamentul eretic se află pe fondul unui retard care generează manifestări autiste, situaţia este greu de gestionat. Pe fondul acestor observaţii considerăm că, în asemenea cazuri, este foarte necesară continuarea şedinţelor de terapie melodică sau kinestezică. Doar pe fondul acestor terapii se poate progresa şi spre un minim progres cognitiv şi din punctul de vedere al integrării psihosociale. Prof. Drugaş Crina 12

13 Prevalenţa tulburărilor de sănătate mentală la început de secol XXI este îngrijorătoare. Se pare că 46,4% din populaţie, are la un moment dat, pe parcursul vieţii, probleme de sănătate mentală severe, atât ca intensitate dar şi ca durată (Kessler şi colab., 2005). Cele mai multe sunt tulburările de anxietate (28,8%) şi tulburările afective (20,8%). Ce este şi mai grav, este că vârsta medie de debut a tulburărilor de anxietate este de 11 ani. Jumătate din tulburări se declanşează până la vîrsta de 14 ani şi trei pătrimi dintre ele apar înainte de 24 ani. Din păcate, foarte multe persoane cu diferite probleme de sănătate mentală, suferă singure şi în tăcere, fără a beneficia de un tratament specializat, din cauza barierelor impuse de societate stigmatizarea şi prejudecăţile fiind cele mai importante obstacole pentru oferirea de servicii psihologice de calitate. Alt obstacol existent la ora actuală este formatul de livrare a serviciilor psihologice. Suprapunerea programului de lucru client-terapeut, slaba accesibilitate geografică a serviciilor (nu există psihoterapeuţi decât în oraşele mai mari şi mai bine dezvoltate) şi lipsa unor căi şi criterii bine stabilite de trimitere spre servicii specializate de psihoterapie, sunt doar câteva dintre aspectele care trebuie luate în considerare. Un alt elemen important care trebuie luat în considerare este epoca globalizării în care trăim, era şi mintea generaţiei digitale. Tot mai mulţi oameni se orientează spre mediul on-line atunci când caută răspunsuri la întrebările legate de problemele de sănătate mintală, studiile din momentul de faţă arătându-ne că pentru 90% dintre persoanele care se cofruntă cu astfel de probleme, primul loc de căutare de ajutor şi informaţie este internetul. Se pare că structura clasică a psihoterapiei, stabilită cu mai bine de 100 de ani în urmă de Freud, devine tot mai puţin concordantă cu cerinţele lumii în care trăim. Prof. univ. dr. Mircea Miclea spune: Modul în care se oferă în momentul de faţă serviciile de psihologie, mai ales cele de psihoterapie, a fost stabilit în mare măsură, în urmă cu o sută de ani în urmă, de Freud. Atunci, timpul avea răbdare cu oamenii. Atunci, un om avea timp să meargă la o oră de terapie cu Freud, pentru că nu era trafic, nu lucra până după-masa târziu, şi atunci s-a stabilit formatul de o şedinţă de terapie pe săptămână, timp de 50 de minute, iar terapia era văzută ca un serviciu pe care psihoterapeutul îl oferă doar în cabinetul său de psihoterapie.însă, acum se impune o nouă concepţie despre structura psihoterapiei, conformă cu mintea omului de acum şi cu lumea tehnicilor digitale. În cadrul unui interviu, prof. univ. dr. Mircea Miclea explica: 13

14 A apărut din urmă o anumită generaţie, numită digitală. O generaţie care s-a format interacţionând permanent cu mijloacele digitale, indiferent că sunt telefoane mobile, reţele de socializare sau uri. E o generaţie care aşteaptă să aibă acces la o cantitate mare de informaţie uşor accesibilă, multimedia şi customizabilă. Prin urmare aceasta este aşteptarea pe care o are această generaţie faţă de orice serviciu, inclusiv faţă de serviciile de psihologie sau de rezolvare a problemelor de sănătate mintală. Astfel apare prima soluţie IT în România care aduce psihoterapia anxietăţii în epoca digitală şi o promovează pe calculator. Fără a nega importanţa şi beneficiile psihoterapiei practicate până acum, ci din contră din dorinţa de a le dezvolta, specialiştii clujeni creează o platformă profesională de psihoterapie şi prevenţie a anxietăţii numită PAXonline. PAXonline este o platformă profesională online de prevenţie şi psihoterapie a anxietăţii fundamentată pe cercetări recente din psihologie şi ştiinţe cognitive şi deservită permanent de un grup de specialişti în psihoterapie. Platforma PAXonline pune la dispoziţie: instrumente de diagnostic şi evaluare psihologică cu ajutorul cărora se poate stabilii dacă există sau nu o tulburare de tip anxios; programe de psihoterapie şi dezvoltare personală în anxietate; psihoeducaţie şi resurse pentru depăşirea anxietăţii; asistenţă psihoterapeutică; forum de discuţii cu alte persoane aflate în situaţii similare; independenţă şi flexibilitate în utilizare. Benefeiciarii platformei pot fi pacienţi sau persoane cu probleme de anxietate sau care doresc să lucreze la dezvoltarea lor personală, psihoterapeuţi acreditaţi care dobândesc instrumente şi tehnici avansate de diagnoză şi psihoterapie, medici de familie atestaţi de Colegiul Medicilor din România. Cu ajutorul platformei PAXonline, psihoterapeuţii încearcă să rezolve problemele ce ţin de timpul pe care pacienţii îl au la dispoziţie, dar şi metoda prin care un pacient ajunge faţă în faţă cu psihoterapeutul. Astfel, pentru început, orice persoană care intră pe platformă, poate să folosească instrumente de diagnostic şi evaluare psihologică cu ajutorul cărora află dacă are sau nu o tulburare de tip anxios. Apoi, dacă doreşte, poate merge virtual la un medic de familie care îl evaluează şi îl poate trimite la această clinică virtuală unde pacientul se poate întâlni cu alte persoane abilitate care pot să îl ajute să îşi rezolve problema, fie prin faptul că i se pun la dispoziţie o serie de materiale multimedia cu ajutorul cărora singur îşi poate rezolva problema, fie cu ajutorul unui psihoterapeut. Cu siguranţă că unele probleme de sănătate mintală necesită intervenţia directă a psihoterapeutului, însă cred că foarte multe probleme de sănătate mintală pe care le au oamenii pot fi rezolvate prin platforme online..persoanele interesate de această metodă nouă în psihoterapie pot accesa pagina platformei PAXonline la următoarea adresă: Prof.Laslou Georgeta 14

15 Ticurile sunt definite ca fiind acele mişcări bruşte, involuntare şi repetitive a membrelor, a gâtului, a umerilor, a feţei, (clipirea, grimasele faciale, evazarea nărilor, deschiderea gurii) etc. Ele apar sub o forma simplă, cum ar fi clipirea, mormăitul, sau mişcarea unui grup muscular, sau sub o formă complexă, cum ar fi zgârâiatul, mestecatul, aruncarea de obiecte. Acestea nu sunt o boală, ele maschează doar o tulburare şi de aceea este importatntă stabilirea cauzei apariţiei acestora. Cercetările asupra cauzelor apariţie ticurilor, sugerează că acestea pot fi: genetice, în cazul în care fetele moştenesc această genă, au şanse de 70% de a manifesta simptomele, iar în rândul băieţilor, această posibilitate este de 99%; organice, datorită unui metabolism anormal al neurotransmiţătorilor, a deficienţelor dietetice (în special magneziul), sau pot apărea ca efect secundar al unor medicamente (ritaline, dexedrine, tegretol) psihice, care ascund un conflict inconştient, anxietate, stres, o traumă psihică; Ticurile nu duc la apariţia unor probleme de sănătate, dar pot creşte în intensitate, datorită tensiunii arteriale, oboselii, traumatismelor craniene, stării de excitaţie, stresului, a bolii sau a oboselii. In unele cazuri ticurile pot apărea izolate, sau se pot manifesta prin mai multe reacţii ale ticurilor, cum ar fi tulburarea Tourette. Deseori, persoanele afectate de aceste ticuri, încearca să le suprime si reuşesc pentru o perioadă scurtă de timp dar, necesită multă concentrare şi poate deveni foarte obositor. Mai târziu ele reapar însă, sub o formă mai intensă, în încercarea de compensare. Ticurile nu apar tot timpul sub o formă evidentă, pot apărea şi reapărea fără un motiv aparte, sau se pot manifesta diferit; însă dispar în timpul somnului şi se accentuează în stările de tensiune. In anumite situaţii, ticurile apar în urma trăirii unei stări tensinante deranjante, adesea neconştientizate şi doar după ce individul manifestă ticurile în mod repetat, se reduce din intensitatea anxietăţii şi a tensiunii. Acestea pot apărea datorită unuei situaţii stresante în familie sau din cauza disconfortului produs de un mediu nou. In cazul copiilor, ticurile sunt însotite de o atitudine de supunere, încercând să îndeplinească toate dorinţele celorlalţi, chiar dacă nu sunt de acord cu ele. În alte cazuri însă, este prezentă o atitudine contrară, de nervozitate şi agresivitate, ca şi cum ar fi o revoltă din partea acestuia. In cazul ticurilor nervoase, determinate de probleme neurologice, se recomandă relaxante musculare, medicamente sau tranchilizante, cum ar fi clonidina. În cazul celor de natură emoţinală sau psihologică, se poate apela la psihoterapii. De obicei se recomandă terapia cognitiv-comportamentală, prin care clienţii sunt ajutaţi să îşi gestioneze simptomele şi să le reducă frecvenţa, de asemenea se aplică şi tehnici de relaxare. Tratamentul medicamentos pentru reducerea manifestărilor ticurilor, se centrează pe zinc si magneziu, care ajută la calmarea sistemului nervos şi ameliorează spasmele musculare, spasmele şi mişcările nervoase si în special cele legate de stres şi epuizare. Prof. Berinde Mirela 15

16 1. Concentrarea asupra aspectelor pozitive, prin: În loc de a critica, încercaţi să sprijiniţi şi să motivaţi copilul. Depersonalizaţi remarcile:,, Ar fi mai bine în felul următor în loc de Nu este bine cum faci. Spuneţi-le ceea ce doriţi să facă: Să te ajut să pui hainele la loc?, în loc de Nu-ţi mai arunca hainele!. Surprindeţi momentele în care se comportă bine: Mi-a plăcut cum ai ajutat-o pe sora ta. Modelaţi-vă comportamentul: laudele pentru mici realizări ( Uite ce frumos ai scris! ) îi încurajează pe copii în obţinerea unor rezultate superioare. 2. Îmbunătăţirea capacităţii de concentrare, prin: Este foarte important locul din clasă, un copil cu ADHD- este aşezat aproape de profesor şi departe de uşă şi de ferestre. Alternaţi activităţile, de interes ridicat şi scăzut, utilizând diferite strategii pentru a cuprinde diversele stiluri de învăţare. Încercaţi să includeţi în toate activităţile prezentări vizuale, auditive şi dinamice precum şi momente de lucru în echipă, cu sarcini individuale şi comune. Folosiţi perioade de intervenţie scurte şi variaţi ritmul de intervenţie. 3. Efectuarea eficientă a sarcinilor, prin: Copiii cu ADHD necesită supraveghere şi reguli bine stabilite. Realizaţi o listă de control a sarcinilor necesare. Sarcinile se pot organiza mai bine prin etichetarea şi prin marcarea cu coduri de culori a cărţilor, caietelor, dosarelor, în funcţie de subiect. Nu lăsaţi copilul să amâne. În cazul copiilor care doresc mai multă independenţă, lăsaţi-i să-şi câştige dreptul. 16

17 Nu există o soluţie unică adecvată pentru toţi copiii, colaboraţi cu copilul şi cu profesorii şi familia acestuia. 4. Controlul comportamentului: Numeroşi experţi recomandă autoadresarea pozitivă, o abilitate care îl ajută pe copil să înţeleagă, Lucrul acesta nu se referă la mine, ci la o situaţie pe care pot să o controlez. Pot să fac faţă la asta. Respiră adânc şi rămâi calm. Simt că mă enervez. N-am să-l las să mă supere. Pot să îmi controlez sentimentele Nu vreau să-mi pierd calmul. Am putut altă dată, pot şi acum. Jocuri de rol cu copiii, pentru ca aceştia să dobândească abilităţi de autoadresare, astfel încât să folosească această modalitate de calmare. Alte activităţi, cum ar fi jocul de fotbal, jocurile pe calculator sau plimbările pot fi utile în comutarea atenţiei de la criticism la un aspect cu nuanţă pozitivă Fiţi specific(ă) în privinţa momentelor în care trebuie să vorbească sau nu. Învăţaţi copilul să urmeze regulile sociale: ceilalţi copii îl/o ascultă cu adevărat? Ceilalţi râd în mod inoportun? Ceilalţi par stânjeniţi? Remarcând reacţiile celorlalţi, copiii îşi pot controla propriile reacţii. Copiii cu ADHD întrerup adesea interlocutorul deoarece se tem că îşi vor pierde ideea. Învăţaţi-i să îşi scrie propriile gânduri, astfel încât şi le vor putea aminti atunci când va fi momentul să vorbească. Indicaţiile simple, prestabilite, prin semne efectuate cu ajutorul mâinilor, pot reorienta un copil care trebuie să înceteze să vorbească şi să revină la activităţile din clasă sau la teme. De exemplu, a ciocăni în masă poate însemna Vorbeşti prea mult; întoarce-te la lucru. Prof. Denes Melinda Andrea 17

18 Educaţia muzicală prezintă o serie de puncte comune cu terapia muzicală, mai mult, cele două planuri se pot suprapune. Aceste două domenii sunt comparabile, în primul rând, pentru că ambele se bazează pe arta sunetelor. Modul de abordare şi scopul activităţilor vor fi factori ce direcţionează activităţile înspre educaţie sau terapie muzicală. Grecii antici erau conştienţi de aspectele comune ale celor două domenii, fapt care reiese şi din analiza etimologică ai termenilor. Paidagogia, pedagogia, înseamnă arta educaţiei. Cuvântul este compus din paidos care înseamnă copil şi din agein, adică a dirija, a conduce. Asemănător cu aceasta, terapia la grecii antici purta semnificaţia de ocrotire, slujire, întrajutorare. Cele două domenii aveau, deci, în centrul atenţiei preocuparea pentru ocrotirea, ajutorarea, dirijarea copilului către o modalitate de viaţă mai sănătoasă, mai bună. Muzicoterapia a luat naştere ca fiind rodul evoluţiilor conceptuale şi ştiinţifice, şi-a ocupat teren în strânsă legătură cu alte domenii ştiinţifice, în primul rând cu pedagogia. Nu întâmplător în numeroase cazuri terapeuţii au şi preocupări ştiinţifice. În cazul nostru, un număr impresionant de profesori formaţi în muzică sau muzicieni au subliniat diferite aspecte terapeutice ale muzicii. Cel mai mare rol în formarea, consolidarea şi recunoaşterea muzicoterapiei ca ştiinţă de sine stătătoare aveau pedagogii, profesorii de muzică care, pentru activitatea lor în terapia muzicală, au fost numiţi primii muzicoterapeuţi. Edgar Williams defineşte terapia muzicală ca fiind continuarea, dezvoltarea educaţiei muzicale, bazate pe idei psihologice. Activitatea coordonatorului prezintă un plan comun al celor două domenii. Terapeutul şi pedagogul folosesc, în mare parte, aceleaşi metode, procedee, mijloace, însă scopul lor diferă. Pe parcursul activităţilor de educaţie muzicală se formează şi se dezvoltă o mulţime de priceperi şi deprinderi muzicale, valabile atât pentru educaţie cât şi pentru terapie muzicală. Ca şi efect al dezvoltării deprinderilor muzicale, se dezvoltă şi anumite deprinderi nemuzicale, cum ar fi atenţia distributivă ca urmare a activităţilor corale sau orchestrale, capacitatea de interiorizare sau de exprimare liberă. Astfel activităţile muzicale capătă un caracter preventiv. Funcţia preventivă a muzicii este o altă punte de legătură între educaţie şi terapia muzicală. Punctele comune dintre pedagogie şi terapie respectiv dintre educaţia muzicală şi muzicoterapie subliniază legătura strânsă între cele două domenii. La rândul lor, deosebirile accentuează şi ele această relaţie apropiată, totodată marchează identitatea proprie a celor două domenii: educaţie muzicală şi terapie muzicală. Atât în terapia muzicală cât şi în educaţia muzicală locul central îl ocupă muzica. În educaţie, muzica este scopul, în cazul terapiei mijloc de realizare prin care se ajunge la anumite rezultate muzicale. Educaţia 18

19 muzicală accentuează produsul muzical, terapia muzicală intenţionează surprinderea drumului prin care se ajunge la produsul muzical. Atât educaţia muzicală cât şi terapia muzicală este preocupată de relaţia persoanei, individului, de societatea înconjurătoare. În educaţie se lucrează pentru socializarea persoanei, interesele colectivităţii fiind aşezate pe primul plan. În cazul terapiei, individul se află în centrul interesului, iar integrarea lui în societate este rezultatul terapeutic al schimbărilor comportamentale pozitive. Dacă activităţile muzicale sunt prezentate din punct de vedere al coordonatorului, se pot descoperi, la fel, asemănări şi deosebiri între cuvintele profesie şi profet. Cele două cuvinte sunt înrudite pentru că cuprind convingerea persoanelor, menirea, vocaţia în alegerea de profesie, spune Attila Missura în articolul său intitulat Muzicoterapie- educaţie muzicală. În atitudinea profesională se observă, la fel, o deosebire importantă. Pe când terapeutul elaborează singur proiectul terapeutic, pedagogul trebuie să se încadreze în proiectarea activităţilor respectând un plan cadru existent la nivel naţional. Spaţiul în care se desfăşoară activitatea muzicală este una intimă, în cazul terapiei muzicale. Aici copilul ( subiectul) se simte în siguranţă şi este înconjurat de mijloace, instrumente muzicale care stimulează participarea afectivă şi fizică la activitatea muzicală. Educaţia muzicală se desfăşoară în sala de clasă. Spaţiul trebuie să fie încăpător pentru colectivitatea de elevi. Elevii sunt stimulaţi să participe cognitiv în primul rând la activităţile muzicale. Muzica, de natura ei, stârneşte automat un anumit grad de afectivitate şi sensibilitate încă şi la acele persoane la care nu domină latura afectivă a personalităţii. Educaţia muzicală ţintează formarea, dezvoltarea personalităţii în starea sa sănătoasă. Terapia muzicală se orientează spre corigarea personalităţii, tulburărilor psihice, afective sau mentale. Aici trebuie să precizăm faptul că corectarea, echilibrarea, respectiv reeducarea persoanei intră şi în atribuţiile pedagogiei. Atât în educaţie cât şi în terapie educarea, reeducarea, stabilirea echilibrului afectiv se obţine bazându-se, la început, pe aptitudinile existente sau mai dezvoltate. Prin obţinerea de rezultate, de randament, de performanţe, persoana (copilul) capătă încredere în sine şi încredere în persoane apropiate, în profesor sau terapeut. Existenţa relaţiei bazate pe încredere reciprocă este de nelipsită în educarea, reeducarea copiilor. Comparaţia activităţilor muzicale din cadrul terapiei, respectiv educaţiei muzicale subliniază relaţiile foarte apropiate ale domeniilor. Cele două domenii se contopesc într-un mod interesant, dar absolut natural în cadrul orelor de educaţie muzicală din învăţământ special. Astfel iau naştere orele de muzicoterapie care înseamnă o combinaţie a elementelor muzicoterapiei cu cele ale educaţiei muzicale. Respectând cerinţele metodologice ale predării educaţiei muzicale, dar lărgind posibilităţile prin condimentarea activităţilor cu puţin mai multă libertate şi spontaneitate privind autoexprimarea copiilor şi accesul lor la evenimente de extaz, aceste ore devin mai liberale, mai atractive şi mai eficiente pentru elevii din învăţământ special. Prof. Árkosi Iuliana 19

20 Până la 12 septembrie 1944, inamicul aflat în faţa unităţilor române, s-a limitat la câteva atacuri locale care au fost respinse cu succes de către pichetele de grăniceri. Începând cu această dată, luptele s-au înteţit, unităţile maghiare au fost întărite cu tancuri şi au pornit la atac, izbindu-se însă, de rezistenţa dârză a grănicerilor şi vânătorilor de munte români în colaborare cu unităţile sovietice. Lupte crâncene s-au dus în Tinca, Şoimi şi Sucani, unde acţiona Batalionul 11Vânători se Munte, comandat de către maiorul Cristescu Nicolae, care a căzut eroic în toiul luptelor.în dimineaţa de 22 septembrie 1944, unităţile române, în colaborare cz cele ale Divizieie 337 sovietice, au pornit ofensiva şi au eliberat oraşul Beiuş, după cares-au îndreptat spre Oradea.În aceste momente s-au evidenţiat prin lupte grele unităţile de grăniceri şi Vânătorii de Munte. Drumul de luptă parcurs de la Beiuş spre Oradea a fost plin de evenimente la care a participat şi marea unitate din care făceau parte mulţi soldaţi, Divizia Tudor Vladimirescu. În zona oraşului Oradea s-au dus lupte crâncene. Bunăoară la Băile Felix a căzut eroic maiorul Ion Buzoianu. La 12 octombrie 1944, a avut loc atacul decisiv asupra Oradiei. În faţa forţelor militare de neoprit, trupee fascisto-horthzste s-au retras din oraş lăsând în urmă doar grupuri mici cu misiunea de a distruge clădirile mai importante şi căile de comunicaţie principale. A fost o rezistenţă fără vlagă, dar cu mari sacrificii de către trupele române şi sovietice. Chiar în ziua eliberării oraşului Oradeabravul caporal Gheorghiu s-a urcat pe clădirea primăriei, unde a arborat drapelul tricolor şi sfânt al României. La această sărbătoare cu ocazia Zilei eliberării oraşuli Oradea se cuvine ca tuturor eroilor neamului şi veteranilor de război care au înfruntat gloanţele şi vitregia războiului, celor care şi-au dat viaţa pentru libertatea, unitatea şi integritatea României, să le aducem un călduros şi pios omagiu şi să le transmitem de peste timp gânduri de recunoştiinţă veşnică din partea generaţiilor de azi, a noastră tuturor... Prof.Chirilă Iuliana 20

21 Din anul 1990, 1 decembrie reprezintă una dintre cele mai importante zile din anul calendaristic al unui român, reprezentând ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI. În decursul timpului, acest eveniment se sărbătoare la date precum: 10 mai, între anii , dar şi 23 august, între anii Alegerea zile de 1 decembrie ca zi naţională a tării noastre, a făcut trimitere la unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, în 1918, respectiv la Proclamaţia de la Alba Iulia care a avut loc în data de 1 decembrie Un eveniment de o asemenea inportanţă nu putea fi trecut cu vederea de către elevii şi cadrele didactice ale şcolii noastre. Astfel, la data de 28 noiembrie 2012, ne-am reunit cu toţii într-un cadru festiv şi am sărbătorit cu mare emoţie Ziua Naţională a României, marcând-o printr-o serie de activităţi. Totul a început cu intonarea imnului de stat,,,desteaptă-te române, de un mănunchi de suflete şi de voci, ghidaţi de acordurile fine ale chitareii mânuite de doamna profesoară Arkosi Iuliana. Odată intonat imnul, a urmat o incursiune istorică realizată de către doamna profesoară Chirilă Iuliana, care a punctat într-o manieră captivantă şi adaptată nivelului de înţelegere al elevilor, importanţa istorică a Zilei Naţionale a României. Sărbătoarea noastră a fost continuat ă printr-un moment artistic, având în centru atenţiei corul şcolii noastre coordonat de către doamna profesoară Arkosi Iuliana. Elevii ne-au încântat prin intonarea unor cântece patriotice, cântece care ne-au facut să simţim din plin încărcătura emoţională a acestui mare eveniment. Şi pentru că muzica se îmbină perfect cu poezia, s-a continuat cu recitarea unor poezii. Astfel, sub atenta îndrumare a doamnelor profesoare Brehoi Lenuţa, Canalaş Liliana şi Chirilă Iuliana, elevii ai claselor a VI a A, a VI-a B, a VII-a A, a VIII-a A şi a VIII-a B ne-au prezentat, prin intermediul versurilor, evenimentele istorice şi bucuria unirii. Şi pentru ca această sărbătoare să fie completă, nu putea fi trecut cu vederea minunatul port tradiţional românesc. Acesta a fost adus în centrul atenţiei prin activitatea practică organizată de doamnele profesoare Cozma Anca şi Fetea Diana. La această activitate practică au participat câte doi elevii reprezentanţi ai claselor VI-VIII, care au confecţionat un port tradiţional masculin şi unul feminin. Elevii care au susţinut programul artistic sau au participat la activitatea practică au fost premiaţi şi răsplătiţi cu dulciuri sponsorizate de d-na prof. Chirilă Iuliana.Astfel, putem spune că preţ de o oră, datorită acestor activităţi realizate de către elevi şi profesori împreună, am realizat şi noi o mică unire şi am sărbătorit o zi deosebită din viaţa unei naţiuni. Prof.Fetea Diana 21

22 În data de a avut loc la sala de jocuri sportive a Universității din Oradea, Gala Dansului Ador, ediția a VI- a, organizată de Asociația Down Oradea. Echipa de dansuri ORIZONT din cadrul Centrului Școlar de Educație Incluzivă Orizont Oradea a prezentat un dans pe muzica lui Tudor Gheorghe Valsul rozelor. Echipa a fost instruită de prof. kinetoterapeut ANA-MARIA ȚICĂRAT, prof. dr. ANGELA MARUȘCA, prof. psihopedagog JURCĂ DRAGOMIR, prof. educator MOȚ GHEORGHE. Evoluția trupei a fost bine apreciată de publicul prezent în sală. Deosebit de impresionată de prestația trupei a fost doamna inspector de specialitate prof. ALINA VESA, inspector în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Bihor pentru învățământul special, care a avut cuvinte de laudă deopotrivă pentru eleve și profesori. Prof. Țicărat Ana-Maria Prof. dr. Marușca Angela 22

23 Cu ocazia Zilei Internaţionale a Toleranţei, marcată în fiecare an pe data de 16 noiembrie (proclamată la Paris în 1995 de către UNESCO), un grup de cadre didactice de la CSEI ORIZONT, împreună cu elevii claselor V- VIII şi-au propus să desfăşoare câteva activităţi educative în scopul dezvoltării unei atitudini pozitive faţă de sine /ceilalţi, sensibilizarea tuturor participanţilor cu privire la importanţa toleranţei în relaţia cu cei din jur, precum şi adoptarea de către elevi a unei conduite de acceptare necondiţionată a celor din jur. Despre însemnătatea acestei zile am aflat din scurta incursiune realizată de către prof. Canalaş Liliana. Toleranţa presupune o comunicare mai bună, respectul şi aprecierea reciprocă. Toleranţa ne face să ne deschidem inima spre cei care sunt altfel decât noi şi de a-i accepta, întrucât toţi suntem oameni şi ne unesc mai multe asemănări decât deosebirile care ne separă. Pogramul dedicat acestei zile a fost completat şi de câteva activităţi practice Hârtia mototolită şi Copacul toleranţei, susţinute, activităţi în cadrul cărora elevii au reuşit să înteleagă urmele pe care pot să le lase comportamentele negative în inimile celor dragi precum şi imposibilitatea ca acestea să fie şterse sau îndreptate asemeni hârtiei care a fost mototolită. Prin intermediul unei povestiri cu tâlc Căţeluşul şchiop d-na prof. Canalaş Liliana a reuşit să definească şi să caracterizeze conceptul de toleranţă, să dezvolte spriritul de colaborare şi întrajutorare şi să ofere exemple de comportamente prosociale şi de acceptare necondiţionată. Expoziţia de desene-având ca temă Toleranţa, iniţiată de prof. Fetea Diana a venit să completeze şi să susţină activitatea noastră. Deasemnea, tot cu această ocazie, în cadrul Comisiei pentru prevenirea şi combater a violenţei în mediul şcolar s-a organizat un concurs de compuneri şi de colaje intitulat Să fii bun iniţiat de prof. psihoped. Drugaş Ioana, prof. ed. Derecichei Teodora şi prof. ed. Hadade Dorel, jurizarea lucrărilor participante şi premierea acestora realizându-se în cadrul activităţilor dedicate Zilei Toleranţei. prof. Cozma Anca 23

24 În data de 28 septembrie 2012, toate clasele cu elevi cu deficienţă mintală moderată ale şcolii au participat, în sala de sport a C.S.E.I.,,Orizont Oradea, la activitatea Necesitatea învăţării limbilor moderne, în cadrul Săptămânii europene a limbilor moderne. Activitatea a început cu un cuvânt introductiv, oferit de prof. lb. engleză Adina Cărădan, referitor la necesitatea învăţării de limbi moderne. În continuare prof. religie Cristina Cristea le-a vorbit copiilor despre Povestea Babilonului. Au fost prezentate ţările în care limba oficială este cea modernă. D-şoara director, prof. dr. în geografie le a furnizat copiilor informaţii despre ţările vorbitoare de limba engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă. Cu ajutorul videoproiectorului au fost prezentate imnul şi steagul mai multor ţări din Europa de către prof. Ursuţ Mirela şi prof. Canalaş Liliana. Elevii au prezentat scurte conversaţii în diferite limbi moderne: în limba engleză, Kovacs Eniko (VIIB) şi Varga Bianca (VIA) în limba franceză, Moca Dumitru şi Ferencic Cristian (VIA) în limba spaniolă, Bartha Emese şi Kopar Ramona (VIIIB) în limba italiană, Kiss Laszlo şi Balogh Brigitta (VIIA) în limba germană, Murgulyi Marius şi Asandei Marius (VIIIA) A urmat un colaj de poezii şi cântece în limba engleză, franceză, spaniolă, italiană, coordonate de prof. lb. engleză Cărădan Adina şi prof. de educaţie muzicală Arkosi Juliana. În final după chestionarul concurs cu întrebări la care au partcipat 30 de elevi, prof. lb. română Brehoi Lenuţa a citit copiilor poveşti din folclorul scoţian, german şi francez. Ca o recompensă elevii au vizionat o poveste din Magic English. Necesitatea învăţării limbilor moderne 24

25 Cotidianul a făcut ca informaţia să circule cu repeziciune şi cel ce o poate desluşi mai repede este, adesea, cu un pas înaintea celorlalţi. Oamenii călătoresc mult mai mult decat înainte, ajung în colţuri ale lumii, locuri în care, în copilărie, visau să le viziteze dar nu credeau că vor ajunge vreodată. Putem ajunge să trăim şi să simţim viaţa altor popoare însă cu o oprelişte: limba. Se ştie că comunicarea face ca omul să trăiască viaţa, în toate domeniile sale sociale, fără ea, neînţelegându-l pe celălalt, neputând să se facă înţeles, este de multe ori aruncat din sfera socialului şi nu poate construi nimic. Învăţarea limbilor moderne a devenit astfel o necesitate. Dezvoltarea personală ţine şi de cunoasterea a cât mai multor limbi străine. Învăţămantul oferă elevilor posibilitatea învăţării de limbi moderne. În conceperea programei pentru o limbă modernă se impune stabilirea conţinuturilor, strategiilor didactice şi mijloacelor de învăţământ adecvate grupei de elevi. Temele şi subtemele implică pentru copii dobândirea unui vocabular care să le permita identificarea elementelor din mediul ambiant, însuşirea de construcţii gramaticale. Învăţarea oricărei limbi străine se face cât de timpuriu posibil. Predarea limbii engleze urmăreşte însuşirea de elemente din universul imediat al copilului, educarea auzului fonematic pentru perceperea vorbirii corecte, dezvoltarea capacităţii de exprimare orală precum şi dezvoltarea, stimularea şi menţinerea interesului pentru învăţarea limbii. Structura de conţinuturi este gândită în aşa fel încât să le permită acestora să o abordeze ulterior, în şcoală sau în particular, pentru învăţarea sistematică a limbii respective ca disciplină şcolară. Pentru că nivelul de şcolaritate căruia mă adresez delimitează copii aflaţi în etapa de dezvoltare caracterizată de dominanţa concretului şi intuitivului, este nevoie de foarte mult material didactic- imagini, jucării, jetoane, cd-uri, planse, carti asociind imaginea vizuală cu cea auditivă a denumirii acestora, în vederea formării deprinderilor de pronunţare corectă şi însuşire a vocabularului. În situaţiile în care termenii nu exprimă denumiri de obiecte, acţiuni etc.ce pot fi prezentate imagistic, atunci trebuie recurs la mimică şi gesturi. Prof. Cărădan Adina 25

26 A ruginit frunza din vii şi rândunelele-au plecat, toamna, iarăşi toamna şi ce frumoasă toamnă! Gradina ne-a dat roade bogate şi anul acesta. Miercuri, 31 octombrie 2012, la capătul unor îndelungi pregătiri, elevii şcolii, de la cel mai mic la cel mai mare, au ţinut ca dovleacul- cu culoare şi podoabă- să fie călăuza unei dimineţi frumoase de toamnă. Am numit ziua de 31 octombrie- sărbătoarea rotundului, a dovleacului, căci el a fost elementul central, înfăţişat sub multe feţe. Aşezat pe hârtie, pictat, decupat sau cioplit se uită la toţi cei prezenţi. Cuvântul introductiv: Ce este Hallowe en-ul? Origine şi manifestari actuale în întreaga lume a fost oferit de prof. lb. engleză Adina Cărădan, urmat apoi de admirarea lucrărilor copiilor pregătite pentru această zi specială. Defilarea măştilor a fost aplaudată de toţi cei prezenţi. Copiii au purtat măşti vesele, frumoase, de îngeri, zâne, fluturi, ursuleţi etc., inocente, aşa cum sunt ei, copiii, nu macabre cu vampiri sau drăcuşori. Nu a fost un Hallowe en britanic sau american tipic, nu a fost nevoie să ne costumăm în fantome sau vampiri, am ştiut să sărbătorim toamna cea bogată prin modul nostru specific de a ne comporta. Concursul cu mere a atras râsul tuturor. Nu e chiar atât de uşor precum pare. Elevii claselor de moderaţi şi-au încercat abilităţile, au încercat şi, în final, au reuşit toţi să culeagă câte-un măr din bol cu lingura ţinută în guriţă. Felicitări, copii! V-aţi exprimat liber imaginaţia, aţi ţinut în mână rodul muncii voastre, aţi încântat privirea tuturor celor care v-au admirat lucrările, aţi aşezat culoare pe hârtie, pe dovleac, însufleţindu-l parcă! Organizatori: prof. Adina Cărădan, prof. Sanda Turcuş, prof. Diana Fetea, prof. Anca Cozma. Cadre didactice participante: prof. Liliana Canalaş, Mariana Badea, Camelia Dume, Loredana Vesa, Loredana Cruceru.Toţi cei prezenţi au fost răsplătiţi cu bomboane, biscuiţi si caramele. SĂRBĂTOAREA ROTUNDULUI Hai să-ntindem hora mare Ochişori ca o migdală La a dovleacului sărbătoare. Guriţa mare, ovală. Portocaliu, galben sau verde, Fără trunchi, fără picioare El, dovleacul, capul şi-l vede. E o formă oarecare. Şi din bustul lui draguţ Şi la tine el se uită Şi păr buclucat, în sus, Şi privirea nu ţi-o uită. Am făcut o turtă mare Tot dovleacu-şi ţine ziua Din Carpaţi şi pân la mare Căci a lui e festivalul, Şi ce formă el mai are Astăzi, astăzi, dragi copii, Ca un soare mare, mare, Să fiţi buni, să fiţi uniţi Şi la anu să mai veniţi! prof. Cărădan Adina 26

27 Comisia metodică a educatorilor de la clasele I-IV a desfăşurat în data de activitatea extracurriculară Toamnă mândră darnică. La activitate au participat elevi din toate clasele şi următoarele cadre didactice: Hălmăgean Denisa, Bondar Viorica, Pup Adelina, Pantea Ana, Potra Viorica, Bar Raluca, Florin Carina şi Derecichei Teodora. La începutul activităţii s-au purtat discuţii despre anotimpul toamna. Elevii au denumit fructele şi legumele prezentate, au spus poezii şi au cântat cântece dedicate toamnei. În continuareelevii au fost împărţiţi în două ateliere de lucru: prima grupă a avut ca sarcină realizarea de desene, a doua grupă a avut ca sarcină realizarea de colaje. S-au făcut exerciţii fizice pentru a pregăti de lucru musculatura mâinii şi s-au identificat materialele necesare realizării lucrărilor propuse. Îndrumaţi de educatorii prezenţi la activitate, elevii au desenat şi au realizat colaje cu fructe şi legume care se recoltează toamna. Au fost alese cele mai frumoase lucrări pentru a fi puse la expoziţie pe coridorul şcolii. Într-o atmosferă de bună dispoziţie s-a desfăşurat jocul Săculeţul fermecat. Într-un săculeţ au fost puse diferite fructe şi legume iar elevii au fost solicitaţi să le recunoască, în absenţa vederii. La sfârşitul activităţii elevii au servit mere, pere, gutui, nuci şi struguri. Pe tot parcursul desfăşurării activităţii elevii s-au simţit bine şi au colaborat împreună. Aspecte din timpul activităţii: Înv. ed. Bondar Viorica 27

28 Mărturisesc sincer că pe parcursul celor doi ani în care am fost coordonatorul acestui proiect am învăţat multe despre ceea ce înseamnă coordonarea unui proiect de o asemenea anvergură. Am fost mulţumită că în luna august că am finalizat proiectul cu bine dar, spre marea mea surprindere în luna septembrie a acestui an, aşteptam uri de la parteneri cu nenumărate întrebări despre activităţile proiectului, verificam lista de activităţi ca şi cum ar începe un al treilea an al proiectului. Da, a fost o muncă TITANICĂ, dar şi frumoasă. Aş dori ca acest articol să fie unul de mulţumire adresat tuturor celor care s-au implicat în desfăşurarea acestui proiect, pentru că diseminarea activităţilor sale am facut-o cu nenumărate alte ocazii. Nu pot să încep decât cu dna. dir.adj. Erdeli Elena pentru care acest proiect este ca un al doilea copil, spun asta deoarece pe lângă puiuţul ei de acasă, Luca, ea s-a ocupat de căutarea partenerilor, redactarea proiectului şi efectuarea tuturor demersurilor necesare pentru aprobarea unui astfel de proiect. Îi mulţumesc pentru încrederea acordată şi pentru şansa de a fi coordonatorul unui proiect Comenius. Mulţumesc, de asemenea, dnei. dir. dr. Maruşca Angela, pentru sprijinul acordat în toate activităţile şi pentru faptul că a reprezentat la un nivel înalt şcoala noastă în toate mobilităţile în care a fost. 28

29 Persoanele care s-au implicat în acest proiect au fost multe, cu idei bune, putere de muncă mare şi multă dăruire. Astfel în primul an de proiect ( ) membrii echipei de proiect au fost: dir. prof.dr. Maruşca Angela, dir.adj.prof. Erdeli Elena, prof. Ungur Mariana, prof. Drugaş Ioana, prof. Laslou Georgeta, prof. Laţcău Daniela, prof. Ursuţ Mirela, prof. Denes Melinda, prof. Doroghi Mihaela, prof. Mladin Nicoleta, prof. Suciu Roxana, prof. Turcuş Sanda, prof. Haiaş Florica, prof. Bot Daniela, prof. Lehăceanu Ancuţa, prof. Cristea Cristina, prof. Maier Daniela, prof. Cacuci Elena, prof. Silaghi Adriana, prof. Strete Mihaela, prof.pantor Ioana şi prof. Ficuţ Adriana. Colegii care mi-au fost alături în al doilea an de proiect ( ) sunt: dir.prof.dr. Maruşca Angela, dir.adj.prof. Erdeli Elena, prof. Ungur Mariana, prof. Drugaş Ioana, prof. Turcuş Sanda, prof. Laslou Georgeta, prof. Bealcovschi Mariana, prof. Mladin Nicoleta, prof. Ursuţ Mirela, prof. Bozga Ancuţa, prof. Cristea Cristina, prof. Suciu Roxana. Mulţumesc tuturor pentru implicare şi sper ca pe viitor să colaborăm şi în alte proiecte! Mulţumesc tuturor, Prof.Petruţ Raluca 29

30 La mulţi ani! În data de 13 decembrie, la Festivalul Creştin Internaţional Naşterea Domnului Dar de Crăciun aflat la a V-a ediţie şi organizat de şcoala noastră în sala de spectacole Arcadia a Teatrului Regina Maria, un grup de crăciuniţe, a reuşit să cucerească publicul participant la eveniment prin mesajul transmis de versurile unei melodii superbe ( Câtăm, dansăm! ) şi de ritmul acesteia, care au fost combinate cu mişcări legate armonios între ele prin gesturi, expresie facială şi alte elemente ce ţin de comunicarea nonverbală în timpul dansului. La orele de repetiţii fetele au acumulat treptat toate detaliile care au dus la sincronizarea de a dansa în ritmul muzicii, simţindu-se cât mai liber, această combinaţie - muzica şi dansul au reuşit să fie un adevărat balsam pentru sufletul lor, iar rezultatele nu au întârziat să apară, câştigând un bine meritat premiu I. Menţionez că acest grup de dans a fost coordonat de prof. ed. Bot Elena-Daniela, prof. Turcuş Sanda, prof. Canalaş Liliana şi prof. ed. Bealcovschi Mariana. prof. Canalaş Liliana 30

31 Pornind de la necesitatea păstrării unui mediu ambiant sănătos şi a deteriorării îngrijorătoare a sănătăţii tinerilor, educarea acestora în spiritul realizării de mișcare și sport, dar și a utilizării unei alimentaţii raţionale constituie o prioritate a şcolii de azi. Având în vedere acest scop școala noastră și-a propus derularea acestui gen de proiecte cu scopul dobândirii de competențe profesionale pentru dezvoltare personală și integrare socială și profesională a elevilor cu cerințe educative speciale. Ideea proiectului HEALTHY LIFESTYLE a fost concepută de o echipă de profesori de la Centrul Școlar de Educație Incluzivă Orizont Oradea, coordonată de prof. dr. Angela Marușca și a fost acceptată și de alți patru parteneri din: TURCIA - İncekaralar İlköğretim Okulu, Nevșehir, POLONIA - Szkoła Podstawowa Nr 11 Oddziałami Integracyjnymi, Katowice, UNGARIA - Arany János Egységes Gyógypedagógiai Módszertani Intézmény, Óvoda, Általános Iskola, Speciális Szakiskola, Pedagógiai Szakszolgálat És Nevelési Tanácsadó, Csorna, ROMÂNIA Centrul Şcolar Special Câmpulung Muscel. Proiectul se desfăşoară în perioada septembrie august 2014, iar scopul său este acela că că dorim să le dezvoltăm elevilor atitudini și deprinderi corecte și să-i îndrumăm spre obiceiuri sănătoase, cum ar fi: realizare de activități sportive, igienă personală, alimentație sănătoasă. Activităţile cuprind mobilităţi ale partenerilor de proiect în fiecare ţară şi activităţi practice lunare: constituirea unor cluburi (Clubul de dans, Clubul de acttivități sportive și Clubul Micul bucătar ) la nivelul fiecărei şcoli, prezentarea metodelor de predare a educației pentru sănătate, conceperea site-ului proiectului, realizarea logo-ului/mascotei proiectului, realizarea unor CD-uri cu coregrafia unor dansuri moderne tradiționale sau terapeutice, realizarea unor CD-uri cu activități demonstrative de predare a educației pentru sănătate, tricouri cu lozinci despre un stil de viață sănătos, pliante cu activităţile din primul an de proiect, efectuarea unui calendar cu rețete și meniuri ecologice pentru anul 2014, alcătuirea unor meniuri din alimente ecologice şi tradiţionale, editarea unei cărți, realizare unei mini-bucătărioare pentru elevi. Prima întâlnire a partenerilor în cadrul acestui proiect a avut loc la Centrul Școlar de Educație Incluzivă Orizont Oradea, în perioada noiembrie În cadrul acestei întâlniri a avut loc lansarea oficială a proiectului, activitate ce s-a bucurat de un real succes având în vedere numărul mare de invitați care ne-au fost alături: Consiliul Județen Bihor, Inspectoratul Școlar Județean Bihor, Casa Corpului Didactic Oradea, Universitatea din Oradea, D.G.A.S.P.C. Bihor, Penitenciarul Oradea, Centrul Școlar de Educație Incluzivă Nr 1 Oradea, Centrul Școlar 31

32 de Educație Incluzivă Cristal, Școala Gimnazială Dimitrie Cantemir Oradea, Școala Ginazială Ioan Slavici Oradea, Școala Gimnazială Sânmartin, Liceul Teoretic Lucian Blaga Oradea, Liceul Teoretic Onisifor Ghibu Oradea. În cadrul acestei activități prof. dr. Angela Marușca coordonatorul proiectului a realizat prezentarea acestuia (motivația, scopul și obiectivele proiectul, grupul țintă, activitățile și mobilitățile ce vor fi derulate pe parcursul celor doi ani de proiect, produsele finale, valoarea europeană a proiectului, modalitățile de diseminare a proiectului și sustemabilitatea acestuia), au fost prezentate școlile partenere de către un reprezentant din fiecare instituție, iar elevii școlii noastre au pregătit un scurt program artistic: corul școlii coordonat de prof. Arkoși Iuliana a intonat imnul României, al Uniunii Europene și al țărilor partenere, un al grup de elevi coordonat de prof. Bozga Ancuța, prof. Suciu Roxana, prof. Cristea Cristina a realizat un pantomimă, iar trupa de dans a școlii coordonată de prof. Țicărat Anca și prof. Jurcă Dragomir au încântat publicul cu un minunat dans modern. Poza 1. Cuvânt de bun venit Poza 2. Intonarea imnurilor țărilor partenere Poza 3. Prezentarea proiectului Poza 4. Moment de pantomimă Poza 5. Dans modern Poza 6. Imnul Odă bucuriei Pe parcursul acestei săptămâni s-au realizat diverse activități ale cadrelor didactice de la școlile partenere, împreună cu elevii de la Centrul Școlar de Educație Incluzivă Orizont Oradea. Activitățile proiectului, cât și activitățile derulate în acestă perioadă se vor focusa pe două componente principale ale unui stil de viață sănătos: alimentația și mișcarea. Din fiecare țară participantă în proiect, un grup de de elevi coordonaţi de profesorii lor, vor fi selectați pentru a lucra în trei cluburi: Clubul de dans, Clubul sportiv, Clubul Micul bucătar, cu scopul de a realiza activităţi destinate să contribuie la un stil de viaţă sănătos. Astfel, în cadrul Clubului de dans prof. Țicărat Anca și prof. dr. Angela Marușca, împreună cu elevii pe care-i coordonează, i-au învățat pe partenerii noștri dansuri tradiționale din Bihor. 32

33 Poza 7. Activitate în cadrul Clubului de dans Poza 8. Învățarea unui dans tradițional bihorean În cadrul Clubului Micul Bucătar elevii de la CSEI Orizont alături de profesorii lor au realizat împreună cu partenerii diverse activități. Dintre acestea putem enumera: pregătirea unei salate de fructe și legume realizată de elevii de la CSEI Orizont alături de profesorii de la Centrul Școlar Special din Campulung Muscel, coordinator prof. Elena Erdeli, dar și pregătirea unor meniuri eco cu specific românesc aperitiv pregătit de către elevii de la CSEI Orizont alături de profesorii din Polonia (coordonatori: prof. Dume Camelia, prof. Hexan Laura, prof. Ursuț Mirela, prof. Popa Gina, prof. Laslou Geta, prof. Hălmăgean Denisa), ciorbă țărănească pregătită de elevii de la CSEI Orizont alături de profesorii din Ungaria (coordonatori: prof. Deneș Melinda, prof. Turcuș Sanda, prof. Canalaș Liliana, prof Petruț Raluca), sarmale din ingrediente eco, pregătite de elevii de la CSEI Orizont alături de profesorii din Turcia (coordonatori: prof. Cacuci Elena, prof. Coroi Elena, prof. Balla eniko, înv. Potra Viorica, prof. Haiaș Florica) și cozonac preparat de elevii de la CSEI Orizont alături de profesorii din Câmpulung Muscel (coordonatori: prof. Bot Daniela, prof. Cristea Cristina, prof. Suciu Roxana, prof. Bealcovschi Mariana). Poza 9. Prepararea aperitivului Poza 10. Prepararea ciorbei Poza 11. Prepararea sarmalelor În cadrul Clubului de activități recreative și sport, profesorii coordonatori (prof. dr. Angela Marușca, prof. Moț Gheorghe, prof. Jurcă Dragomir, prof. Bealcovschi Mariana, prof. Suciu Roxana, prof. Cărădan Adina) au realizat împreună cu partenerii, câteva drumeții și vizite de studiu în zonele Stațiunilor Balneoclimaterice Băile 1 Mai și Băile Felix, în Țara Beiușului (Stațiunea Stâna de Vale, Peștera Urșilor, Peștera cu Cristale de la Roșia) și în Depresiunea Vad Borod, unde au putut descoperii modalități de preparare a unor meniuri tradiționale ecologice specifice acestor zone. 33

34 Poza 12. Stâna de Vale Poza 13. Peștera Urșilor Poza 14 Peștera cu Cristale de la Mina Farcu Totodată în această săptamână ne-am bucurat de primirea călduroasă a oficialităților județului nostru. Am vizitat Inspectoratul Școlar Județean Bihor, unde inspectorul școlar general prof. Daniel Negrean le-a prezentat partenerilor noștri câteva date despre învățământul bihorean, despre activitatea inspectoratului școlar, dorindu-ne tuturor să învățăm unii de la ceilalți metodele cele mai adegvate de muncă cu elevii cu dizabilități. Am vizitat de asemenea și Consiliul Județean Bihor, unde am fost întâmpinați de consilierul președintelui Consiliului Județean, d-nul Horia Carțiș, de la care partenerii noștri au aflat câteva lucruri despre județul nostru și unde au primit diverse materiale informative despre obiectivele turistice pe care le pot vedea pe meleagurile noastre. Poza 15 Vizită la Inspectoratul Școlar Județean Bihor Poza 16. Vizită la Consiliul Județean Bihor Pe parcursul acestei săptămâni s-au realizat și întâlniri de lucru, în care s-au stabilit diverse termene și reguli pentru buna desfășurare a activităților propuse în cadrul acestui proiect. Toate aceste activități s-au realizat cu sprijinul translatorilor noștri: prof. Căradan Adina, prof. Bealcovschi Mariana și dr. Delibașa Angela. prof. dr. Marușca Angela, prof. Moț Gheorghe 34

35 A s via IT derula activitatea pe parcursul anilor Comunicăm prin cuvânt și artă utilizând tehnologia informației Marți, la sediul C.Ș.E.I.,,Orizont Oradea s-a desfășurat activitatea de lansare a proiectului de parteneriat bilateral Comenius:,, Ways via IT (Comunicăm prin cuvânt și artă utilizând tehnologia informației). Proiectul își va Proiectul,conceput de coordonator dir. adj. C.Ş.E.I. Orizont Oradea, prof. Elena Erdeli îşi propune dezvoltarea abilităţilor lingvistice, de comunicare în limba română şi maghiară precum şi perfecţionarea abilităților artistice și tehnologice ale copiilor cu cerinţe educative speciale. Parteneri în cadrul acestui proiect sunt instituţia coordonatoare CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA şi instituţia parteneră din Ungaria, BUDAPESTA, BÁRCZI GUSZTÁV ÓVODA, ÁLTALÁNOS ISKOLA, KÉSZSÉGFEJLESZTŐ SPECIÁLIS. Beneficiarii proiectului sunt elevii celor două instituţii aproximativ 100 de elevi care vor participa la activităţile prevăzute pe parcursul celor 2 ani de proiect iar 20 de elevi vor fi cuprinşi în mobilităţile proiectului 10 elevi din Oradea, România vor petrece 10 zile la şcoala parteneră din Ungaria în 2013 iar 10 elevi din Budapesta, Ungaria vor fi găzduiţi de C.Ş.E.I. Orizont Oradea în Activităţile propuse spre derulare în primul an de proiect ( ) sunt următoarele: selectarea grupului de elevi/profesori care vor activa în proiect crearea adresei comune de realizarea site-ului proiectului: conceperea şi aplicarea unor chestionare pentru elevi şi profesori realizarea panoului proiectului învăţarea de cuvinte/expresii simple, formulele de adresare în limba română/maghiară 35

36 realizarea de felicitări electronice cu prilejul sărbătorilor de iarnă concurs de desene pentru alegerea mascotei organizarea diferitor activităţi în cadrul Clubului IT, Clubului de Artă şi Clubului de limbi străine realizarea unui CD de prezentare a specificului fiecărei şcoli şi a specificului predării artei şi informaticii în şcolile partenere redactarea unor mesaje/felicitări electronice dedicate zilei mamei,,bine ai venit primăvară -concurs de desene/colajeaprilie 2013 învăţarea de cuvinte/expresii simple în limba maghiară : zilele săptămânii şi anotimpurile celebrarea Zilei Europei mesaje electronice despre Europa învăţarea de cuvinte/expresii în limba maghiară despre jucării şi obiecte de îmbrăcăminte pliantul proiectului cu activităţile realizate în primul an Cele mai multe dintre activități se vor desfășura în cadul celor trei cluburi create și organizate prin acest proiect: clubul de artă, clubul de limbi și clubul IT. Produsele finale care vor fi realizate în cadrul proiectului pe parcursul celor doi ani de proiect: adresa comună de a 36

37 site-ul proiectului : mascota proiectului pliantul proiectului panoul proiectului CD-uri de prezentare a specificului predării informaticii şi artei în şcolile partenere expoziţiile cu desenele/colajele realizate de elevi portofoliile cu lucrările realizate CD cu activităţile proiectului (fotografii, materiale video) 10 mini-dicţionare româno-maghiare Dintre distinşii invitaţi care au participat la acest eveniment amintesc următoarele persoane: d-l inspector şcolar prof. Ilie Crăciun, dna prof. Ligia Antonia Mirişan director manager al Bibliotecii Judeţene Gheorghe Şincai, d-na prof. Gyori Doine, d-l Peter Peter Dan Nicolae director Palatul copiilor și elevilor Oradea, reprezentanți ai Școlii Gimnaziale Nr. 11 Oradea, ai CSEI Nr. 1 Oradea, CSEI Cristal Oradea, CSEI Tileagd, presa locală și alți profesori membrii ai echipei de proiect de la CSEI Orizont Oradea. Un moment important în cadrul acțiunii de lansare a proiectului a fost și prezentarea desenelor realizate de elevii CSEI Orizont în vederea alegerii mascotei proiectului. Invitanții participanți la eveniment au fost rugați să jurizeze cele șapte desene participante la competiție acordând fiecărui desen un punctaj de la 1 la 5, cinci reprezentând punctajul maxim. În urma centralizării voturilor a fost desemnat câștigător la nivelul școlii desenul realizat de elevii clasei a VII-a A coordonați de prof. Canalaș Liliana. Și profesorii au avut ocazia de a-și demonstra talentul în IT realizând mascota proiectului în format electronic. Pentru CSEI Orizont s-au înscris în competiție d-na prof. Drugaș Ioana și d-ra prof. Florin Carina. În luna ianuarie desenele realizate de elevii și profesorii noști vor concura cu cele realizate de elevii școlii partenere din Ungaria urmând ca mai apoi să desemnăm mascota câștigătoare a proiectului. prof. Erdeli Elena 37

38 Dacă gândiţi un an înainte,însămânţaţi un bob, Dacă gândiţi 10 ani, plantaţi un pom, Dacă gîndiţi 100 de ani înainte,educaţi oameni. (Poem chinezesc,500îhr.) Pornind de la versurile acestui poem chinezesc am hotărât să demarăm un nou proiect educativ în şcoala noastră Sunt special sunt eco. Ideea mi-a venit dupa ce am citit un articol, care spunea că dintre toate ţările europene, România reciclează numai 1% din întregul volum de deşeuri pe care le produce, restul fiind aruncat la groapa de gunoi. La polul opus se află Belgia care reciclează 94%. Pt. că datoria noastră este de a educa, scopul pt. care am demarat acest proiect este crearea unei atitudini pozitive faţă de mediul natural, educarea copiilor şi formarea unui comportament etic, civic şi a unor deprinderi de protejare şi conservare a naturii. Atât noi adulţii cât şi copiii suntem martori ai degradării continue a mediului,degradare cauzată de impactul negativ pe care deşeurile negradabile,cum sunt PET urile, îl au asupra naturii. Copiii cu dizabilităţi trebuie să înţeleagă şi ei că problemele mediului sunt problemele fiecăria dintre noi şi că orice intervenţie asupra mediului ne afectează, atât pe noi cât şi pe urmaşii noştri. Sunt special sunt eco îşi propune să se implice în mod direct în colectarea deşeurilor,într-o manieră atractivă pt. elevi, concretizată într-un concurs pe clase. Această competiţie îşi propune să devină o lecţie ecologică pt. copii, părinţi şi cadre didactice. Dacă întregul colectiv al instituţiei ne vom implica,vom reuşi să promovăm cu scces acest proiect atât în acest an şcolar, cât şi în anii care vor urma. Colectarea materialelor reciclabile, de către elevi sub îndrumarea cadrelor didactice,va face din aceştia adevăraţi apărători ai mediului înconjurător. Educaţia ecologică prin intermediul acestui proiect îşi va atinge cu adevărat scopul doar atunci când elevii vor fi convinşi cu adevărat de necesitatea ocrotirii naturii şi vor deveni factori activi în acţiunea de selectare,depozitare corectă şi reciclare a deşeurilor, nu doar în şcoală ci şi în afara ei. Prof. Cristea Cristina 38

39 În lumea contemporană protecţia mediului a devenit un obiectiv important. Proiectul Sunt special,dar şi responsabil a fost demarat cu scopul de a dezvolta o conştiinţă şi o conduită ecologică la elevi, bazată pe respectul faţă de natură şi faţă de protecţia mediului. Ideea unui astfel de proiect mi-a venit atunci cand am văzut că generaţiile care vin acordă tot mai puţină importanţă protejării mediului înconjurător. Cum datoria noastră a dascălilor este aceea de a educa,indiferent de tipul de învăţământ la care lucrăm,m-am gândit că şi în învăţământul special putem educa,forma anumite deprinderi de a ocroti şi proteja mediul înconjurător. După ce mi-a venit această idee,i-am contactat pe cei de la Protecţia Mediului,spunându-le că şi noi,cei din învăţământul special suntem responsabili de ocrotirea mediului înconjurător. Aceştia au răspuns favorabil şi au hotărât să se implice alături de noi în educarea acestor tineri speciali,atunci când este vorba de protejarea mediului toţi suntem egali. Deprinderile formate prin intermediul acestui proiect, adică formarea unei atitudini pozitive faţă de mediu, implicarea lor conştientă în protejarea acestuia dar şi manifestarea unei atitudini civice, prin realizarea unor activităţi de educaţie ecologică, sper să se implementeze în sufletele elevilor şi să-i facă să se simtă mai responsabili şi să respecte şi la maturitate mediul şi locul care-i înconjoară. Grupul ţintă al acestui proiect,sunt copiii cu cerinţe educative speciale, deficienţă mintală moderată din învăţământul special,cadrele didactice, comunitatea. Pentru că obiectivul principal al învăţământului special este integrarea, socializarea elevilor cu cerinţe educative speciale şi noi,ne propunem prin acest proiect să contribuim la atingerea competenţei menţionate mai sus. Prof. Suciu Roxana 39

40 CENTRUL ŞCOLAR DE EDUCAŢIE INCLUZIVĂ ORIZONT ORADEA, BIHOR STRADA TRAIAN LALESCU, NR.3 TEL/FAX:

Czy mówisz po angielsku? [form.:] Czy mówi Pan(i) po angielsku? Czy mówisz po _ [nazwa języka] _? [form.:] Czy mówi Pan(i) po _ [nazwa języka] _?

Czy mówisz po angielsku? [form.:] Czy mówi Pan(i) po angielsku? Czy mówisz po _ [nazwa języka] _? [form.:] Czy mówi Pan(i) po _ [nazwa języka] _? - Esențiale Mă puteți ajuta, vă rog? A cere ajutor Vorbiți în engleză? Întreabă dacă vorbește cineva engleză Vorbiți _(limba)_? A întreba dacă o persoană vorbește o anumită limbă Nu vorbesc _(limba)_.

Bardziej szczegółowo

Sistemul de supraveghere publică în Polonia

Sistemul de supraveghere publică în Polonia Sistemul de supraveghere publică în Polonia Sistemul de supraveghere publică în Polonia Comisia de Supraveghere în Audit (CSA) - organism de supraveghere publică înființat în baza Legii din 7 mai 2009,

Bardziej szczegółowo

Życie za granicą Dokumenty

Życie za granicą Dokumenty - Ogólne Gdzie mogę znaleźć formularz? Unde pot găsi un formular pentru? Pytanie o formularze Kiedy został wydany Pana/Pani [dokument]? Pytanie o datę wydania dokumentu Gdzie został wydany Pana/Pani [dokument]?

Bardziej szczegółowo

Sz.P. Michał Kopiejka ul. B. Prusa 32/ Łódź

Sz.P. Michał Kopiejka ul. B. Prusa 32/ Łódź - Adresa Andreea Popescu Str. Reşiţa, nr. 4, bloc M6, sc. A, ap. 12. Turnu Măgurele Jud. Teleorman 06102. România. Sz.P. Michał Kopiejka ul. B. Prusa 32/29 91-075 Łódź Formatul românesc de adresă: Strada,

Bardziej szczegółowo

Najpiękniejsze miejsca w Austrii. All inclusive!

Najpiękniejsze miejsca w Austrii. All inclusive! PL / RO Najpiękniejsze miejsca w Austrii. All inclusive! Cele mai frumoase laturi ale Austriei. Totul inclus! KARTE CARD CARTE Karta kluczem do spędzenia przyjemnych wakacji Dostępna jest już karta Zell

Bardziej szczegółowo

etwinning După zece ani etwinning la ceas aniversar

etwinning După zece ani etwinning la ceas aniversar GENERAȚIA etwinning După zece ani etwinning la ceas aniversar Editor Biroul Central de Asistenţă etwinning www.etwinning.net European Schoolnet (EUN Partnership AISBL) Rue de Trèves 61 1040 Bruxelles Belgia

Bardziej szczegółowo

Czy mówisz po angielsku? [form.:] Czy mówi Pan(i) po angielsku? Czy mówisz po _ [nazwa języka] _? [form.:] Czy mówi Pan(i) po _ [nazwa języka] _?

Czy mówisz po angielsku? [form.:] Czy mówi Pan(i) po angielsku? Czy mówisz po _ [nazwa języka] _? [form.:] Czy mówi Pan(i) po _ [nazwa języka] _? - Esențiale Kan du vara snäll och hjälpa mig? A cere ajutor Talar du engelska? Întreabă dacă vorbește cineva engleză Talar du _[språk]_? A întreba dacă o persoană vorbește o anumită limbă Jag talar inte

Bardziej szczegółowo

Roman Polański - postać kontrowersyjna

Roman Polański - postać kontrowersyjna Roman Polański - postać kontrowersyjna Roman Polański jest znaną osobą na świecie, ale nie zawsze za jego spektakularne osiągnięcia w kinie. Wszyscy słyszeliśmy o nim różne skandaliczne fakty w wiadomościach,

Bardziej szczegółowo

Podróże Ogólne. Ogólne - Niezbędnik. Ogólne - Rozmowa. Możesz mi pomóc? [form.:] Może Pan(i) mi pomóc? Proszenie o pomoc. Mă puteți ajuta, vă rog?

Podróże Ogólne. Ogólne - Niezbędnik. Ogólne - Rozmowa. Możesz mi pomóc? [form.:] Może Pan(i) mi pomóc? Proszenie o pomoc. Mă puteți ajuta, vă rog? - Niezbędnik Możesz mi pomóc? [form.:] Może Pan(i) mi pomóc? Proszenie o pomoc Mă puteți ajuta, vă rog? Czy mówisz po angielsku? [form.:] Czy mówi Pan(i) po angielsku? Pytanie, czy nasz rozmówca posługuje

Bardziej szczegółowo

4. Decretului Preşedintelui României nr. 973/ pentru numirea unui Vicepreşedinte al

4. Decretului Preşedintelui României nr. 973/ pentru numirea unui Vicepreşedinte al DECIZIA Nr. 23 din 04.06.2013 privind concentrarea economică ce urmează a se realiza prin preluarea portofoliului de asigurări de viaţă, a Afacerii de Pensii Pilon II şi a Afacerii de Pensii Pilon III

Bardziej szczegółowo

Publicaţie semestrială

Publicaţie semestrială Publicaţie semestrială Nr.1/2007 Liceul Teoretic Alexandru Marghiloman Buzău 1 Analiza SWOT Perle ale elevilor Europass vă deschide porţile pentru a învăţa şi munci în Europa CE ESTE VIAŢA? SĂPTĂMÂNA EDUCAŢIEI

Bardziej szczegółowo

FM GROUP World P L A N U L D E M A R K E T I N G. recomandat de

FM GROUP World P L A N U L D E M A R K E T I N G. recomandat de FM GROUP World P L A N U L D E M A R K E T I N G recomandat de 1 CUPRINS Primul plan de marketing Urarea de bun venit 3 Fă cunoştinţă cu FM Group 4 Marketingul în sistem etajat 6 Regulile de aur ale vânzării

Bardziej szczegółowo

Dniestr, młodzież i demokracja

Dniestr, młodzież i demokracja ANNUAL REPORT Educational Society for Malopolska (MTO) January December 2013 organizacja pożytku pp publicznego Youth Empowered The Project is co-financed by the Polish development cooperation programme

Bardziej szczegółowo

Lac 2K HS Plus Express P

Lac 2K HS Plus Express P 07.04.2008 ACESTE PRODUSE SUNT DOAR PENTRU UZ PROFESIONAL ÎN RETUŞ AUTO J2570V PRODUS Lac 2K HS Plus Express P190-6659 DESCRIERE P190-6659 Lac 2K HS Plus Express P210-872 Întăritor rapid 2K HS Plus P850-1492

Bardziej szczegółowo

Personal Urări. Urări - Nuntă. Urări - Logodna

Personal Urări. Urări - Nuntă. Urări - Logodna - Nuntă Casă de piatră şi felicitări! Vă urez amândurora toată fericirea din lume! Pentru a felicita un cuplu recent căsătorit Felicitări şi cele mai calde urări de bine pentru amândoi cu ocazia nunţii!

Bardziej szczegółowo

. Zakazenie wirusem HIV Podstawowe informacje. Infectarea cu HIV Câteva date de bază. HIV Infection. Some Basic Facts. English Polish Romanian

. Zakazenie wirusem HIV Podstawowe informacje. Infectarea cu HIV Câteva date de bază. HIV Infection. Some Basic Facts. English Polish Romanian . Zakazenie wirusem HIV Podstawowe informacje Infectarea cu HIV Câteva date de bază HIV Infection Some Basic Facts English Polish Romanian HIV is a virus which can lead to AIDS HIV to wirus, który może

Bardziej szczegółowo

Scruber umed tip NA:

Scruber umed tip NA: Scruber umed tip NA: Ventilul de degazare Cartușele filtrelor clasa de praf H Carcasa din tablă de oțel Recipient pentru lichide Racord pentru aspirație Racord pentru aspirație Motor cu transmisie directă

Bardziej szczegółowo

Podręcznik odzyskiwania danych, tworzenia kopii zapasowych i rozwiązywania problemów Ghid de recuperare, copiere de rezervă şi depanare

Podręcznik odzyskiwania danych, tworzenia kopii zapasowych i rozwiązywania problemów Ghid de recuperare, copiere de rezervă şi depanare Podręcznik odzyskiwania danych, tworzenia kopii zapasowych i rozwiązywania problemów Ghid de recuperare, copiere de rezervă şi depanare Utwórz dysk odzyskiwania natychmiast po zainstalowaniu systemu. Creați

Bardziej szczegółowo

Din redacţia noastră până la Satu Mare

Din redacţia noastră până la Satu Mare ( ) 20 14 17 6 raport Piața construcțiilor din Polonia - în creștere după criză 12 analiză Analiza SWOT a pieţei de construcţii poloneze, 2010 14 interviu România și Polonia un parteneriat mai ușor în

Bardziej szczegółowo

R. GORINCIOI, M. SCUTARU

R. GORINCIOI, M. SCUTARU Coord. R. GORINCIOI, M. SCUTARU MANAGEMENTUL ONG Ghid pentru reprezentanţii ONG-urilor din Republica Moldova Editura Editerra-Prim 1 MANAGEMENTUL ONG Coord. R. GORINCIOI, M. SCUTARU MANAGEMENTUL ONG Ghid

Bardziej szczegółowo

Podręcznik odzyskiwania danych, tworzenia kopii zapasowych i rozwiązywania problemów Ghid de recuperare, copiere de rezervă şi depanare

Podręcznik odzyskiwania danych, tworzenia kopii zapasowych i rozwiązywania problemów Ghid de recuperare, copiere de rezervă şi depanare Podręcznik odzyskiwania danych, tworzenia kopii zapasowych i rozwiązywania problemów Ghid de recuperare, copiere de rezervă şi depanare Utwórz dysk odzyskiwania natychmiast po zainstalowaniu systemu. Creați

Bardziej szczegółowo

POLONIA. Persoanele asigurate au dreptul la prestaţii de boală, prestaţii de recuperare, alocaţii compensatorii şi alocaţii de îngrijire.

POLONIA. Persoanele asigurate au dreptul la prestaţii de boală, prestaţii de recuperare, alocaţii compensatorii şi alocaţii de îngrijire. POLONIA Sistemul de securitate socială Prevederi naţionale Organizare generală Unul dintre elementele sistemului de securitate socială este sistemul de plăţi financiare finanţat, în cadrul asigurărilor

Bardziej szczegółowo

GHID PENTRU ELEVI SĂ PRODUCEM ENERGIE VERDE RECICLÂND DEȘEURILE! Page 1

GHID PENTRU ELEVI SĂ PRODUCEM ENERGIE VERDE RECICLÂND DEȘEURILE! Page 1 GHID PENTRU ELEVI SĂ PRODUCEM ENERGIE VERDE RECICLÂND DEȘEURILE! Page 1 PARTENERIATE Salesianos Urnieta Salesiarrak (Spain) Project coordinator Asier Irazusta airazusta@salesianosurnieta.com Agrupamento

Bardziej szczegółowo

Prospect: Informaţii pentru utilizator. VELYN 100 mg comprimate Cilostazol

Prospect: Informaţii pentru utilizator. VELYN 100 mg comprimate Cilostazol AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 6276/2014/01-02-03-04-05-06-07-08-09-10 Anexa 1 Prospect Prospect: Informaţii pentru utilizator VELYN 100 mg comprimate Cilostazol Acest medicament face obiectul unei

Bardziej szczegółowo

CARTEA DESPRE DEMNITATE

CARTEA DESPRE DEMNITATE CARTEA DESPRE DEMNITATE Povestea unor oameni (aproape) necunoscuți despredemnitate.wordpress.com 2 Familiei mele, pentru cel mai altruist sprijin posibil Lui Gavril, întâlnirea cu el m-a făcut să scriu

Bardziej szczegółowo

Cartea despre demnitate

Cartea despre demnitate Alexandru Pătraşcu Cartea despre demnitate Povestea unor oameni (aproape) necunoscuţi Editura VIRTUALĂ 2013 2013 Cartea despre demnitate. Povestea unor oameni (aproape) necunoscuţi de Alexandru Pătraşcu

Bardziej szczegółowo

Raport privind Pentru anul financiar care se încheie la 31 decembrie 2016

Raport privind Pentru anul financiar care se încheie la 31 decembrie 2016 www.pwc.ro Raport privind transparența Pentru anul financiar care se încheie la 31 decembrie 2016 Cuprins Introducere 3 Structura juridică, forma de proprietate şi convenţii în cadrul reţelei 4 Guvernanţă

Bardziej szczegółowo

Convergence Convergența reprezentărilor grafice ale desenelor și modelelor industriale - Comunicare comună

Convergence Convergența reprezentărilor grafice ale desenelor și modelelor industriale - Comunicare comună Convergența reprezentărilor grafice ale desenelor și modelelor industriale - Comunicare comună 15 aprilie 2016 1 1. CONTEXT Oficiile de PI din cadrul Rețelei europene pentru mărci, desene și modele industriale

Bardziej szczegółowo

P565- Aquabase Plus Sistem de vopsele pe bază de apă

P565- Aquabase Plus Sistem de vopsele pe bază de apă 2008-04-07 ACESTE PRODUSE SUNT DOAR PENTRU UZ PROFESIONAL ÎN RETUŞ AUTO I0600V PRODUS P565- Aquabase Plus Sistem de vopsele pe bază de apă DESCRIERE P989- Vopsele bază de mixare Aquabase Plus P990- Pigmenţi

Bardziej szczegółowo

CU PARTICIPARE INTERNAŢIONALĂ

CU PARTICIPARE INTERNAŢIONALĂ MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ CASA CORPULUI DIDACTIC DOLJ GRĂDINIŢA P.P. TRAIAN DEMETRESCU, CRAIOVA ŞCOALA GIMNAZIALĂ DECEBAL, CRAIOVA CU PARTICIPARE INTERNAŢIONALĂ

Bardziej szczegółowo

Eficiența comitetelor de audit

Eficiența comitetelor de audit www.forumradnadzorczych.pl Eficiența comitetelor de audit Krzysztof Szułdrzyński, Partener, PwC 6 iunie 2013 Bursa de Valori Varșovia (BVV) Date esențiale Cea mai mare piață din Comunitatea Economică Europeană

Bardziej szczegółowo

OFERTA DE PROGRAME FORMARE CONTINUĂ

OFERTA DE PROGRAME FORMARE CONTINUĂ Casa Corpului Didactic George Tofan Suceava Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice Avizat Inspector școlar general Prof. Gheorghe Lazăr OFERTA DE PROGRAME FORMARE CONTINUĂ anul școlar

Bardziej szczegółowo

PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR. Monkasta 10 mg comprimate filmate Pentru adulţi şi adolescenţi cu vârsta de 15 ani şi peste Montelukast

PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR. Monkasta 10 mg comprimate filmate Pentru adulţi şi adolescenţi cu vârsta de 15 ani şi peste Montelukast AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 3416/2011/01-15 Anexa 1 Prospect PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR Monkasta 10 mg comprimate filmate Pentru adulţi şi adolescenţi cu vârsta de 15 ani şi peste Montelukast

Bardziej szczegółowo

Pismo Związku Polaków w Rumunii Revista Uniunii Polonezilor din România (176)

Pismo Związku Polaków w Rumunii Revista Uniunii Polonezilor din România (176) Pismo Związku Polaków w Rumunii Revista Uniunii Polonezilor din România Polonus 1 (176) 2011 2011 Rokiem Marii Skłodowskiej-Curie 2011 Anul Maria Skłodowska-Curie Foto: Robert Parma Maria Skłodowska-Curie

Bardziej szczegółowo

CONSILIUL NAŢIONAL DE SUPRAVEGHERE DIN DOMENIUL FEROVIAR STUDIU DE PIAȚĂ ÎN TRANSPORTUL DE CĂLĂTORI PE CALEA FERATĂ

CONSILIUL NAŢIONAL DE SUPRAVEGHERE DIN DOMENIUL FEROVIAR STUDIU DE PIAȚĂ ÎN TRANSPORTUL DE CĂLĂTORI PE CALEA FERATĂ CONSILIUL NAŢIONAL DE SUPRAVEGHERE DIN DOMENIUL FEROVIAR STUDIU DE PIAȚĂ ÎN TRANSPORTUL DE CĂLĂTORI PE CALEA FERATĂ 2017 Cuprins 1. CONSIDERAŢII GENERALE... 4 1.1. Obiectivul studiului... 4 1.2. Metodologia

Bardziej szczegółowo

ASIGURAREA TEMPORARĂ DE VIAŢĂ AEGON SPORT JUNIOR FIT COLECȚIA DE IARNĂ

ASIGURAREA TEMPORARĂ DE VIAŢĂ AEGON SPORT JUNIOR FIT COLECȚIA DE IARNĂ ASIGURAREA TEMPORARĂ DE VIAŢĂ AEGON SPORT JUNIOR FIT COLECȚIA DE IARNĂ Condiții de asigurare valabile începând cu 1.12.2016 www.aegon.ro CONDIȚII GENERALE Articolul 1. Definiții 3 Articolul 2. Contractul

Bardziej szczegółowo

Prospect: Informații pentru pacient. DIAPREL MR 60 mg comprimate cu eliberare modificată Gliclazidă

Prospect: Informații pentru pacient. DIAPREL MR 60 mg comprimate cu eliberare modificată Gliclazidă AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 8054/2015/01-16 Anexa 1 Prospect Prospect: Informații pentru pacient comprimate cu eliberare modificată Gliclazidă Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte

Bardziej szczegółowo

Prospect: Informaţii pentru pacient. Mirvedol 10 mg comprimate filmate clorhidrat de memantină

Prospect: Informaţii pentru pacient. Mirvedol 10 mg comprimate filmate clorhidrat de memantină AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 5718 /2013/01-02-03-04 Anexa 1 Prospect Prospect: Informaţii pentru pacient Mirvedol 10 mg comprimate filmate clorhidrat de memantină Citiţi cu atenţie şi în întregime

Bardziej szczegółowo

Moduxin MR 35 mg comprimate cu eliberare prelungită Diclorhidrat de trimetazidină

Moduxin MR 35 mg comprimate cu eliberare prelungită Diclorhidrat de trimetazidină AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 4234/2012/01-04 Anexa 1 Prospect Prospect: Informaţii pentru utilizator 35 mg comprimate cu eliberare prelungită Diclorhidrat de trimetazidină Acest medicament face obiectul

Bardziej szczegółowo

henryk sienkiewicz Henryk Sienkiewicz Copyright 2012 Editura ALLFA Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României

henryk sienkiewicz Henryk Sienkiewicz Copyright 2012 Editura ALLFA Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României Bez dogmatu Henryk Sienkiewicz Państwowy Instytut Wydawniczy, Warszawa, 1957 Text bazat pe ediţia completă a lucrărilor lui Henryk Sienkiwicz sbd redacţia lui Julian Krzyżanowski, P. I. W. Warszawa, 1949.

Bardziej szczegółowo

(Tekst mający znaczenie dla EOG) (2012/C 395/05)

(Tekst mający znaczenie dla EOG) (2012/C 395/05) C 395/46 Dziennik Urzędowy Unii Europejskiej 20.12.2012 POMOC PAŃSTWA RUMUNIA Pomoc państwa nr SA.33475 2012/C Domniemane preferencyjne taryfy w umowach między Hidroelectricą S.A. i sprzedawcami energii

Bardziej szczegółowo

CONSILIUL CONCURENȚEI. Evoluţia concurenţei în sectoare cheie

CONSILIUL CONCURENȚEI. Evoluţia concurenţei în sectoare cheie CONSILIUL CONCURENȚEI Evoluţia concurenţei în sectoare cheie București - 2014 2 CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE... 5 1. INTRODUCERE... 7 1.1. Evoluția economiei naționale... 7 1.2. Evoluția politicii de concurență...

Bardziej szczegółowo

091FL termostat ambientalprogramabil INSTRUCȚIUNI DE UTILIZARE. 091FLRF termostat ambiental cu radio comandă programabil MODEL 091FL/091FLRF

091FL termostat ambientalprogramabil INSTRUCȚIUNI DE UTILIZARE. 091FLRF termostat ambiental cu radio comandă programabil MODEL 091FL/091FLRF 091FL termostat ambientalprogramabil INSTRUCȚIUNI DE UTILIZARE MODEL 091FL/091FLRF 091FLRF termostat ambiental cu radio comandă programabil DECLARATIE DE CONFORMITATE Acest produs este in conformitate

Bardziej szczegółowo

Pismo Zwi¹zku Polaków w Rumunii. Polonus 5 (151) 2008. Revista Uniunii Polonezilor din România

Pismo Zwi¹zku Polaków w Rumunii. Polonus 5 (151) 2008. Revista Uniunii Polonezilor din România Pismo Zwi¹zku Polaków w Rumunii Polonus 5 (151) 2008 Revista Uniunii Polonezilor din România Dzieñ Polonii i Polaków za Granic¹ w Suczawie Ziua Diasporei Poloneze ºi a Polonezilor din Strãinãtate la Suceava

Bardziej szczegółowo

AN OVERVIEW OF THE EVOLUTION OF CHILDREN'S LITERATURE IN POLAND

AN OVERVIEW OF THE EVOLUTION OF CHILDREN'S LITERATURE IN POLAND AN OVERVIEW OF THE EVOLUTION OF CHILDREN'S LITERATURE IN POLAND Magdalena Filary PhD, University of Craiova Abstract: Children's literature as a separate trend was born at the turn of the 17th and the

Bardziej szczegółowo

Educația nonformală în domeniul electronicii

Educația nonformală în domeniul electronicii Educația nonformală în domeniul electronicii Mihai Agape Palatul Copiilor Drobeta Turnu Severin Filiala Orșova Workshop pentru susținerea performanței în inginerie Universitatea din Oradea, 20 octombrie

Bardziej szczegółowo

OFERTA DE PROGRAME FORMARE CONTINUĂ

OFERTA DE PROGRAME FORMARE CONTINUĂ CASA CORPULUI DIDACTIC GEORGE TOFAN SUCEAVA MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE OFERTA DE PROGRAME FORMARE CONTINUĂ anul școlar 2017-2018 Director CCD Suceava Prof. Elena Manuela - DAVID Editura George Tofan

Bardziej szczegółowo

AGROTURISMUL ÎN MOLDOVA

AGROTURISMUL ÎN MOLDOVA Agenția Națională de Dezvoltare Rurală Programul de Colaborare Poloneză pentru Dezvoltare Centrul European de Cooperare Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova Viorel Miron Marina Miron Marek Krysztoforski

Bardziej szczegółowo

Dni Polskie / Zilele Culturii Polone

Dni Polskie / Zilele Culturii Polone Dni Polskie / Zilele Culturii Polone Od lewej: wojewoda F. Sinescu, marszałek C. Nechifor, tłumaczka N. Negreanu, prezes G. Longher, senator RP M. Konopka i burmistrz I. Lungu podczas otwarcia Dni Polskich

Bardziej szczegółowo

E.S. Dl. Marek Szczygieł

E.S. Dl. Marek Szczygieł Anul VI, nr. 65 mai 2014 interviu în acest număr E.S. Dl. Marek Szczygieł Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Polone în România Excelenţă, la zece ani de la aderarea Poloniei la UE,

Bardziej szczegółowo

Youth Empowered Phase II

Youth Empowered Phase II ANNUAL REPORT Educational Society for Malopolska (MTO) January December 2014 organizacja pożytku pp publicznego Youth Empowered Phase II The Project is co-financed by the Polish development cooperation

Bardziej szczegółowo

Travel General. General - Essentials. General - Conversation. Asking for help. Czy mówisz po angielsku? [form.:] Czy mówi Pan(i) po angielsku?

Travel General. General - Essentials. General - Conversation. Asking for help. Czy mówisz po angielsku? [form.:] Czy mówi Pan(i) po angielsku? - Essentials Mă puteți ajuta, vă rog? Asking for help Vorbiți în engleză? Asking if a person speaks English Vorbiți _(limba)_? Asking if a person speaks a certain language Nu vorbesc _(limba)_. Clarifying

Bardziej szczegółowo

Documente. culese. polone. din arhivele. Romaniei. privitoam. la istoria. Ilie Corfus. Secolul al XVII-lea

Documente. culese. polone. din arhivele. Romaniei. privitoam. la istoria. Ilie Corfus. Secolul al XVII-lea 0 p Ilie Corfus Documente privitoam la istoria Romaniei culese din arhivele polone Secolul al XVII-lea 0 EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA DOCUMENTE PRIVITOARE LA ISTORIA ROMANIEI CULESE

Bardziej szczegółowo

CONDITII GENERALE PENTRU ASIGURAREA DE VIATA DE GRUP AEGON SPORT EDITIA THE ITALIAN WEEK

CONDITII GENERALE PENTRU ASIGURAREA DE VIATA DE GRUP AEGON SPORT EDITIA THE ITALIAN WEEK CONDITII GENERALE PENTRU ASIGURAREA DE VIATA DE GRUP AEGON SPORT EDITIA THE ITALIAN WEEK ARTICOLUL 1. DEFINITII Accident : eveniment imprevizibil, survenit independent de vointa Asiguratului, care cauzeaza

Bardziej szczegółowo

GLOBAL DIALOGUE. Puterea disrupției Atracția Statului Islamic Sociologie și antropologie Sociologia publică a Austriei. 4 numere pe an în 16 limbi

GLOBAL DIALOGUE. Puterea disrupției Atracția Statului Islamic Sociologie și antropologie Sociologia publică a Austriei. 4 numere pe an în 16 limbi GLOBAL DIALOGUE 5.4 4 numere pe an în 16 limbi MAGAZINE Puterea disrupției Atracția Statului Islamic Sociologie și antropologie Sociologia publică a Austriei Frances Fox Piven François Burgat Jan Breman

Bardziej szczegółowo

CLUSTERE AGROTURISTICE ÎN MOLDOVA

CLUSTERE AGROTURISTICE ÎN MOLDOVA Asociaţia de Dezvoltare a Turismului în Moldova este asociaţie obştească, nonprofit, neguvernamentală, apolitică, de utilitate publică, constituită la 16 mai 2007 prin libera manifestare a voinţei persoanelor

Bardziej szczegółowo

Podróże Zakwaterowanie

Podróże Zakwaterowanie - Szukanie zakwaterowania Cum pot ajunge la? Waar kan ik vinden? Pytanie o wskazówki, jak znaleźć miejsce zakwaterowania...o cameră liberă?...o gazdă?... een kamer te huur?... een hostel?... un hotel?...

Bardziej szczegółowo

RAPORT ASUPRA PIETEI DE ASIGURARI SI A ACTIVITATII DESFASURATE ÎN ANUL 2012

RAPORT ASUPRA PIETEI DE ASIGURARI SI A ACTIVITATII DESFASURATE ÎN ANUL 2012 RAPORT ASUPRA PIETEI DE ASIGURARI SI A ACTIVITATII DESFASURATE ÎN ANUL 2012 Bucuresti, iunie 2013 Comisia de Supraveghere a Asigurărilor Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, Str. Amiral Constantin Bălescu

Bardziej szczegółowo

Ombudsmanul European. Raport anual. Ombudsmanul European. Il Mediatore europeo. L-Ombudsman Ewropew. Европейски омбудсман. Europeiska ombudsmannen

Ombudsmanul European. Raport anual. Ombudsmanul European. Il Mediatore europeo. L-Ombudsman Ewropew. Европейски омбудсман. Europeiska ombudsmannen Raport anual Ombudsmanul European Европейски омбудсман El Defensor del Pueblo Europeo Evropský veřejný ochránce práv Den Europæiske Ombudsmand Der Europäische Bürgerbeauftragte Euroopa ombudsman Ο Ε υρωπαίος

Bardziej szczegółowo

POLSKI 169 ROMÂNĂ 190 S91XX, S90XX

POLSKI 169 ROMÂNĂ 190 S91XX, S90XX S91xx/S90xx 1 POLSKI 169 ROMÂNĂ 190 S91XX, S90XX POLSKI 169 Wprowadzenie Gratulujemy zakupu i witamy wśród użytkowników produktów Philips! Aby w pełni skorzystać z pomocy oferowanej przez firmę Philips,

Bardziej szczegółowo

G. ŞERBAN POLONIA ÎN PORTRETE

G. ŞERBAN POLONIA ÎN PORTRETE 1 Alexandru G. ŞERBAN POLONIA ÎN PORTRETE - o istorie politică - volumul I Portretele celor şapte personaje PERFORMANTICA 2 3 POLONIA ÎN PORTRETE - o istorie politică - GRUPAREA PERSONALITĂŢILOR PE CLASE:

Bardziej szczegółowo

POLONUS. Związek Polaków w Rumunii Uniunea Polonezilor din România

POLONUS. Związek Polaków w Rumunii Uniunea Polonezilor din România POLONUS 11 230 2015 Związek Polaków w Rumunii Uniunea Polonezilor din România 11 listopada Święto Niepodległości Polski Deszcz i wiatr nie zakłóciły uroczystych obchodów 97. rocznicy odzyskania przez Polskę

Bardziej szczegółowo

PE MARGINEA FENOMENULUI POLONEZ DE AVANGARDĂ ÎN LUMINA REVISTEI CONTIMPORANUL

PE MARGINEA FENOMENULUI POLONEZ DE AVANGARDĂ ÎN LUMINA REVISTEI CONTIMPORANUL STUDIA ROMANICA POSNANIENSIA UAM Vol. 41/2 Poznań 2014 ZDZISŁAW HRYHOROWICZ hryhor@amu.edu.pl Uniwersytet im. Adama Mickiewicza, Poznań PE MARGINEA FENOMENULUI POLONEZ DE AVANGARDĂ ÎN LUMINA REVISTEI CONTIMPORANUL

Bardziej szczegółowo

Catalog de produse Soluții de măsurare și control pentru construcții și topografie.

Catalog de produse Soluții de măsurare și control pentru construcții și topografie. Catalog de produse 2016 Soluții de măsurare și control pentru construcții și topografie Nivel System este un brand de instrumente de măsură pentru construcții si măsurători terestre, prezent in Europa

Bardziej szczegółowo

RLD213V PREGĂTIREA SUBSTRATULUI

RLD213V PREGĂTIREA SUBSTRATULUI Vopsele pe bază de apă Envirobase High Perfomance T4xx Produs T4xx T492 Descriere Pigmenţi Envirobase High Performance Aditiv Envirobase Performance T494 Diluant Envirobase T495 Diluant lent Envirobase

Bardziej szczegółowo

FEE53600ZM. PL Instrukcja obsługi 2 Zmywarka RO Manual de utilizare 24 Maşină de spălat vase SK Návod na používanie 46 Umývačka USER MANUAL

FEE53600ZM. PL Instrukcja obsługi 2 Zmywarka RO Manual de utilizare 24 Maşină de spălat vase SK Návod na používanie 46 Umývačka USER MANUAL FEE53600ZM PL Instrukcja obsługi 2 Zmywarka RO Manual de utilizare 24 Maşină de spălat vase SK Návod na používanie 46 Umývačka USER MANUAL 2 www.aeg.com SPIS TREŚCI 1. INFORMACJE DOTYCZĄCE BEZPIECZEŃSTWA...3

Bardziej szczegółowo

PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR. Tertensif SR 1,5 mg comprimate cu eliberare prelungită Indapamidă

PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR. Tertensif SR 1,5 mg comprimate cu eliberare prelungită Indapamidă AUTORIZATIE DE PUNERE PE PIATA NR 1901/2009/01-02-03-04-05 Anexa 1` Prospect PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR Tertensif SR 1,5 mg comprimate cu eliberare prelungită Indapamidă Citiţi cu atenţie şi

Bardziej szczegółowo

MINI-SETURILE ANEW DIN NOU DISPONIBILE! NOUA COLECŢIE DE PRODUSE FII PROFESIONIST SĂ O DOREASCĂ! 12/2011

MINI-SETURILE ANEW DIN NOU DISPONIBILE! NOUA COLECŢIE DE PRODUSE FII PROFESIONIST SĂ O DOREASCĂ! 12/2011 12/2011 RO 3 3 6 0 8 3 Campania 12/2011 Campanie trandsetteri: 07.07.2011-27.07.2011 Campanie naţională: 18.08.2011-07.09.2011 MINI-SETURILE ANEW DIN NOU DISPONIBILE! NOUA COLECŢIE DE PRODUSE PERSONALIZATE

Bardziej szczegółowo

Pismo Związku Polaków w Rumunii. (152) 2008 Revista Uniunii Polonezilor din România

Pismo Związku Polaków w Rumunii. (152) 2008 Revista Uniunii Polonezilor din România Pismo Związku Polaków w Rumunii Polonus 6-7 (152) 2008 Revista Uniunii Polonezilor din România JESTEŚ KAPŁANEM NA WIEKI TU ESTI PREOT ÎN VECI Niedziela 29 czerwca 2008. Uroczystość świętych Piotra i Pawła.

Bardziej szczegółowo

Pismo Związku Polaków w Rumunii Revista Uniunii Polonezilor din România (164) 2009

Pismo Związku Polaków w Rumunii Revista Uniunii Polonezilor din România (164) 2009 Pismo Związku Polaków w Rumunii Revista Uniunii Polonezilor din România P o l o n u s 9 (164) 2009 P o l o n u s 9 / 2009 DNI POLSKIE ZILELE CULTURII POLONE S y m p o z jum P r e z e n t a c j a k s i

Bardziej szczegółowo

AURATON 8000

AURATON 8000 www.auraton.pl 8000 Manual de utilizare AURATON 8000 Produsele cu care conlucrează controlerul AURATON 8000 Controlerul AURATON 8000 conlucrează cu: 2 (se comercializează separat) Cu termostatele fără

Bardziej szczegółowo

Al VIII-lea Congres al Uniunii Polonezilor din România VIII Zjazd Związku Polaków w Rumunii

Al VIII-lea Congres al Uniunii Polonezilor din România VIII Zjazd Związku Polaków w Rumunii Polonus 3 / 2014 Al VIII-lea Congres al Uniunii Polonezilor din România VIII Zjazd Związku Polaków w Rumunii Biuro Wykonawcze Związku Polaków w Rumunii Cel de al VIII-lea Congres al Uniunii Polonezilor

Bardziej szczegółowo

AFLAŢI MAI MULTE. ML18 şi ML20 Cască Bluetooth

AFLAŢI MAI MULTE. ML18 şi ML20 Cască Bluetooth AFLAŢI MAI MULTE ML18 şi ML20 Cască Bluetooth PRIVIŢI CU ATENŢIE BUTON APELURI Preluare sau terminare apel (1 atingere) Reformare număr (2 atingeri) Iniţiere apelare vocală (apăsare timp de 2 secunde până

Bardziej szczegółowo

Historia Stankiewicza - Otella i plakatu polskiego

Historia Stankiewicza - Otella i plakatu polskiego Historia Stankiewicza - Otella i plakatu polskiego Gdyby pewnego razu nie było, to bym nie opowiadał. Był kiedyś człowiek uzbrojony po zęby szczotkami, długopisami, farbami, płytkami i narzędziami do grawerowania.

Bardziej szczegółowo

Podróże Jedzenie poza domem

Podróże Jedzenie poza domem - Przy wejściu Chciałbym/Chciałabym zarezerwować stolik dla _[liczba osób]_ osób o _[godzina]_. Rezerwacja stolika Czy możemy prosić o stolik dla _[liczba osób]_ osób? Prośba o stolik po wejściu do lokalu

Bardziej szczegółowo

Catalog de produse Soluții de măsurare și control pentru construcții și topografie.

Catalog de produse Soluții de măsurare și control pentru construcții și topografie. Catalog de produse 2017 Soluții de măsurare și control pentru construcții și topografie Nivel System este un brand de instrumente de măsură pentru construcții si măsurători terestre, prezent in Europa

Bardziej szczegółowo

TRIBUNA 224. Crâmpeie din simbolistica Clujului. Dumitru Suciu. Nicolae Goja Fabrica de iarbã. Adrian Þion Tu de ce iubeºti Romania?

TRIBUNA 224. Crâmpeie din simbolistica Clujului. Dumitru Suciu. Nicolae Goja Fabrica de iarbã. Adrian Þion Tu de ce iubeºti Romania? PANTONE portocaliu TRIBUNA 224 R e v i s t ã d e c u l t u r ã s e r i e n o u ã a n u l X I 1-1 5 i a n u a r i e 2 0 1 2 Judeþul Cluj 3 lei Monika Grubizna Bicicletã, serigrafie, 2008 Crâmpeie din simbolistica

Bardziej szczegółowo

Pismo Związku Polaków w Rumunii Revista Uniunii Polonezilor din România 11 (174)

Pismo Związku Polaków w Rumunii Revista Uniunii Polonezilor din România 11 (174) Pismo Związku Polaków w Rumunii Revista Uniunii Polonezilor din România Polonus 11 (174) 2010 Wizyta prezydenta Bronisława Komorowskiego w Rumunii Vizita preşedintelui Bronisław Komorowski în România Prezydent

Bardziej szczegółowo

CATALOG PARCHET MASIV

CATALOG PARCHET MASIV CATALOG PARCHET MASIV Badi Lemn exotic plin de soare Trăsătura reprezentativă a lemnului Badi este culoarea caldă, pastelată, galbenă-portocalie. Are un aspect ca şi cum arborele ar fi înmagazinat în interiorul

Bardziej szczegółowo

KGV.. ro Instrucţiune de utilizar e pl Instrukcja obsług i

KGV.. ro Instrucţiune de utilizar e pl Instrukcja obsług i KGV.. ro Instrucţiune de utilizare pl Instrukcja obsługi ro Cuprins Indicaţii de siguranţă şi deavertizare.3 Indicaţii de salubrizare... 5 Volumul de livrare... 6 Atenţie la temperatura camerei şi la aerisire...

Bardziej szczegółowo

ECHA EUROPY. Święta, tradycje i zwyczaje w Polsce i Rumunii. GPCKiE w Plichtowie 2014 r.

ECHA EUROPY. Święta, tradycje i zwyczaje w Polsce i Rumunii. GPCKiE w Plichtowie 2014 r. ECHA EUROPY Święta, tradycje i zwyczaje w Polsce i Rumunii GPCKiE w Plichtowie 2014 r. ECHA EUROPY Święta, tradycje i zwyczaje w Polsce i Rumunii Napisane przez: Marian Ciprian Sârbea Tłumaczenie na język

Bardziej szczegółowo

INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE ŞI ÎNTREŢINERE INSTRUKCJA OBSLUGI I KONSERWACJI

INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE ŞI ÎNTREŢINERE INSTRUKCJA OBSLUGI I KONSERWACJI RO INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE ŞI ÎNTREŢINERE Stimate client, V-ați cumpărat un produs din noua noastră gamă de aragazuri. Dorința noastră este ca produsul nostru să vă servească foarte bine. Înainte de

Bardziej szczegółowo

EGZAMIN CERTYFIKACYJNY Z JĘZYKA RUMUŃSKIEGO NA POZIOMIE B1 TEST PRZYKŁADOWY. Za cały egzamin możesz uzyskać 120 punktów

EGZAMIN CERTYFIKACYJNY Z JĘZYKA RUMUŃSKIEGO NA POZIOMIE B1 TEST PRZYKŁADOWY. Za cały egzamin możesz uzyskać 120 punktów EGZAMIN CERTYFIKACYJNY Z JĘZYKA RUMUŃSKIEGO NA POZIOMIE B1 TEST PRZYKŁADOWY Za cały egzamin możesz uzyskać 120 punktów Egzamin trwa 120 minut Do wszystkich części egzaminu dołączone są instrukcje. Przeczytaj

Bardziej szczegółowo

GHIDUL STUDENTULUI. Facultatea de Ştiinţe. pentru anul universitar Programul de studii INFORMATICA

GHIDUL STUDENTULUI. Facultatea de Ştiinţe. pentru anul universitar Programul de studii INFORMATICA GHIDUL STUDENTULUI pentru anul universitar 2013-2014 Facultatea de Ştiinţe Programul de studii INFORMATICA ECHIPA Conf. univ.dr. Simona TRIP Secretar Monica HAVA Redactor Cătălin ZMOLE Studenţi: Olah Roland

Bardziej szczegółowo

INSTRUCŢIUNI DE FOLOSIRE

INSTRUCŢIUNI DE FOLOSIRE INSTRUCŢIUNI DE FOLOSIRE MAŞINĂ DE SPĂLAT RUFE RO Română, 1 PL Polski, 13 CZ Český, 25 Sumar Instalare, 2-3 Scoaterea din ambalaj şi nivelarea Legături hidraulice şi electrice Primul ciclu de spălare Date

Bardziej szczegółowo

Polonus Wydanie Specjalne

Polonus Wydanie Specjalne 1 2 3 4 5 6 7 10 lat Dni Polskich Zilele Culturii Polone We wrześniu 1999 r., w 60. rocznicę wybuchu drugiej wojny światowej i uchodźstwa polskiego do Rumunii, po raz pierwszy Związek Polaków w Rumunii

Bardziej szczegółowo

Pismo Związku Polaków w Rumunii Revista Uniunii Polonezilor din România (165) 2009

Pismo Związku Polaków w Rumunii Revista Uniunii Polonezilor din România (165) 2009 Pismo Związku Polaków w Rumunii Revista Uniunii Polonezilor din România P o l o n u s 10 (165) 2009 Otwarcie nowej szkoły w Pojanie Mikuli 1 Zdjęcia : K. Longier Zdjęcia : K. Longier, F. Markuleak 2 3

Bardziej szczegółowo

MANUAL DE UTILIZARE MASINA DE SPALAT

MANUAL DE UTILIZARE MASINA DE SPALAT MANUAL DE UTILIZARE MASINA DE SPALAT HWM 5100 Alimentare: 220-240V~50Hz Va rugam sa cititi cu atentie manualul inainte de a utiliza aparatul CUPRINS SECTIUNEA 1: INAINTE DE UTILIZARE Atentionari de siguranta

Bardziej szczegółowo

nr. 173/2005 (JO L 29, , p. 3). 2 JO L 154, , p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr.

nr. 173/2005 (JO L 29, , p. 3). 2 JO L 154, , p. 1. Regulament, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a prevederilor generale privind Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune şi de

Bardziej szczegółowo

POLONUS. Związek Polaków w Rumunii Uniunea Polonezilor din România

POLONUS. Związek Polaków w Rumunii Uniunea Polonezilor din România POLONUS 3 234 2016 Związek Polaków w Rumunii Uniunea Polonezilor din România Zdrowych, pogodnych, pełnych nadziei i wiary Świąt Wielkanocnych, spędzonych z rodziną i przyjaciółmi przy suto zastawionym

Bardziej szczegółowo

8 (238) 2016 Revista Uniunii Polonezilor din România

8 (238) 2016 Revista Uniunii Polonezilor din România Pismo Zwiazku Polaków w Rumunii, 8 (238) 2016 Revista Uniunii Polonezilor din România 180-LECIE PLESZY PLEȘA LA 180 DE ANI 180 lat temu na Bukowinie powstały trzy polskie wsie: Nowy Sołoniec, Plesza i

Bardziej szczegółowo

Na pewno przyda się znajomość jednostek miar. Proszę

Na pewno przyda się znajomość jednostek miar. Proszę JEDNOSTKI MIAR Na pewno przyda się znajomość jednostek miar. Proszę zwrócić uwagę na obecność przyimka de de. un kilogram/chil de roşii un litru de lapte un kilogram/kil de roszi un litru de lapte jeden

Bardziej szczegółowo

BUCOVINA UN peisaj cultural in transformare. STUDIU DE CAZ : manastirea humorului POIANA MICULUI PLESA

BUCOVINA UN peisaj cultural in transformare. STUDIU DE CAZ : manastirea humorului POIANA MICULUI PLESA STUDIU DE CAZ : manastirea humorului POIANA MICULUI PLESA BUCOVINA UN peisaj cultural in transformare ordinul arhitectilor din romania - FILIALA NORD EST asociatia heritage CUPRINS PARTEA I - METODOLOGIE

Bardziej szczegółowo

Polonus 5 / 2010. Zdjęcia : F. Marculeac

Polonus 5 / 2010. Zdjęcia : F. Marculeac Polonus 5 / 2010 1 Zdjęcia : F. Marculeac Obchody jubileuszowe Festivităţi jubiliare W dniach 7 i 8 maja Polacy z Rumunii świętowali 20-lecie istnienia swojej organizacji polonijnej Związku Polaków w Rumunii.

Bardziej szczegółowo

LWT Thermo SCĂRI MODULARE DIN LEMN. 3 ani NOUTATE! U=0,51 W/m 2 K. Passive House. manşoane de protecţie. manşoane de protecţie. uşă finisată în alb

LWT Thermo SCĂRI MODULARE DIN LEMN. 3 ani NOUTATE! U=0,51 W/m 2 K. Passive House. manşoane de protecţie. manşoane de protecţie. uşă finisată în alb LISTA DE PREŢURI SCĂRI DE ACCES LA POD 01.05.2017 SCĂRI MODULARE DIN LEMN LWT Passive House NOUTATE! LWT Thermo CLICK CLICK CLASA 12207 CLASA 12207 U=0,51 U=0,51 LWT Passive House este o scară cu structură

Bardziej szczegółowo

Prezes Związku Polaków w Rumunii. poseł Gerwazy Longher.

Prezes Związku Polaków w Rumunii. poseł Gerwazy Longher. W imieniu Związku Polaków w Rumunii życzę Państwu na te świąteczne dni wiele radości i spokoju oraz chwil spędzonych w ciepłej atmosferze. Niech Boże Narodzenie będzie dostatnie, pełne nadziei, bez trosk

Bardziej szczegółowo

Klemensiewicz Z., Podstawowe wiadomości z gramatyki języka polskiego, PWN, Warszawa 1981.

Klemensiewicz Z., Podstawowe wiadomości z gramatyki języka polskiego, PWN, Warszawa 1981. Teme de licenţă STRUCTURA LIMBII POLONE 1. Morfologia. Końcówki równoległe w deklinacji rzeczowników. Przegląd końcówek równoległych (odmiana męska, żeńska i nijaka). Osobliwości w odmianie rzeczowników

Bardziej szczegółowo

POLONUS. Związek Polaków w Rumunii Uniunea Polonezilor din România

POLONUS. Związek Polaków w Rumunii Uniunea Polonezilor din România POLONUS 4 235 2016 Związek Polaków w Rumunii Uniunea Polonezilor din România Stanisława Maria Jakimowska Stanisława Maria Jakimowska urodziła się 24 lipca 1941 r. w Czerniowcach, w polskiej rodzinie. Jej

Bardziej szczegółowo

KERN CH Wersja /2015 RO

KERN CH Wersja /2015 RO KERN & Sohn GmbH Ziegelei 1 D-72336 Balingen E-mail: info@kern-sohn.com Instrucţiuni de deservire Cântar electronic suspendat Registru Conservarea şi service-ul regulat KERN CH Wersja 3.3 05/2015 RO Tel.:

Bardziej szczegółowo

PROGRAMATOR DO KOTŁA

PROGRAMATOR DO KOTŁA PROGRAMATOR DO KOTŁA (1102379) Niniejsza instrukcja stanowi integralną część programatora do kotła kondensacyjnego. Należy upewnić się czy wchodzi w skład jego wyposażenia. Instrukcja odsyła do zapoznania

Bardziej szczegółowo