- Iulie Analiza produsului intern brut la nivelul Regiunii Centru în perioada România. Tradiţie şi Progres Regiunea Centru

Transkrypt

1 România... Tradiţie şi Progres Regiunea Centru..... Analiza produsului intern brut la nivelul Regiunii Centru în perioada Iulie Lucrare elaborată în cadrul ADR Centru

2 Introducere Activitatea de planificare a dezvoltării regionale necesită analiza unui număr semnificativ de indicatori statistici relevanţi. Produsul intern brut este indicatorul sintetic ce caracterizează cel mai bine nivelul de dezvoltare al unui teritoriu, fiind totodată baza pentru analize socio-economice mai aprofundate. Studiul de faţă îşi propune analiza produsului intern brut regional prin prisma nivelului şi structurii acestuia, evoluţia sa în perioada , raportarea Regiunii Centru faţă nivelul naţional şi faţă de celelalte regiuni de dezvoltare precum şi evidenţierea disparităţilor intraregionale. Pentru elaborarea lucrării au fost folosite în principal datele Institutului Naţional de Statistică, date calculate conform metodologiilor utilizate de Eurostat. Dintre cele 3 metodologii de calcul al PIB-ului a fost aleasă metoda producţiei. Potrivit acestei metode, produsul intern brut a fost determinat după formula: PIB = VAB+IP+TV+SP, unde VAB = valoarea adăugată brută, IP = impozitele pe produs, inclusiv TVA, TV = taxe vamale, SP = subvenţii pe produs şi pentru import. Pentru a permite comparaţii cu alte regiuni din Europa, produsul intern brut / locuitor a fost exprimat atât în euro la paritatea cursului de schimb cât şi în euro la paritatea puterii de cumpărare. Comparaţiile temporale sunt posibile datorită deflatării 1 preţurilor curente, obţinându-se astfel indicatori în preţuri comparabile. La finalul lucrării a fost abordat un indicator statistic calitativ important pentru determinarea competitivităţii unei regiuni : productivitatea muncii. A fost analizată productivitatea muncii în profil teritorial şi sectorial şi evoluţia acesteia în perioada Nivelul şi structura produsului intern brut regional Produsul intern brut al Regiunii Centru în anul 2004 totaliza miliarde lei, reprezentând 12,2% din produsul intern brut al României, ceea ce situează regiunea pe locul al 4-lea, la acest indicator (tab. 3). Produsul intern brut/ locuitor, de 118,6 milioane lei, este cu 4,3% superior mediei naţionale şi plasează Regiunea Centru pe a treia poziţie, în urma Regiunii Bucureşti-Ilfov şi a Regiunii Vest (tab. 1). Ponderea Regiunii Centru in PIB national 12,8 12,6 % 12,4 12, , Grafic 1 1 Aplicarea unor indici prin care preturile curente sunt aduse în preturile perioadei de bază

3 Tab. 1 Produsul Intern Brut si Valoarea Adăugată Brută, pe regiuni, în 1998 si miliarde lei preturi curente - România Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucureşti- Ilfov Extraregiuni 1998 PIB , , , , , , , ,5 511,4 VAB , , , , , , , , ,8 449,5 PIB/loc (lei) x 2004 PIB , , , , , , , , ,0 2247,6 VAB , , , , , , , , ,6 1994,5 PIB/loc (lei) x Tab. 2 Evoluţia PIB, VAB, şi PIB/loc. în 2004 faţă de anul 1998, în preţuri comparabile România Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucureşti- Extraregiuni Ilfov PIB 127,9 113,6 116,8 124,2 118,4 142,9 129,9 125,3 150,4 85,4 VAB 128,9 114,2 117,5 125,4 119,9 143,6 130,2 126,2 151,1 86,2 PIB/loc 133,3 115,7 120,8 129,8 123,9 151,9 135,6 131,5 156,2 x Tab. 3 Contribuţia regiunilor la formarea Produsului Intern Brut naţional România Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucureşti- Ilfov Extraregiuni ,0 13,5 13,1 13,3 9,7 9,2 12,1 12,5 16,5 0, ,0 12,0 11,9 12,9 8,9 10,3 12,3 12,2 19,4 0,1

4 Contribuţia regiunilor la formarea Produsului Intern Brut naţional 100% 90% 80% 70% 60% 50% 40% 30% 20% 10% 0% 16,5 19,4 12,5 12,2 12,1 12,3 9,2 10,3 9,7 8,9 13,3 12,9 13,1 11,9 13, Extra-regiuni Bucureşti-Ilfov Centru Nord-Vest Vest Sud-Vest Sud Sud-Est Nord-Est Evoluţia PIB/loc în 2004 faţă de 1998 Grafic 2 -% Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucureşti- Ilfov Grafic 3

5 De-a lungul întregii perioade Regiunea Centru a ocupat fie locul al doilea fie al treilea între cele opt regiuni de dezvoltare şi s-a situat în fiecare an peste media naţională, cel mai mare ecart înregistrându-se în anul 2002 (+8%) (tab. 4). Tab. 4 Locul şi ponderea Regiunii Centru în Produsul Intern Brut naţional Locul PIB regional Locul PIB reg / loc Ponderea PIB al R. Centru în PIB al României (%) 12,5 12,6 12,7 12,4 12,6 12,6 12,2 Industria şi serviciile sunt principalele sectoare care contribuie la formarea produsul intern brut regional, deţinând o pondere de 30,2% respectiv 42,4%. Urmează agricultura şi silvicultura, cu 11,9% şi construcţiile cu 4,8% din P.I.B. (tab. 5). Pornind de la aceste date şi de la ponderile în VAB, se poate contura profilul economic regional. Regiunea Centru este cea mai industrializată regiune a ţării, ponderea industriei prelucrătoare fiind aici cea mai ridicată comparativ cu celelalte regiuni ale României şi cu 5,6% peste ponderea înregistrată la nivel naţional (29% în Regiunea Centru faţă de 23,4% la nivelul întregii ţări). Industria extractivă deţine în regiune o pondere de 2,4% faţă de 1,5% la nivel naţional, în timp ce agricultura are în Regiunea Centru cea mai redusă pondere cu excepţia Regiunii Bucureşti-Ilfov (tab. 7). Tab. 5 Evoluţia ponderii sectoarelor economice în Produsul Intern Brut Agricultura, silvicultura Industrie Construcţii Servicii România R. Centru România R. Centru România R. Centru România R. Centru ,4 13,9 26,3 31,3 5,1 4,6 42,9 38, ,3 12,0 24,8 30,1 5,0 3,9 44,9 42, ,1 11,8 27,3 33,0 4,9 4,1 45,2 39, ,4 12,3 27,7 36,2 5,3 4,7 42,9 36, ,4 11,7 28,1 34,8 5,8 5,4 44,2 37, ,6 11,5 25,0 29,7 5,8 5,6 46,4 42, ,4 11,9 24,7 30,2 5,9 4,8 46,3 42,4 Nota: s-au inclus numai elementele care formează valoarea adăugată brută

6 Ponderea principalelor sectoare economice în PIB, în anul 2004 România Regiunea Centru 12,4% 11,9% 46,3% 24,7% 42,4% 30,2% 5,9% 4,8% Agricultura Constructii Industrie Servicii Agricultura Constructii Industrie Servicii Grafic 4 Grafic 5

7 Tab. 6 Valoarea Adăugată Brută pe regiuni şi ramuri de activitate, în anul 2004 miliarde lei preţuri curente România Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucureşti- Ilfov Extraregiuni A , , , , , , , ,9 4871,0 A02 138,3 13,6 5,0 34,9 29,0 15,5 25,2 12,9 2,2 A ,0 1305,3 1410,8 4193,5 9407,9 3806,4 5299,4 6329,9 140,1 1241,7 A , , , , , , , , ,2 A ,5 5282,2 8838,5 5281, ,9 6479,8 3825,1 6453, ,2 A , , , , , , , , ,4 A , , , , , , , , ,5 A ,8 3745,5 7339,1 3304,5 3264,3 3610,4 4501,1 7494, ,7 A , , , , , , , , ,0 A ,4 4341,0 3918,5 3999,3 2724,8 3527,9 5452,7 5006, ,6 A , , , , , , , , ,6 A , , , , , , , , ,8 752,8 A , ,8 8552,3 8914,8 7896,9 7994, ,5 9622, ,4 A ,4 9052,3 7096,5 7056,3 5770,9 6548,6 8108,8 7595,8 9780,2 A ,8 5997,7 5744,2 3926,4 3028,1 6073,2 5438,4 5844, ,7 TOTAL , , , , , , , , ,6 1994,5 A01 Agricultura, vânătoare, silvicultură; A02 Pescuitul şi piscicultura; A03 Industria extractivă; A04 Industria prelucrătoare; A05 Energie electrică şi termică, gaze şi apă; A06 Construcţii; A07 comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; A08 Hoteluri şi restaurante; A09 Transporturi şi depozitare; A10 Intermedieri financiare; A11 Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor; A12 Administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public; A13 Învăţământ; A14 Sănătate şi asistenţă socială; A15 Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale

8 Modificări structurale ale produsului intern brut în perioada În intervalul s-au produs modificări structurale importante în economia regiunii. Astfel, agricultura şi silvicultura şi-au redus contribuţia la formarea VAB de la 15,6% la 13,6%, industria extractivă de la 3,9% la 2,4%, ponderea comerţului a scăzut de la 11,4% la 10,3%, iar cea a turismului de la 3,5% la 2,8%. Creşteri semnificative au înregistrat tranzactiile imobiliare si serviciile prestate firmelor (de la 8,5% la 10,5%) şi administraţia publică (de la 3,7% la 4,7%). Per total, ponderea serviciilor a crescut între 1998 şi 2004 cu 1,8 puncte procentuale, devenind cel mai important sector al economiei regiunii (tab. 7, tab. 8). Tab 7 Ponderea activităţilor în Valoarea Adăugată Brută, în anul 2004 România Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucureşti- Ilfov Extraregiuni A01 14,1 18,0 20,0 20,3 18,2 15,7 14,8 13,6 1,1 0,0 A02 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 A03 1,5 0,5 0,5 1,5 4,7 1,7 2,0 2,4 0,0 62,3 A04 23,4 23,3 20,6 28,2 20,8 23,9 25,3 29,0 18,2 0,0 A05 2,8 2,0 3,4 1,9 6,3 2,9 1,4 2,4 2,8 0,0 A06 6,7 6,2 8,5 5,8 7,0 5,9 5,6 5,4 8,1 0,0 A07 10,2 9,8 7,8 8,6 7,7 9,1 10,6 10,3 14,3 0,0 A08 2,0 1,4 2,8 1,2 1,6 1,6 1,7 2,8 2,7 0,0 A09 11,0 10,0 12,3 9,1 9,0 11,1 10,2 8,5 15,1 0,0 A10 2,5 1,6 1,5 1,4 1,4 1,6 2,0 1,9 6,3 0,0 A11 10,9 10,4 9,3 9,5 8,5 12,3 12,3 10,5 13,1 0,0 A12 5,7 5,8 5,1 5,6 6,4 5,2 4,7 4,7 7,4 37,7 A13 3,7 5,3 3,3 3,1 4,0 3,5 4,3 3,6 3,0 0,0 A14 2,8 3,4 2,7 2,5 2,9 2,9 3,0 2,8 2,3 0,0 A15 2,7 2,3 2,2 1,4 1,5 2,7 2,0 2,2 5,6 0,0 Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 Tab 8 Ponderea activităţilor în Valoarea Adăugată Brută, în anul 1998 România Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucureşti- Ilfov Extraregiuni A01 16,2 21,8 17,4 21,1 20,9 19,6 17,8 15,6 1,5 0,0 A02 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 A03 2,9 6,1 1,2 3,2 8,0-2,5 3,0 3,9 0,1 80,5 A04 23,9 22,0 25,2 26,6 19,9 20,7 23,7 29,2 22,8 0,0 A05 2,8 2,3 3,6 2,2 4,4 3,3 2,1 2,3 2,7 0,0 A06 5,7 4,9 6,7 5,1 6,0 5,9 4,9 5,2 7,0 0,0 A07 12,3 10,8 10,4 10,0 9,6 12,4 10,7 11,4 20,5 0,0 A08 2,9 2,0 4,5 1,6 2,3 2,8 2,4 3,5 3,5 0,0

9 Evoluţia produsului intern brut in perioada Produsul intern brut s-a majorat, în termeni reali, cu 25,3% în perioada , creştere sub cea înregistrată la nivel naţional (+28,1%). Prin acest ritm de creştere Regiunea Centru ocupă poziţia a patra, după Bucureşti şi Regiunea Vest şi imediat după Regiunea Nord-Vest. (tab. 2). Între 2000 şi 2004 ritmul mediu de creştere a fost de 5,2%, 2002 fiind anul cu cea mai mare creştere a PIB (+ 7,4%) (tab. 9). Cele mai dinamice ramuri în intervalul au fost tranzacţiile imobiliare şi activităţile de servicii prestate întreprinderilor (+75,7%), transporturile (+72,7%), activităţile financiar-bancare (+63,3%) si comertul (+38,2%). Scăderi, în termeni reali, au înregistrat valoarea adăugată brută realizată în administraţia publică (-21,2%) şi cea din sectorul sănătăţii şi asistenţei sociale (-8,4%) (tab. 10). Tab. 9 Evoluţia Produsului Intern Brut al Regiunii Centru în perioada Dinamica PIB (1998=100) ,6 102,3 105,6 113,4 118,7 125,3 Dinamica PIB/loc (1998=100) ,9 102,8 106,2 118,2 123,9 131,5 Dinamica PIB (an precedent=100) x 99,6 102,7 103,2 107,4 104,7 105,5 Dinamica PIB / locuitor (an precedent=100) x 99,9 102,9 103,3 111,3 104,8 106,2 PIB/loc din R. Centru comparativ cu PIB/loc al României 107,7 106,9 107,5 104, ,2 104,3 Evoluţia PIB al Regiunii Centru faţă de anul anterior România Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucureşti- Ilfov Extraregiuni A09 10,7 8,7 9,9 9,2 8,7 11,5 10,6 9,7 15,9 0,0 A10 2,0 1,4 1,5 1,5 2,2 1,6 1,7 1,6 3,9 0,0 A11 10,6 8,5 11,1 10,0 8,1 14,4 12,2 8,5 12,5 0,0 A12 3,9 4,8 3,9 4,5 4,3 3,8 4,0 3,7 2,3 21,1 A13 3,0 3,7 2,5 2,8 3,3 2,9 3,9 3,0 2,4 0,0 A14 2,5 2,9 2,2 2,5 2,5 2,8 2,9 2,3 2,0 0,0 A15 2,2 1,7 1,6 1,2 1,6 2,3 1,7 1,8 4,6 0,0 SIFIM -1,7-1,7-1,7-1,7-1,7-1,7-1,7-1,7-1,7-1,7 TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 -% Grafic 6 Tab. 10

10 Indicii Produsului Intern Brut al Regiunii Centru, pe categorii de resurse, faţă de anul Agricultura 96,2 93,7 103,3 109,9 111,0 124,4 Silvicultura 109,6 116,3 x x x x Industrie 101,0 106,9 119,8 121,7 121,1 129,6 Construcţii 84,9 96,9 113,1 130,6 144,5 129,9 Comerţ, hoteluri 108,7 102,6 88,2 100,0 124,1 138,2 Transporturi şi depozitare 86,2 99,7 157,8 167,3 172,7 175,7 Poşta, telecomunicaţii 108,0 102,5 x x x x Activităţi financiar-bancare şi asigurări 103,9 109,6 151,5 147,0 134,9 163,3 Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 115,8 109,7 111,1 131,8 159,1 172,7 Administraţie publică 96,1 95,1 78,7 85,8 91,4 78,8 Învăţământ 107,1 113,5 99,3 108,1 106,4 106,9 Sănătate şi asigurări sociale 77,3 93,9 78,0 94,2 91,5 91,6 Valoare adăugată brută 100,4 103,2 106,9 114,9 120,3 126,8 Impozit pe produs 95,0 97,5 97,5 105,6 112,7 117,4 Taxe vamale 92,0 90,5 81,5 84,3 99,9 109,1 Subvenţii pe produs 106,3 100,9 93,3 129,0 185,3 146,0 PIB 99,6 102,3 105,6 113,4 118,7 125,3 Dinamica PIB al Regiunii Centru, pe categorii de resurse, faţă de anul % Agricultura Industrie Construcţii Transporturi Act. fin.- bancare şi de asigurări Grafic 7 Tab. 11 Indicii Produsului Intern Brut al Regiunii Centru, pe categorii de resurse, faţă de anul precedent Agricultura 96,2 97,3 110,3 106,3 101,0 112,1 Silvicultura 109,6 106,2 x x x x Industrie 101,0 105,9 112,1 101,6 99,5 107,0 Construcţii 84,9 114,1 116,7 115,5 110,6 89,9 Comerţ, hoteluri 108,7 94,4 86,0 113,4 124,1 111,4 Transporturi şi depozitare 86,2 115,6 158,3 106,0 103,3 101,7 Poşta, telecomunicaţii 108,0 94,9 x x x x Activităţi financiar-bancare şi 103,9 105,5 138,3 97,0 91,8 121,1

11 asigurări Tranzacţii imobiliare şi alte servicii 115,8 94,7 101,3 118,6 120,8 108,6 Administraţie publică 96,1 99,0 82,7 109,1 106,5 86,2 Învăţământ 107,1 106,0 87,6 108,8 98,4 100,4 Sănătate şi asigurări sociale 77,3 121,5 83,0 120,9 97,1 100,1 Valoare adăugată brută 100,4 102,8 103,6 107,5 104,7 105,4 Impozit pe produs 95,0 102,6 100,0 108,3 106,8 104,1 Taxe vamale 92,0 98,4 90,0 103,5 118,5 109,2 Subvenţii pe produs 106,3 95,0 92,5 138,3 143,6 78,8 PIB 99,6 102,7 103,2 107,4 104,7 105,5 Dată fiind scăderea numărului populaţiei, produsul intern brut/locuitor a cunoscut o creştere chiar mai însemnată (+ 31,5% între 1998 şi 2004). Această creştere se datorează în proporţie de o cincime scăderii populaţiei. PIB/ locuitor la nivel regional a fost, în aceeaşi perioadă, în medie cu 6,6% peste valoarea înregistrată la nivel naţional, din anul 2001 Regiunea Centru pierzând locul al doilea în favoarea Regiunii Vest (tab. 4). Ritmul de creştere a PIB/ locuitor plasează regiunea noastră pe al patrulea loc, după Bucureşti Regiunea Vest si Regiunea Nord-Vest (tab. 2). PIB/ locuitor, exprimat în euro, la cursul de schimb, a ajuns în anul 2004 la 2927 euro, în creştere cu 39,4% faţă de nivelul din 2001 (tab. 14), iar valoarea indicatorului exprimată în euro, la paritatea puterii de cumpărare 2, a atins 7614 euro, cu 32% peste nivelul anului 2001 (tab. 15). În 2004, PIB/ locuitor al Regiunii Centru atingea doar 33,5% din nivelul mediu înregistrat în ţările Uniunii Europene (U.E.-25). Tab.12 Indicii de disparitate ai Produsului Intern Brut /locuitor România 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 Nord-Est 79,8 74,0 70,0 71,7 71,5 72,3 69,3 Sud-Est 100,1 92,7 88,9 86,2 85,9 85,7 90,8 Sud 85,8 83,3 81,5 79,4 80,0 81,2 83,6 Sud-Vest 90,0 89,8 83,8 84,0 79,9 84,7 83,5 Vest 100,9 115,5 102,6 106,0 108,3 112,9 114,7 Nord-Vest 95,5 96,1 93,0 92,3 94,1 96,6 97,3 Centru 105,9 106,9 107,1 104,9 108,0 107,2 104,3 Bucureşti-Ilfov 162,2 170,7 206,8 211,6 208,2 194,0 190,6 2 monedă convenţională care ia în considerare diferenţele între nivelurile naţionale ale preţurilor

12 Indicii de disparitate ai PIB/loc, în anul , % ,7-9,2-16,4-16,5 14,7-2,7 4, Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucureşti- Ilfov Dif. in % fata de nivelul national Grafic 8 Tab. 13 Produsul Intern Brut /locuitor al regiunilor de dezvoltare, exprimat în euro (la cursul de schimb) România Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucureşti- Ilfov Tab. 14 Produsul Intern Brut /locuitor al regiunilor de dezvoltare, exprimat în euro (la paritatea puterii de cumpărare) România Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucureşti- Ilfov

13 -euro PIB/loc, in euro la paritatea puterii de cumparare, in anul Nord-Est 2.Sud-Est 3.Sud 4.Sud-Vest 5.Vest 6.Nord-Vest 7.Centru 8.Bucureşti-Ilfov Grafic 9 Produsul intern brut al judeţelor din Regiunea Centru Contribuţia judeţelor la formarea PIB regional este cuprinsă între 26,9% (Braşov) şi 8,1% (Covasna) (tab. 18). Ponderea judeţelor în PIB. regional a înregistrat variaţii semnificative între 1998 şi 2004, consecinţă a ritmurilor diferite de creştere a PIB la nivel judeţean. Astfel, judeţul Alba a înregistrat cea mai mare creştere a contribuţiei la formarea PIB al regiunii (cu 2,8 puncte procentuale), fiind urmat de Sibiu (+1,5 puncte procentuale). In schimb a scăzut ponderea judeţului Mureş cu 2%, iar cea a judeţului Covasna cu 0,6%. Tab. 15 Ponderea judeţelor în Produsul Intern Brut regional Reg. Centru 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 Alba 11,4 12,5 13,0 12,4 11,9 13,6 14,2 Brasov 28,2 28,0 26,9 27,9 28,5 27,8 26,9 Covasna 8,7 8,1 8,7 7,8 8,1 7,7 8,1 Harghita 10,7 11,6 12,2 10,7 10,7 10,5 10,4 Mures 24,9 23,7 23,6 24,5 20,4 23,3 22,9 Sibiu 16,0 16,0 15,6 16,7 20,4 17,1 17,5

14 Contribuţia judeţelor la formarea PIB regional 22,9% 17,5% 10,4% 8,1% 14,2% 26,9% Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu Grafic 10 Structura PIB al judeţelor din Regiunea Centru Ponderea deţinută în VAB de diversele activităţi ale economiei naţionale diferă în mod semnificativ de la un judeţ la altul. Astfel, agricultura şi silvicultura deţineau, în 2004, cea mai ridicată pondere în judeţul Covasna (25,4%) şi cele mai scăzute în judeţele industrializate ale regiunii: Braşov (8,4%) şi Sibiu (9,9%). Industria prelucrătoare este cel mai bine reprezentată în judeţele Braşov (30,9%) si Sibiu (30,6%), în timp ce industria extractivă deţine ponderi importante în judeţele cu resurse minerale semnificative: Alba (minereuri neferoase: 5%) si in Mureş (gaze naturale: 4,7%). Beneficiind de resursele naturale existente în zonă, industria energiei electrice s-a dezvoltat cel mai bine în judeţul Mureş (4,3% din total VAB), aici fiind amplasată o importantă termocentrală. Sectorul construcţiilor înregistrează cea mai amplă dezvoltare în judeţele Sibiu (6,8%) şi Braşov (6,4%). Ponderea comerţului in cele 6 judete este cuprinsa intre 9,9% si 10,9 din VAB totală. Existenţa staţiunilor turistice şi balneare din partea de sud si sud-est a regiunii a contribuit la valorificarea importantului potenţial turistic din zonă, acest lucru reflectându-se în ponderea deţinută de valoarea adăugată brută realizată de domeniul hotelurilor şi restaurantelor: Braşov (3,7%), Sibiu (3,2%). Aflat în strânsă corelare cu nivelul general de dezvoltare economică şi beneficiind de existenţa a două importante aeroporturi şi de arterele rutiere şi feroviare care străbat regiunea, sectorul transporturilor cunoaşte cea mai mare dezvoltare în judeţul Braşov ( municipiul Braşov important nod rutier şi feroviar - 11% din VAB ) (tab. 18).

15 Tab. 16 Valoarea Adăugată Brută pe judeţe şi ramuri de activitate miliarde lei preţuri curente Regiunea Centru Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu A , ,4 4514,6 9307,5 4640,4 A02 12,9 0,8 5,7 2,4 3,8 0 0,2 A ,9 1914,3 80,5 153,9 643,1 2891,2 646,9 A , , ,7 5890,2 8226, , ,7 A , ,1 178,8 307,3 2658,9 511,5 A ,2 1816,3 4639,1 568,1 773,9 3533,4 3191,4 A ,2 3962,7 7723,9 2307,8 3031,4 5805,2 4740,2 A ,2 750,7 2688,1 584,2 562,3 1400,8 1508,1 A ,5 2780,2 7966,9 1136,1 2283,1 5137,8 3631,4 A ,6 592,4 1480,8 431,7 491,5 927,5 1082,7 A , , ,2 4997,7 6318,5 A , ,5 1330, ,3 1909,5 A ,3 1344,7 2414,4 835,5 1198,8 2005,2 1823,7 A ,8 1012,8 1681,1 593,6 784,6 2024, A ,1 932,4 1498,4 401,7 457,7 1536,5 1017,4 TOTAL , , , ,6 A01 Agricultura, vânătoare, silvicultură; A02 Pescuitul şi piscicultura; A03 Industria extractivă; A04 Industria prelucrătoare; A05 Energie electrică şi termică, gaze şi apă; A06 Construcţii; A07 comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; A08 Hoteluri şi restaurante; A09 Transporturi şi depozitare; A10 Intermedieri financiare; A11 Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor; A12 Administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public; A13 Învăţământ; A14 Sănătate şi asistenţă socială; A15 Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale Ponderea principalelor sectoare economice in VAB in % 90% 75% 60% 45% 30% 15% 0% Servicii Construcţii Industrie Agric., silv Reg. Centru Alba Covasna Harghita Sibiu Grafic 11

16 Tab. 17 Ponderea activităţilor în Valoarea Adăugată Brută Regiunea Centru Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu A01 15,6 13,1 13,6 23,1 18,9 16,8 10,5 7,4 8,4 27,1 24,8 25,4 24,4 17,7 16,2 12,8 15,0 15,2 11,5 8,6 9,9 A02 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 A03 3,9 4,7 2,4-9,8 3,4 5,0 0,1 0,1 0,1 1,2 0,7 0,7-0,9 2,1 2,3 16,4 0,1 4,7 5,9 19,5 1,4 A04 29,2 31,0 29,0 29,9 29,8 27,7 29,7 36,7 30,9 30,1 31,8 27,0 27,1 31,5 29,5 29,1 28,9 27,1 28,6 25,3 30,6 A05 2,3 3,2 2,4 2,7 2,4 1,3 2,3 4,1 3,2 1,6 1,4 0,8 1,7 1,6 1,1 2,7 5,5 4,3 2,1 1,5 1,1 A06 5,2 6,0 5,4 5,2 4,7 4,7 7,4 6,1 6,4 4,1 3,5 2,6 3,0 2,1 2,8 3,6 8,6 5,8 6,2 7,0 6,8 A07 11,4 9,1 10,3 9,8 8,6 10,3 13,0 9,7 10,7 11,2 8,9 10,6 12,1 9,4 10,9 8,8 10,0 9,5 13,5 7,5 10,1 A08 3,5 2,5 2,8 2,1 1,3 1,9 6,0 3,4 3,7 1,9 3,3 2,7 2,6 3,2 2,0 2,0 1,8 2,3 4,2 2,0 3,2 A09 9,7 9,3 8,5 11,0 10,1 7,2 12,5 11,3 11,0 5,1 6,2 5,2 8,1 8,6 8,2 7,9 9,7 8,4 9,9 7,3 7,7 A10 1,6 2,0 1,9 2,2 2,2 1,5 1,3 2,0 2,1 1,8 1,8 2,0 2,0 2,2 1,8 1,3 2,2 1,5 1,6 1,8 2,3 A11 8,5 9,5 10,5 12,5 4,8 8,3 9,2 11,5 12,2 7,0 7,9 8,6 9,0 11,7 10,9 7,1 6,8 8,1 7,0 11,6 13,5 A12 3,7 3,3 4,7 4,8 5,6 6,7 3,1 2,7 3,6 3,6 4,1 6,1 4,4 3,7 5,8 3,4 3,0 4,1 3,9 2,5 4,1 A13 3,0 3,1 3,6 3,6 3,5 3,5 2,8 2,9 3,3 2,7 3,1 3,8 3,8 3,6 4,3 2,4 3,4 3,3 3,3 2,7 3,9 A14 2,3 2,2 2,8 2,9 2,6 2,6 1,8 1,6 2,3 2,5 2,2 2,7 3,0 2,2 2,8 2,5 2,7 3,3 2,1 2,1 3,2 A15 1,8 2,3 2,2 1,8 3,3 2,4 2,0 1,7 2,1 1,7 1,5 1,8 1,6 1,6 1,6 1,6 3,4 2,5 1,9 2,0 2,2 SIFIM -1,7-1,2 - -1,7-1,2 - -1,7-1,2 - -1,7-1,2 - -1,7-1,2 - -1,7-1,2 - -1,7-1,2 - TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 A01 Agricultura, vânătoare, silvicultură; A02 Pescuitul şi piscicultura; A03 Industria extractivă; A04 Industria prelucrătoare; A05 Energie electrică şi termică, gaze şi apă; A06 Construcţii; A07 comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; A08 Hoteluri şi restaurante; A09 Transporturi şi depozitare; A10 Intermedieri financiare; A11 Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor; A12 Administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public; A13 Învăţământ; A14 Sănătate şi asistenţă socială; A15 Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale

17 Ponderea agriculturii şi silviculturii în VAB % R. Centru Alba Covasna Harghita Sibiu Grafic 12 Ponderea industriei prelucrătoare în VAB % R. Centru Alba Covasna Harghita Sibiu Grafic 13 Ponderea transporturilor în VAB 12 10,5 -%- 9 7,5 6 4,5 R. Centru Alba Covasna Harghita Sibiu Grafic 14 2

18 Raportându-ne la nivelul regional, constatăm în judeţul Braşov concentrări în următoarele domenii: turism (35,9% din VAB din turism la nivel regional), transport (34,7%), industria energetică (35,7%), industria prelucrătoare (28,5%). Judeţul Mureş deţinea 45,7% din VAB obţinută în industria extractivă, 41,2% din industria energetică şi 25,5% din VAB obţinută în agricultură la nivel regional, iar judeţul Alba deţinea 30,2% din VAB realizată de industria extractivă din Regiunea Centru. Tab. 18 Ponderea judeţelor în valoarea adăugată brută regională, pe activităţi ale economiei naţionale, în anul %- Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu A01 17,8 16,5 15,1 12,4 25,5 12,7 A02 6,2 44,2 18,6 29,5-1,6 A03 30,2 1,3 2,4 10,2 45,7 10,2 A04 13,7 28,5 7,5 10,5 21,3 18,4 A05 7,6 35,7 2,8 4,8 41,2 7,9 A06 12,5 31,9 3,9 5,3 24,3 22,0 A07 14,4 28,0 8,4 11,0 21,1 17,2 A08 10,0 35,9 7,8 7,5 18,7 20,1 A09 12,1 34,7 5,0 10,0 22,4 15,8 A10 11,8 29,6 8,6 9,8 18,5 21,6 A11 11,4 31,2 6,6 10,7 17,7 22,4 A12 20,6 20,6 10,6 12,9 20,0 15,2 A13 14,0 25,1 8,7 12,5 20,8 19,0 A14 13,3 22,1 7,8 10,3 26,7 19,7 A15 16,0 25,6 6,9 7,8 26,3 17,4 Total 14,4 26,9 8,1 10,4 22,8 17,4 A01 Agricultura, vânătoare, silvicultură; A02 Pescuitul şi piscicultura; A03 Industria extractivă; A04 Industria prelucrătoare; A05 Energie electrică şi termică, gaze şi apă; A06 Construcţii; A07 comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; A08 Hoteluri şi restaurante; A09 Transporturi şi depozitare; A10 Intermedieri financiare; A11 Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor; A12 Administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sistemul public; A13 Învăţământ; A14 Sănătate şi asistenţă socială; A15 Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale Evoluţia PIB/ locuitor la nivel judeţean in intervalul Valoarea PIB/ locuitor, în anul 2004, era superioară mediei regionale în judeţele Braşov, Sibiu şi Mureş, cea mai scăzută valoare înregistrându-se în Harghita (cu 12,4% sub nivelul regional şi cu 14% sub nivelul naţional) (tab. 20). Analizând perioada , se constată tendinţe de creştere a raportului dintre PIB/ loc. la nivel judeţean şi PIB/ loc. la nivel naţional (indicele de disparitate teritorială) pentru judeţele Alba (de la 80,2% la 98,5%) şi Sibiu (de la 101,1% la 109,1%) şi de scădere pentru judeţele Covasna (de la 105,3% la 96,2%) şi Mureş (de la 116,3% la 103,7%) (tab. 20). Comparativ cu alte regiuni europene, doar judeţul Braşov se apropie, în ce priveşte PIB/locuitor de nivelul celor mai sărace regiuni din Uniunea 2

19 Europeană (3350 euro la cursul de schimb şi 8716 euro la paritatea puterii de cumpărare, în anul 2004) (tab. 20). (Eszak-Magyarorszag, Eszak-Alfold Ungaria; Lubelskie, Podkarpackie, Swietokrzyskie, Podlaskie, Opollskie Polonia; Vychodne Slovensko - Slovacia). Judeţele regiunii au cunoscut ritmuri foarte diferite de creştere a produsului intern brut. Dacă judeţul Alba a înregistrat o creştere, în termeni reali, a PIB-ului, între 1998 şi 2004, de 56%, iar Sibiul de aproape 36,8%, creşterea înregistrată în judeţul Mures, în aceeaşi perioadă, a fost de doar 14,8% (tab. 21). Creşterea puternică a PIB-ului judeţului Alba în anii 2003 şi 2004 a fost determinată atât de dezvoltarea unor ramuri ale industriei prelucrătoare (industria alimentară, industria lemnului) cât şi reducerii semnificative a subvenţiilor acordate industriei miniere şi a restrângerii activităţii din acest sector. Subvenţiile acordate sectorului minier din judeţul Alba au condus în anul 1998 la o contribuţie negativă de aproape 10% la formarea VAB a judeţului. (tab 17). Tab. 19 Indicii de disparitate ai Produsului Intern Brut România = Regiunea Centru 105,9 106,9 107,1 104,9 108,0 107,2 104,3 Alba 80,2 89,2 93,2 87,1 84,9 96,3 98,5 Brasov 125,3 125,5 121,4 123,3 132,2 127,5 119,4 Covasna 105,7 100,0 107,2 93,4 98,6 93,5 96,2 Harghita 87,8 96,2 101,3 87,2 89,4 87,0 84,0 Mures 116,3 111,6 111,5 112,4 95,4 108,4 103,7 Sibiu 101,1 101,9 100,1 104,1 132,2 110,1 109,1 Observaţie: înregistrarea în anul 2002 a întregii activităţi de extracţie de gaz natural în judeţul în care se află sediul administrativ al societăţii a avut ca rezultat înregistrarea unor anomalii statistice pentru judeţele Sibiu şi Mureş în anii 2002 şi

20 15 Indicii de disparitate ai PIB judeţean, în anul 2004 Reg Centru = ,5 4,6 5 -% ,6-7,8-0, ,5 Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu Dif. in % faţă de nivelul regional Tab. 20 Produsul Intern Brut / locuitor, pe judeţe, în perioada Grafic 15 - euro - la cursul de schimb la paritatea puterii de cumpărare Centru Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu Evoluţia PIB/loc în Regiunea Centru eurola cursul de schimb la paritatea puterii de cumparare Grafic 16 2

21 Tab. 21 Indicii de evoluţie ai PIB, pe judeţe, faţă de anul România 98,7 100,9 106,7 112,2 118,0 128,0 Reg. Centru 99,6 102,3 105,6 113,4 118,7 125,3 Alba 109,2 116,2 114,8 118,1 141,2 156,0 Brasov 98,7 97,3 104,3 114,3 117,0 119,3 Covasna 93,4 102,5 94,7 105,7 105,3 117,3 Harghita 108,2 116,3 105,9 113,6 116,4 121,9 Mures 94,7 96,8 103,5 92,8 110,7 114,8 Sibiu 99,5 100,1 110,1 144,4 126,9 136,8 Evoluţia PIB faţă de anul % Reg. Centru Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu Grafic 17 Tab. 22 Indicii de evoluţie ai PIB, pe judeţe, faţă de anul precedent România 98,7 102,2 105,8 105,1 105,2 108,5 Reg. Centru 99,6 102,7 103,2 107,4 104,7 105,5 Alba 109,2 106,4 98,8 102,9 119,6 110,5 Brasov 98,7 98,6 107,2 109,6 102,3 102,0 Covasna 93,4 109,7 92,4 111,6 99,6 114,4 Harghita 108,2 107,5 91,0 107,3 102,4 104,8 Mures 94,7 102,2 106,9 89,6 119,4 103,7 Sibiu 99,5 100,6 110,0 131,2 87,8 107,8 2

22 Productivitatea muncii Un indicator derivat deosebit de important pentru analiza economică este productivitatea muncii. În anul 2004 productivitatea muncii la nivel regional a fost de mii lei/ persoană ocupată/ an, fiind foarte apropiata de cea inregistrata la nivelu naţional (tab. 23). După ce în 2000 productivitatea muncii în Regiunea Centru a fost cu 2,7% peste media naţională, în perioada următoare, ecartul dintre nivelul indicatorului la nivel regional şi cel la nivel naţional s-a redus. Comparativ cu nivelul mediu din Uniunea Europeană, productivitatea muncii din Regiunea Centru atingea, în 2004, doar 36,6% din acesta. Productivitatea muncii s-a mărit între 1998 şi 2004 cu 36,3%, cea mai mare creştere anuală înregistrându-se în 2002 (+8,1%) (tab. 23). Creşterea productivităţii muncii în intervalul s-a datorat atât creşterii, în termeni reali, a valorii adăugate brute cât şi reducerii numărului populaţiei ocupate cu aproximativ 81 mii persoane (-7,4%). Tab. 23 Evoluţia productivităţii muncii în Regiunea Centru în perioada Productiv. muncii în Reg. Centru (mii lei/pers ocupată/an) Rap între productivitatea la nivel reg şi cea la nivel naţional 101,1 99,9 102,7 101,2 100,9 102,0 99,9 Dinamica productivităţii faţă de 1998 x 101,4 104,4 110, ,4 136,3 Dinamica productivităţii faţă de anul precedent x 101,4 103,0 106,0 108,1 105,7 107,8 Judeţul Braşov înregistrează cea mai mare productivitate a muncii (315,4 mil. lei/ persoană ocupată), fiind urmat de judeţul Sibiu (282,4 mil. lei/ pers. ocupată/an), la polul opus situându-se judeţele Harghita ( 226,3 mil lei/pers ocupată) şi Alba (230,2 mil lei / pers ocupată) (tab. 24). Judeţul Alba a avut cel mai mare progres în domeniul productivităţii muncii (+61,8%), cea mai scăzută rată de creştere înregistrându-se în judeţul Mureş (+20,3%) (tab. 25). Cele mai eficiente sectoare din regiune sunt construcţiile (327,8 mil. lei/ pers. ocupată) şi serviciile (326,2 mil lei/ pers ocupată), la polul opus situânduse agricultura ( 137,8 mil. lei/ pers. ocupată doar 51,6% din media pe economie la nivel regional) (tab. 28), această diferenţiere reflectându-se şi în productivitatea muncii la nivel judeţean (tab. 24). 2

23 Tab. 24 Productivitatea muncii în judeţele Regiunii Centru în perioada mii lei / pers. ocupată România Regiunea Centru Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu Tab. 25 Dinamica productivităţii muncii faţă de anul România 102,6 102,8 110,6 119,8 125,4 137,9 Regiunea Centru 101,4 104,5 110,7 119,7 126,4 136,3 Alba 108,7 113,1 115,8 117,1 144,3 161,8 Braşov 101,0 106,5 115,9 126,2 133,0 137,4 Covasna 101,8 109,9 105,5 118,0 114,4 131,4 Harghita 110,3 115,0 109,8 126,8 132,5 143,0 Mureş 97,1 95,8 106,0 94,9 111,0 120,3 Sibiu 98,0 101,5 111,3 147,6 131,2 140,2 Dinamica productivităţii muncii faţă de anul % Reg. Centru Alba Braşov Covasna Harghita Mureş Sibiu Grafic 18 2

24 Tab. 26 Dinamica productivităţii muncii faţă de anul precedent România 102,6 100,2 107,6 108,3 104,6 110,0 Regiunea Centru 101,4 103,0 106,0 108,1 105,7 107,8 Alba 108,7 104,0 102,5 101,1 123,2 112,1 Braşov 101,0 105,4 108,8 108,9 105,4 103,3 Covasna 101,8 107,9 96,1 111,9 96,9 114,8 Harghita 110,3 104,2 95,4 115,5 104,5 107,9 Mureş 97,1 98,7 110,6 89,5 117,1 108,4 Sibiu 98,0 103,5 109,6 132,6 88,9 106,8 Tab. 27 Evoluţia populaţiei ocupate în perioada mii faţă de 1998 (%) Romania 8812,6 8419,6 8629,3 8562, ,5 8238,3 93,5 Regiunea Centru ,6 1063,9 1044,8 1041,9 1024,9 1007,3 92,6 Alba 172,9 173,5 177,7 172,4 176,5 171,1 167,8 97,1 Brasov 261,5 253,9 238,4 237,2 239,5 230,5 229,0 87,6 Covasna 96, ,1 87,3 87,4 88,9 86,7 89,5 Harghita 144,7 140, , ,6 123,4 85,3 Mures 243,4 235,7 245,7 239,6 240,8 243,5 234,4 96,3 Sibiu 168,6 169, ,7 163,3 166,0 98,5 Tab. 28 Productivitatea muncii pe principalele sectoare ale economiei naţionale, în anul mii lei / pers. ocupată - Regiunea Centru Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu Agricultură silvicultură, pescuit Industrie Constructii Servicii Total Grafic 19 2

25 Productivitatea muncii în Regiunea Centru, pe sectoare economice, în anul 1998 mil lei/pers ocupata/an Agricultura Industrie Constructii Servicii Productivitatea muncii în Regiunea Centru, pe sectoare economice, în anul 2004 Grafic mil lei/pers ocupata/an Agricultura Industrie Constructii Servicii Productivitatea muncii, pe judeţe, în anul 2004 mil lei/pers ocupata/an Alba 2. Braşov 3. Covasna 4. Harghita 5. Mureş 6. Sibiu Grafic 21 2

26 Concluzii - Regiunea Centru se numără printre cele mai dezvoltate regiuni ale ţării, ocupând locul al treilea in ce priveşte PIB /locuitor, după Regiunea Bucureşti- Ilfov şi Regiunea Vest - regiunea a înregistrat un ritm mediu anual de creştere a produsului intern brut/ locuitor de 5,2% în perioada Menţinerea ritmurilor actuale de creştere a PIB/ locuitor pentru Regiunea Centru şi pentru celelalte 7 regiuni de dezvoltare va permite păstrarea locului ocupat de regiunea noastră la nivel naţional, rămânând totuşi departe de media înregistrată la nivel european - putem vorbi totodată de o creştere calitativă a produsului intern brut al Regiunii Centru. Ponderea agriculturii şi a silviculturii s-a redus de la 13,9% în 1998 la 11,9% din PIB în anul 2004, în timp ce ponderea serviciilor s-a mărit în aceeaşi perioadă de la 38,8% la 42,4% din PIB regional - disparităţile intraregionale se menţin chiar dacă asistăm la o tendinţă de reducere a acestora. Judeţul Alba, prin ritmul superior de creştere a PIB ului a redus decalajul faţă de judeţele mai dezvoltate ale regiunii. - creşterea economică a fost susţinută de dinamica foarte bună a productivităţii muncii, în perioada înregistrându-se un ritm mediu anual de creştere a productivităţii de 6,9%, iar în intervalul sporul total al productivităţii muncii a fost de 36,3% 2