Dragi oaspeți ai FFIR,

Transkrypt

1

2 Dragi oaspeți ai FFIR, Bine ați venit la FFIR-ul de 10! În an de centenar național, festivalul nostru (și al dumneavoastră) își sărbătorește propria cifră rotundă. Mergând pe urmele acestei coincidențe care onorează și obligă, am (re)descoperit un document adeseori citat, rareori citit: Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia din 18 Noiembrie / 1 Decembrie Printre multe lucruri deștepte, neașteptate ori de-a dreptul tulburătoare (citiți pasajul dedicat popoarelor conlocuitoare, de pildă!), se află acolo, proclamat ca țel pentru țara ce tocmai se năștea, următorul principiu: Desăvârșită libertate de presă, asociere și întrunire, liberă propagandă a tuturor gândurilor omenești. Pe lângă farmecul nebun al exprimării într-o limbă română de o muzicalitate emoționantă, formula de mai sus adună în ea esențele tari de la care se revendică și festivalul al cărui deceniu de existență ne bucurăm să îl sărbătorim împreună cu dumneavoastră. Desfășurate, începând din acest an, sub umbrela Râșnov Society Debate Forum, dezbaterile FFIR privilegiază libertatea, gândul și eleganța exprimării lui. Parte din Râșnov Education Society, Școala de Vară Astra oferă, anual, unui grup de 40 de tineri studenți din marile orașe ale țării și din Republica Moldova șansa de a se întruni și de a dezbate, pe bază de raționamente atent argumentate, unele dintre cele mai relevante teme de larg interes ale momentului. Râșnov Music Society propune, în cadrul sofisticat al Bisericii Evanghelice și în cel exuberant al Grădinii Cetății Râșnov, o serie de concerte cu sonorități variind de la baroc timpuriu la indie rock, de la chitară clasică la folk, de la world music improvisation la jazz. Râșnov Film Society propune, în premieră la FFIR 2018, o competiție dedicată filmului documentar, ce adună 8 titluri dedicate unor evenimente întâmplate pe patru continente în trecutul recent, în anii 70, în timpul celui de-al doilea război mondial, dar și în urmă cu două milenii! În spiritul documentului-cheie al Marii Unirii, Festivalul de Film și Istorii Râșnov încearcă, așadar, să facă propagandă gândurilor și emoțiilor omenești. E felul nostru de a omagia eroii centenarului. Cei care au făcut posibil evenimentul de acum un veac, cei care l-au onorat prin exemplul personal în suta de ani care a urmat, cei care vor continua să înfăptuiască binele în anii ce vor veni. Echipa FFIR

3 Subiecte relevante, filme deştepte, lectori carismatici, public inteligent, dezbateri memorabile, concerte sofisticate, clădiri venerabile, cântări exuberante în aerul nopţilor carpatine, expoziţii, standuri de cărţi. 10 zile în Cetatea Râşnovului la sfârşit de iulie. Fără covor roşu, fără fiţe, fără isterie, fără breaking news. Ca să înţelegi ce ţi se întâmplă! Festivalul de Film şi Istorii de la Râşnov (FFIR) a apărut în anul 2009 din dorinţa valorificării unui capitol important al cinematografiei locale şi mondiale, dar şi din nevoia de a produce în spaţiul public românesc discuţii despre teme al căror impact temporal depăşeste efemeritatea clipei. S-a născut astfel un eveniment unic pe piaţa culturală românească în care Istoria şi Filmul Istoric stârnesc gânduri şi pasiuni, informează şi emoţionează, ridică întrebări şi dezbat răspunsuri. O întâmplare proaspată şi relaxată, care înţelege să mixeze în chip firesc rigoarea şi umorul. Cu nouă ediţii la activ, FFIR face deja parte din identitatea culturală a Râşnovului, marcând spectaculoasa ascensiune a oraşului transilvan în topul naţional al destinaţiilor cultural-turistice (peste vizitatori pe an). Festivalul de film şi istorii Râşnov 1

4 Rezoluţiune Adunării Naţionale de la Alba Iul ia din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918 I. Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre. II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal. III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Naţională proclamă următoarele: 1. Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc. 2. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat. 3. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament. 4. Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti. 5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii. 6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus. 2 Festivalul de film şi istorii Râşnov

5 IV. Adunarea Naţională dă expresie dorinţei sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaţionale. V. Românii adunaţi în această Adunare Naţională salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul Monarhiei austro-ungare şi uniţi cu ţara mamă România. VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea naţiunilor subjugate până aici în Monarhia austro-ungară, anume naţiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană şi hotărăşte ca acest salut al său să se aducă la cunoştiinţa tuturor acelor naţiuni. VII. Adunarea Naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest război şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii române. VIII. Adunarea Naţională dă expresiune mulţumirei şi admiraţiunei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizaţiunea de ghiarele barbariei. IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunei române din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, Adunarea Naţională hotărăşte instituirea unui Mare Sfat Naţional Român, care va avea toată îndreptăţirea să reprezinte naţiunea română oricând şi pretutindeni faţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile pe care le va afla necesare în interesul naţiunii. Festivalul de film şi istorii Râşnov 3

6 Exemple ale moralității și consecvenței politice pentru construcția unei națiuni vrednice și demne - Iuliu Maniu, Ilie Lazăr, Corneliu Coposu Autor: Ion-Andrei Gherasim Tema pe care am ales-o pentru ediția jubiliară a Festivalului de la Râșnov este o temă necesară și care trebuie să servească ca model de conduită pentru viitoarea elită a României, cea care este datoare să construiască, sau mai bine zis, să reconstruiască, ceea ce înaintașii noștri au făcut cu atâtea sacrificii acum 100 de ani: o națiune demnă, mândră și respectată de toată lumea. Cele trei personalități despre care am ales să vorbesc întruchipează la un loc modelul de om politic dedicat celorlalți, modelul de om dedicat Cetății și nu avenirii lor proprii, modelul de jertfă și luptă până la capăt, pentru un crez, pentru principii și valori adevărate. Iuliu Maniu, Ilie Lazăr și Corneliu Coposu au demonstrat prin faptele lor că, nici politica, nici democrația, și in nici un caz creștinismul, nu pot fi mijloace în vederea unui scop și al unui interes personal, ele sunt obiective, condiții sine qua non de dăinuire. De ce tinerii de azi care au ales calea grea a politicii, a diplomației și a luptei pentru adevăr și dreptate este vital să ia exemplu de la astfel de oameni? Pentru că, așa cum atât de frumos și de profund, spunea Sfântul Francis de Salles, teolog, filosof, episcop din sec. al 16-lea: bârfeala și intriga sunt crime, deoarece omul are 3 vieți: cea spirituală, duhovnicească, care izvorăște și sălăşluiește prin harul lui Dumnezeu, cea trupească, pe care o avem cât trăim și sufletul sălăşluiește în noi, și, cea civilă, care se află în bunul renume, în reputație. Speranța este un atribut al tinereții! Tinerii care au ales calea grea a politicii, trebuie să fie întăriți în convingerea că nu au făcut-o pentru parvenire socială sau materială, nu din interes sau vanitate, ci cu intenția clară de a sluji țara, neamul și pe toţi cei ce au cu adevărat nevoie. Destinele celor 3 Oameni au fost legate puternic, viețile lor au fost dedicate unui crez, unui ideal pe care foarte puțină lume îl mai înțelege la ora actuală. Tocmai de aceea, datoria noastră a celor care am citit, am aflat, i-am cunoscut îndeaproape, este să dăm, să transmitem mai departe generațiilor viitoare, pentru ca întunericul să fie învins, iar adevărul și dreptatea să triumfe. Îi mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a oferit șansa și posibilitatea să fac parte dintr-o familie care a făcut istorie, care s-a jertfit și a luptat dezinteresat pentru neam și țară, pentru principii și valori adevărate. Când ai o astfel de moștenire, nu poți decât să te lupți până la capăt pentru a transmite mai departe și a convinge pe ceilalți că doar prin credință, muncă și sacrificii se poate realiza ceva trainic în această lume. 4 Festivalul de film şi istorii Râşnov

7 Festivalul de film şi istorii Râşnov 5

8 Competiţia de documentare Juriul: Pierre-Henri Deleau, Irina Margareta Nistor, Gabriela Albu, Claudia Nedelcu Duca, Bogdan-Florin Popovici 1950: Revolta naționalistă / 1950: La Insurrección Nacionalista Competiţia de documentare Regie: José Manuel Dávila Porto Rico 2017, 105 minute Cinci portoricani, care au participat la insurecția naționalistă din 1950 pentru eliberarea teritoriului Porto Rico de sub administrația Statelor Unite ale Americii vorbesc despre istoria acestei bătălii uitate şi consecinţele pe care înfruntarea celui mai puternic guvern din lume le-a avut asupra lor. Amintiri ale misionarilor / Mémoire de Missionnaires Competiţia de documentare Regie: Delphine Wil Belgia 2017, 56 minute În secolul trecut, oameni ai bisericii au mers în Congo ca să ducă mai departe Cuvântul lui Dumnezeu. În Mémoire de Missionnaires, ultimii martori ai acelor vremuri îşi povestesc amintirile. Experienţele trăite, contradicţiile şi şocul cultural îi marchează pentru totdeauna. Amintirile lor adeseori mărturisesc o parte a istoriei coloniale, despre care se comentează de multe ori, dar care nu este cunoscută. Ei oferă o perspectivă critică lucidă asupra creştinării Africii. Dacii liberi Competiţia de documentare Regie: Andrei Gorgan & Monica Lăzurean-Gorgan România 2018, 62 minute Locuitorii unui sat dacic, un istoric şi un arheolog care fac parte dintr-un grup de reconstituiri istorice, un grup de mistici daci, un organizator de proteste, administratorul sitului UNESCO Sarmisegetusa Regia şi participanţii la Congresul de Dacologie. Pe toţi îi uneşte pasiunea comună pentru daci. Dar fiecare dintre ei are viziuni diferite despre un episod istoric care devine din ce în ce mai cunoscut în România. Fiecare suflet al corpului meu / Tutte le anime del mio corpo Competiţia de documentare Regie: Erika Rossi Italia 2017, 59 minute După ce găseşte jurnalul de război al mamei sale, scris în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, o fiică descoperă cine era ea cu adevărat. O călătorie în istoria unei familii, în relaţia dintre o mamă şi fiica ei, în secretele pe care le păstrăm şi motivele pentru care alegem să facem asta. 6 Festivalul de film şi istorii Râşnov

9 PRODUKCJA: Instytut Pamięci Narodowej SCENARIUSZ I REŻYSERIA: Konrad Starczewski ZDJĘCIA: Konrad Starczewski, Piotr Wiejak, Rafał Pękała MONTAŻ: Marcin Sucharski MUZYKA: Izabela Szoszkiewicz ANIMACJE: 2istudio KONSULTANCI HISTORYCZNI: Tomasz Sudoł, Maciej Żuczkowski POSTPRODUKCJA: 2istudio WSPÓŁPRACA: Instytut Polski i Muzeum im. gen. Sikorskiego, Studium Polski Podziemnej, Wytwórnia Filmów Dokumentalnych i Fabularnych, Archiwum Instytutu Hoovera, Archiwum Państwowe w Lublinie, Katolicki Uniwersytet Lubelski im. Jana Pawła II. Operaţiunea nunta / Operācija Kāzas Competiţia de documentare Regie: Anat Zalmanson-Kuznetsov Israel, Letonia 2016, 62 minute Leningrad Un grup de tineri evrei sovietici, cărora li s-au refuzat vizele de ieşire din ţară pune la cale deturnarea unui avion fără pasageri şi fuga din ţară. 45 de ani mai târziu, realizatoarea de film Anat Zalmanson-Kuzneţov dezvăluie povestea captivantă a părinţilor ei, lideri ai grupului fugar, eroi în Occident, dar consideraţi terorişti în Rusia, chiar și în prezent. Sacrificarea pionului / Zhertva na peshki Competiţia de documentare Regie: Assen Vladimirov Bulgaria 2018, 68 minute Martie Germanii anunţă că au găsit mormintele a zeci de mii de ofiţeri polonezi ucişi de ruşi. Naziştii reunesc într-o comisie internaţională experţi renumiţi în medicină legală. Bulgaria este reprezentată de anatomopatologul Marko Markov. Aceasta este povestea doctorului Markov, un om obişnuit, prins în vâltoarea istoriei. Spania în două tranşee. Războiul Civil în culori / España en dos trincheras, la Guerra Civil en color Competiţia de documentare Regie: Francesc Escribano & Lluis Carrizo Spania 2016, 100 minute Un documentar în care, pentru prima dată, s-au digitalizat şi s-au colorat materiale de arhivă din Războiul Civil spaniol pentru a crea ceva unic: Războiul Civil aşa cum nu a mai fost văzut până acum în culori. Zapora Competiţia de documentare Regie: Konrad Starczewski Polonia 2016, 67 minute Un documentar despre unul din comandanţii invincibili ai mişcării de rezistenţă din Polonia, unul din F I L M D O K U M E N T A L N Y aşa-zişii Cichociemni ( Tăcuţii nevăzuţi ) maiorul Hieronim Dekutowski. Aceasta este o mărturie a subordonaţilor, colegilor, prietenilor şi membrilor familiei acestuia. Din povestirile lor, se conturează imaginea unui bărbat pretenţios şi încăpăţânat, dar, cu toate acestea, sensibil şi iubitor de viaţă. Poveştile spuse de foştii soldaţi ai lui Dekutowski sunt ilustrate cu numeroase fotografii, documente şi PREMIERA: MARZEC 2016 animaţii ale celor mai importante acţiuni ale unităţii. Maiorul Dekutowski - la fel ca şi alţi soldaţi - a fost condamnat de comunişti să fie uitat pentru totdeauna. A revenit în memoria colectivă ca un adevărat erou. Tło: Yuri Samoilov, CC BY Festivalul de film şi istorii Râşnov 7

10 Proud Partener 8 Festivalul de film şi istorii Râşnov

11 România Educată istorii despre viitor Autor: Ligia Deca Sociologul chilian Eugenio Tironi spunea că răspunsul la întrebarea De ce fel de educație avem nevoie? se află în răspunsul la o altă întrebare, mai profundă Ce fel de societate ne dorim?. În anul celebrării Centenarului Marii Uniri, un festival cu un public educat, axat pe tema identității unei națiuni, nu putea începe decât cu o dezbatere sinceră despre educație și rolul ei în trecutul și viitorul României moderne. Cinci invitați vor aduce în discuție atât paralelismul evoluției societății noastre cu sistemul de educație, cât și ce variante de viitor avem ca națiune, în funcție de cum ne imaginăm și susținem școala, în sensul ei larg, pe mai departe. Într-o lume în care telefoanele mobile au camere de fotografiat ce se adaptează imaginii pe care o văd cu ajutorul inteligenței artificiale sau în care un antropolog devine miliardar cu o aplicație IT pentru turism Airbnb este oare educația gata să formeze tinerii în așa fel încât să nu fie pierzătorii, ci câștigătorii în noua societate a tuturor posibilităților? Perspectivele celor care vor anima dezbaterea cu publicul avizat se întind de la erudiția în științe politice, colaborare internațională în educație și istoria sistemului educațional până la experiența mediului privat pentru susținerea bunelor practici în domeniul STEM, inteligență artificială și modele globale de educație alternativă, care au în centru autonomia celui care învață. Aflat sub egida proiectului prezidențial România Educată, discuțiile vor putea avea ecou și pe mai departe, în soluțiile pe care le vom vedea puse pe masa decizionalilor pentru viziunea educațională a României anului Festivalul de film şi istorii Râşnov 9

12 Filme secţiunea: Night is Young Columna Proiecție specială la 50 de ani de la premieră Ficțiune Regie: Mircea Drăgan Actori: Richard Johnson, Antonella Lualdi, Ilarion Ciobanu, Florin Piersic, Amza Pellea România Republica Democrată Germană 1968, 143 minute În 2018, se împlinește o jumătate de secol de la premiera uneia dintre puținele super-producții din istoria cinematografului românesc. Columna spune povestea celui de-al doilea război daco-roman și a păcii care i-a urmat. Clasat pe locul 7 în topul, realizat în 2006, al celor mai vizionate filme românești, filmul beneficiază de o remarcabilă distribuție internațională, în frunte cu britanicul Richard Johnson și italienii Antonella Lualdi și Amedeo Nazzari. Filmările exterioare au fost realizate la Râșnov, Zărnești, Cheile Bicazului, Stâna de Vale și în masivul Bucegi. Filmul a beneficiat de trei versiuni: în limba română, germană și engleză. Cea de pe urmă, de doar 93 de minute, a fost difuzată în cinematografele americane de Columbia Pictures. Premii: Propunerea României la Oscar 1969 Dunkirk Ficțiune Regie: Christopher Nolan Actori: Tom Hardy, Mark Rylance, Kenneth Branagh Marea Britanie Olanda Franța - SUA 2017, 106 minute Miracolul de la Dunkirk sau Operațiunea Dynamo sunt numele cu care a intrat în istorie operațiunea de salvare a soldaților aliați, încercuiți de armata nazistă pe plajele și în portul orășelului Dunkirk din nordul Franței. Operațiunea a fost ordonată de premierul britanic, Winston Churchill, ca o ultimă măsură, foarte riscantă, dar imperios necesară pentru a evita dezastrul militar care se profila în mai Dynamo a beneficiat de aportul a sute de ambarcaţiuni particulare de mici dimensiuni, conduse de cetăţeni britanici care au răspuns apelului radiofonic lansat de Churchill și au traversat Canalul Mânecii, contribuind din plin la salvarea a peste de soldați britanici, francezi, belgieni, canadieni, olandezi și polonezi. Premii: 59 de premii (Oscar 2018 pentru montaj, editare de sunet, montaj de sunet) și 209 nominalizări Detroit Ficțiune Regie: Kathryn Bigelow Actori: John Boyega, Anthony Mackie, Algee Smith SUA 2017, 143 minute Pelicula regizoarei Kathryn Bigelow (Oscar 2010 pentru regia lui The Hurt Locker ) urmărește desfășurarea revoltei din iulie 1967 din Detroit, în decursul căreia au avut loc confruntări violente între poliție și populația de culoare. 43 de oameni au fost uciși și peste 1800 răniți în cel mai sângeros episod din cele 159 similare care au avut loc în acea vară pe toată întinderea Statelor Unite ale Americii și care au rămas în istorie sub denumirea Long, hot summer of 1967 / Lunga vară fierbinte a lui dintre victime au fost produse de ciocnirile de la motelul Algiers din Detroit. Premii: 5 premii și 17 nominalizări 10 Festivalul de film şi istorii Râşnov

13 La revedere acolo sus / Au revoir là-haut Ficțiune Regie: Albert Dupontel Actori: Nahuel Pérez Biscayart, Albert Dupontel, Laurent Lafitte Franța - Canada 2017, 117 minute Scenariul filmului pornește de la romanul omonim al scriitorului francez Pierre Lemaitre, volum pentru care romancierul a primit Premiul Goncourt în În 1919, doi supraviețuitori ai Primului Război Mondial, un fost contabil și un caricaturist, pun la cale o escrocherie menită să dinamiteze ipocrizia cu care amenință să fie acoperită uriașa tragedie a războiului. Comedie noir, film deștept, nostalgic și irevențios, La revedere acolo sus abordează cu eleganță, empatie și delicatețe teme dintre cele mai dure, relevante și neliniștitoare. Premii: 5 premii (5 César 2018, printre care cea mai bună regie și cel mai bun scenariu adaptat) și 14 nominalizări Moartea lui Stalin / The Death of Stalin Ficțiune Regie: Armando Iannucci Actori: Steve Buscemi, Simon Russell Beale, Jerey Tambor, Adrian McLoughlin Franța Marea Britanie Belgia - Canada 2017, 107 minute 5 martie La 4 zile de la momentul în care a suferit un atac cerebral, Iosif Visarionovici Stalin, conducătorul suprem al Uniunii Sovietice și unul dintre cei mai mari criminali din istoria omenirii, moare. Rămasă fără dictatorul care îi coordonase toată mișcările vreme de 3 decenii, nomenclatura sovietică intră în panică. Filmul scoțianului Armando Iannucci (creatorul serialului de comedie Veep ) spune, cu tot umorul de rigoare, povestea acelor zile de derută și confuzie. Premii: 11 premii și 20 nominalizări (nominalizări BAFTA 2018 pentru cel mai bun scenariu adaptat și cel mai bun film britanic) Reconstituirea Proiecție specială în prezența actorilor Ileana Popovici, George Mihăiță și Vladimir Găitan, la 50 de ani de la filmări Ficțiune Regie: Lucian Pintilie Actori: George Constantin, George Mihăiță, Vladimir Găitan, Emil Botta, Ileana Popovici România 1968, 100 minute În seara primei duminici a FFIR 2018, Ileana Popovici, George Mihăiță și Vladimir Găitan vin în Grădina Cetății Râșnov pentru a vorbi despre filmul care le-a marcat carierele și despre omul care reprezintă, pentru mulți, superlativul cinema-ului românesc. În urmă cu 50 de ani, peste munte de Râșnov, la Sinaia, cei trei actori, pe atunci debutanți, filmau, împreună cu consacrații George Constantin și Emil Botta, Reconstituirea, pelicula votată în repetate rânduri drept cel mai bun film românesc al secolui 20. În urmă cu două luni, Lucian Pintilie pleca dintre noi, lăsând în urmă o carieră și un mod de a trăi ce n-au știut să facă niciodată casă bună cu dictatura, cu prostia, cu minciuna. Premii: Proiectat în secțiunea Quinzaine des Réalisateurs la Cannes Festivalul de film şi istorii Râşnov 11

14 Un pas în urma serafimilor Ficțiune Regie: Daniel Sandu Actori: Stefan Iancu, Vlad Ivanov, Toto Dumitrescu, Ali Amir, Cristian Bota România 2017, 150 minute Un seminar teologic ortodox într-un oraș românesc de provincie. Un grup de elevi aflați la vârsta liceului, cu toate poftele și curiozităţile adiacente. Un părinte-profesor (Vlad Ivanov) având ca unică preocupare păstrarea disciplinei, liniștii, aparențelor. Conflicte, dileme, escapade, încercări, unele depășite, altele nu. Prietenie, trădare, iubire, manipulare. Un film despre maturizare, dar și o frescă socială și de moravuri a unei părți importante din societatea românească contemporană. Premii: 10 premii (Gopo 2018 pentru cel mai bun film, regizor, scenariu, actor în rol principal Vlad Ivanov, actor în rol secundar Ali Amir) Utoya: 22 iulie / Utøya 22. juli Ficțiune avanpremieră Regie: Erik Poppe Actori: Andrea Berntzen, Aleksander Holmen, Brede Fristad Norvegia 2018, 90 minute Pe 22 iulie 2011, un cetățean norvegian pe nume Breivik a produs două atentate teroriste la Oslo. Primul, explozia unei mașini-capcană, a omorât 8 oameni și a rănit peste 200. Al doilea, un atac armat întâmplat la mai puțin de două ore distanță, a omorât 69 și a rănit peste 100. Pelicula urmărește încercarea unei adolescente, Kaya, de a supraviețui și de a-și salva sora mai mică în timpul celui de-al doilea atac, întâmplat pe insula Utoya, în timpul școlii de vară a unui partid politic. Filmul a fost turnat într-o singură zi, pe o insulă vecină Uttoyei. Premii: 1 nominalizare (parte din Selecția Oficiala a Berlinalei 2018) Ziua decisivă / Darkest Hour Ficțiune Regie: Joe Wright Actori: Gary Oldman, Lily James, Kristin Scott Thomas Marea Britanie - SUA 2017, 125 minute Un sondaj BBC din 2002 la care au participat peste un million de votanți l-a desemnat pe Sir Winston Churchill drept cel mai mare britanic al tuturor timpurilor. Ziua decisivă vorbește despre câteva dintre momentele cruciale ale carierei sale, care au coincis cu momente cruciale ale Europei, ale lumii libere, în general. În rolul titular, unul dintre cei mai importanți actori ai lumii, Gary Oldman, îi conferă personajului doza de umor, de ezitare, de incorectitudine politică, de dorință de celebritate și de fragilitate care l-ar fi făcut și pe Sir Winston să îl aplaude în picioare. Premii: 45 premii (Oscar 2018 pentru actor în rol principal Gary Oldman și machiaj & costume) și 65 nominalizări 12 Festivalul de film şi istorii Râşnov

15 29 FESTIVAL INTERNATIONAL DU FILM D HISTOIRE Pessac novembre La drôle de paix Festivalul de film şi istorii Râşnov 13

16 Regina Maria, ambasador irezistibil al istoriei și artei populare românești Autor: Nicolae Pepene În contextul prezenței modeste a personalităților istoriei României în panteonul istoric mondial și a listei reduse de personalități istorice pozitive legate de Primul Război Mondial, Regina Maria, recunoscută la nivel internațional, subiect de cărți în spațiul european și nord-american, reprezintă un răspuns important pentru nevoia legitimă a românilor de prestigiu național și de reprezentare în istoria universală. Legătura dintre,,ultima romantică a Europei, Regina Maria a României, și arta populară românească a fost complexă, cu forme multiple de expresie artistică de la artele decorative și arhitectură până la desen și fotografie artistică. Primul rege al românilor, Carol I, a apreciat într-atât de mult valoarea de simbol a artei populare în împământenirea Familiei Regale încât primul dar oferit soției sale a fost un costum popular românesc. Apoi, gestul regal a fost repetat la nunta moștenitorului Coroanei României cu nepoata reginei Victoria a Marii Britanii. România era în primul rând un regat al țăranilor. Conform recensământului din 1899, 81,2% din populația țării trăia la sate. Pentru străina care traversase Europa pentru a deveni prima principesă moștenitoare a României, prima amintire după ce a trecut granița la Predeal a fost însuflețită de sutele de țărani aduși să o întâmpine.,,țăranii, bărbați și femei, erau acoperiți cu mantale lungi, înflorate în culori felurite; femeile purtau pe cap văluri albe sau basmale viu colorate. Mă încântau, nu-mi luam ochii de la acest popor în costume ciudate, atât de diferit de tot ce văzusem până atunci. Apoi după ceremoniile din București a venit și prima plimbare în împrejurimile capitalei. Satele mici alcătuite din colibe, mănăstirile Cernica și Pasărea, crucile vechi de piatră au semănat în inima principesei,,primul germen al dragostei pentru România.,,Toate astea le vedeam și ochii mi se deschideau mari și firea mea de artist se umplea de bucurie. Da, aceasta era România... țara de la Soare-Răsare.... Principesa Maria a ajuns în România într-o perioadă istorică marcată deja în Europa de coborârea artelor plastice în mijlocul țăranilor și a peisajelor rurale. De asemenea, viața satelor era între temele favorite ale primilor fotografi. Însă imaginea idilică a satului românesc a fost depășită destul de repede de Maria după revoltele din 1907, epidemia de holeră din 1913 și refugiul în Moldova din timpul Primului Război Mondial. Vitejia țăranului român, credința sa creștină de nezdruncinat și fidelitatea față de monarhie în fața propagandei bolșevice au nuanțat viziunea suveranei față de statutul său și această transformare o descoperim și în preferințele artistice. Stilul artistic postbelic al Reginei Maria este inspirat și de dragostea, întărită de suferință, dintre suverană și supușii săi. Regina în costum țărănesc devine o imagine obișnuită pentru români și un subiect interesant pentru presa internațională. După încheierea războiului, de la stilul neoromânesc folosit în decorarea palatului Cotroceni și piesele de artă populară și religioasă aranjate în interioarele reședințelor, îndeosebi în castelul Bran, până la subiectele alese pentru cărțile sale sau colecția de costume populare, Regina Maria își arată dragostea și respectul față de cei care au ridicat-o pe tronul României Mari. După anul 1930, obligată de fiul său, Regele Carol al II-lea, să renunțe la activitatea politică, Regina Maria a continuat să fie prezentă în viața artistică și literară. Deși fără autoritate în conducerea statului, negată, trădată, ea a păstrat vie legătura cu Țara. În,,pragul Tăcerii veşnice, regina a văzut că nimic nu se schimbase în legătura sa cu cei care în anii teribili ai războiului o numiseră,,mama tuturor. Ei nu s-au îndoit niciodată de regina lor. Au prețuit-o ca pe o bună Româncă, au iubit-o necondiționat și s-au mândrit cu ea. 14 Festivalul de film şi istorii Râşnov

17 REGELE MIHAI I Expoziţie Grădina Cetăţii Râşnov Macheta Regina Maria Festivalul de film şi istorii Râşnov 15

18 Filme Secţiunea: Let s mov(i)e! 141AD - Misiune în Dacia Avanpremieră absolută la FFIR Ficțiune avanpremieră Regie: Octavian Repede Actori: Cristian Stanca, Cătălin Neghină, Paul Bondane, Augustin Ungureanu, Florin Nicula, Laura Petresc, Cristian Ciomaga România 2018, 83 minute Anul 141 după Hristos, provincia romană Dacia. O apariţie neobişnuită, de forma unei comete, este observată pe cerul nopţii. Înţelepţii sunt de părere că vor urma nenorociri şi moarte. În aceste zile înfricoşătoare, într-un castru roman de la marginea provinciei se răspândeşte în rândul soldaţilor o epidemie mortală. Medicii sunt depăşiţi de situaţie. Un corp de soldaţi romani este trimis într-o misiune specială în teritoriile necunoscute şi necucerite de la marginea imperiului, aflate sub stăpânirea dacilor liberi, pentru a găsi o rezolvare neobişnuită acestei molime. Adunarea / L Assemblée Documentar Regie: Mariane Otero Franța 2016, 100 minute Pe 31 martie 2016, în Place de la République din Paris, s-a născut mișcarea Nuit debout (Toată noaptea, în picioare). Mișcarea a apărut ca reacție la apariția unei reforme majore a pieței muncii, denumită legea El Khomri, anunțată de ministrul muncii, Myriam El Khomri. Vreme de 3 luni, oameni dintre cei mai diverși au încercat să producă o nouă formă de democrație: fără lideri, bazată pe dezbateri, încercând să găsească soluții pentru cele mai importante probleme ale societății. Proiecție cu sprijinul Institutului Francez din București Aliyah Dada Documentar Regie: Oana Giurgiu România 2015, 115 minute Filmul prezintă istoria de peste 130 de ani a comunității evreiești din România, a problemelor pe care membrii acesteia au fost nevoiți să le înfrunte sub diverse regimuri politice, a succesivelor valuri de emigrație spre Palestina. În cuvintele producătorilor Povestea istoriei este decupată vizual în stil dadaist ca un tribut adus inițiatorilor curentului, Tristán Tzara și Marcel Janco, doi evrei cu rădăcini în România. Pelicula este proiectată cu ocazia aniversării a 70 de ani de la înființarea statului Israel. Premii: 1 premiu (Gopo 2016 pentru cel mai bun documentar) 16 Festivalul de film şi istorii Râşnov

19 Brexitannia Documentar Regie: Timothy George Kelly Marea Britanie 2017, 80 minute Fimul realizează un portret sociologic al Marii Britanii în lunile care au urmat votului pro-brexit din 23 iunie Au cuvântul atât învingătorii, cât și învinșii. Cu vorbele regizorului Timothy George Kelly 2016 va rămâne în istorie ca anul în care britanicii au distrus Uniunea Europeană va rămâne în istorie ca anul celui mai mare vot democratic exprimat de britanici. Proiecție în parteneriat cu Festivalul Filmului European. Cenuşă și diamante / Popiół i diament Ficțiune Regie: Andrzej Wajda Actori: Zbigniew Cybulski, Ewa Krzyżewska, Wacław Zastrzeżyński, Adam Pawlikowski Polonia 1958, 98 minute În ultimele zile ale celui de-al Doilea Război Mondial, Maciek, un tânăr luptător din Rezistenţa poloneză, primeşte ordinul de a-l ucide pe Szczuka, un lider comunist regional, despre care se presupune că va juca un rol important în noul guvern al Poloniei staliniste. Deşi în trecut i-a fost uşor să omoare, de data aceasta Maciek ezită. Szczuka i-a fost cândva tovarăş de arme. Dar el trebuie să decidă rapid dacă se supune ordinului sau nu. Povestea prezintă dilemele politice şi morale asociate cu Rezistenţa Anticomunistă, care urmează să fie suprimată în curând. Proiecție oferită de Institutul Polonez din Bucureşti. Premii: 1 premiu (Premiul FIPRESCI la Veneția 1959) şi 2 nominalizări (BAFTA 1960 pentru cel mai bun film și cel mai bun actor străin - Zbigniew Cybulski) Declin și ascensiune: familii regale în postsocialism / Fall and rise: nobility in post-socialism Avanpremieră absolută la FFIR avanpremieră Documentar Regie: Alix F. Meier Bulgaria Romania Muntenegru 2018, 52 minute După căderea Cortinei de Fier, familiile regale din statele postsocialiste se bucură din nou de atenție. Chiar dacă, timp de decenii, comuniștii i-au defăimat, familiile cu sânge albastru au devenit acum garanți ai stabilității sociale și politice. Trei bărbați reprezintă prezentul și trecutul a trei familii regale est-europene: Simeon II al Bulgariei von Sachsen-Coburg și Gotha, Nikola II, prințul coroanei din Muntenegru, și Mihai I al României. Documentarul, acoperind perioada de la Primul Război Mondial până în zilele noastre, prezintă imagini rare de arhivă, reconstituiri, și interviuri cu cei cei trei protagoniști și cu familiile lor. Festivalul de film şi istorii Râşnov 17

20 Dovlatov Ficțiune Regie: Aleksey German Scenariu: Aleksey German, Yulia Tupikina Actori: Milan Maric, Danila Kozlovsky, Helena Sujecka Rusia - Polonia - Serbia 2018, 126 minute Serghei Dovlatov este considerat unul dintre cei mai populari scriitori ruși din a doua parte a secolului 20. Filmul care îi împrumută numele povestește 6 zile din viața scriitorului interzis de autoritățile din Uniunea Sovietică. Suntem în 1971, în Sankt Petersburg (pe atunci, Leningrad). Cel mai bun prieten al lui Dovlatov, poetul Iosif Brodski, viitor laureat Nobel, se pregătește să emigreze. Dovlatov, excelent interpretat de actorul sârb Milan Maric, e hotărât să rămână în țară și să ducă o viață normală alături de familie. Va emigra la New York opt ani mai târziu. Premii: 1 premiu şi 1 nominalizare (Selecția oficială Berlinala 2018) Emilia / Emilija Ficțiune Regie: Donatas Ulvydas Scenariu: Jonas Banys Actori: Ieva Andrejevaitė, Darius Gumauskas, Tauras Čižas, Severija Janušauskaitė Lituania 2017, 120 minute Kaunas, Lituania, adică Uniunea Sovietică. Oamenii ies în stradă pentru libertate. Printre ei, Emilia, o viitoare actriță. Un eveniment neașteptat răstoarnă totul și eroina e nevoită să se lupte nu doar pentru viața ei, dar și pentru cea a prietenilor ei. Acest film ne reamintește de obligațiile fiecăruia dintre noi: să ne apărăm libertatea, a noastră și a celorlalţi, a spus, după vizionare, Dalia Grybauskaitė, președintele Lituaniei, astăzi țară liberă, independentă și membră a UE. Proiecție în parteneriat cu Festivalul Filmului European. Premii: 10 nominalizări Gloria / Slava Ficțiune Regie: Kristina Grozeva, Petar Valchanov Scenariu: Kristina Grozeva, Decho Taralezhkov, Petar Valchanov Actori: Stefan Denolyubov, Margita Gosheva, Alexandra Angelova Bulgaria - Grecia 2016, 101 minute Unul dintre cele mai de succes filme din istoria cinematografiei bulgare vorbește despre cât de complicat poate fi exercițiul moralității în societatea contemporană. Un muncitor de la căile ferate vecine și prietene găsește un milion de leva pe șine și le predă poliției. Drept recompensă, primește un ceas. Care se defectează. Ce urmează e o poveste absurdă, comică, dură și înduioșătoare despre Bulgaria, România, Balcanii de azi. Adică, despre noi. Premii: 30 premii (Mențiunea specială a juriului la TIFF 2017) și 7 nominalizări 18 Festivalul de film şi istorii Râşnov

21 Iadul pe Pământ: Dezmembrarea Siriei și Ascensiunea ISIS / Hell on Earth: The Fall of Syria and Rise of ISIS Documentar Regie: Sebastian Junger, Nick Quested Scenariu: Mark Monroe SUA 2017, 99 minute Manifestațiile în favoarea eliberării adolescenților din orașul Daraa, care scriseseră sloganuri ostile regimului sirian condus de Bashar el-assad, sunt reprimate de o manieră monstruoasă. Violența extremă duce la izbucnirea unui război civil. Pelicula prezintă o analiză exhaustivă a situației din Siria în timpul războiului și prăbușirii instituțiilor statului. Organizația Stat Islamic (ISIS) profită de retragerea americanilor din Irak pentru a cuceri zone vaste din Siria și împrejurimi. Ocupă areale bogate în resurse petroliere, controlează toate mişcările de trupe și impune teroarea în rândul populației locale. Film din selecţia Festival International du Film d Histoire de Pessac. Premii: 1 premiu și 2 nominalizări Jack Strong Ficțiune Regie: Wladyslaw Pasikowski Scenariu: Wladyslaw Pasikowski Actori: Marcin Dorocinski, Maja Ostaszewska, Patrick Wilson Polonia Anglia - Rusia 2014, 128 minute Ryszard Jerzy Kukliński e numele unui colonel al armatei poloneze, spion pentru NATO și SUA. Între 1972 și 1981, el a reușit să le transmită americanilor peste de documente secrete ale blocului militar comunist. Filmul prezintă argumentele care l-au determinat pe Kukliński să schimbe taberele și amenințările la care a fost supus împreună cu familia înainte de fuga în Occident care s-a produs cu puțină vreme înainte de instaurea legii marțiale în Polonia, în decembrie Proiecție oferită de Institutul Polonez din Bucureşti. Premii: 1 premiu (Cea mai bună actriță - Maja Ostaszewska la Premiile Filmului Polonez 2015) și 13 nominalizări Mai 68, sub pietrele de pavaj... polițaii! / 68, sous les pavés... les flics Avanpremieră absolută la FFIR avanpremieră Documentar Regie: David Korn-Brzoza, Laurent Chabrun Franţa 2018, 93 minute În mai 1968, studenții și muncitorii au ocupat străzile Parisului, au făcut baricade și au produs unele dintre cele mai puternice demonstrații și cea mai mare grevă din istoria modernă a Franței. Guvernul s-a temut că situația va scăpa de sub control și a mobilizat poliția, jandarmii și trupele speciale. Din aceste săptămani tumultuoase, posteritatea păstrează doar imaginile protestatarilor, uitându-i pe cei pe care aceștia i-au înfruntat. În ciuda atacurilor la care au fost supuși, membrii forțelor de ordine și-au păstrat calmul și, datorită unor oameni lucizi, precum prefectul Maurice Grimaud și ministrul de interne, Christian Fouchet, o baie de sânge a fost evitată. Festivalul de film şi istorii Râşnov 19

22 Manuscrisul KGB salvat Viaţă şi destin de Vassili Grossman / Le Manuscrit sauvé du KGB - Vie et destin de Vassili Grossman Documentar Regie: Priscilla Pizzato Franţa 2017, 58 minute Pe 14 februarie 1961, agenți KGB au sosit la domiciliul scriitorului rus Vassili Grossman. Nu veniseră pentru a-l aresta, ci pentru a confisca manuscrisul unei cărți, Viață și destin, pe care acesta o scrisese de-a lungul anilor 50 și pe care încerca în van să o publice. Pentru comuniști, romanul era ostil poporului sovietic și trebuia eliminat. Scriitorul moare la 3 ani de la confiscare, dar cartea supraviețuiește și apare în Franța în În timpul glasnost-ului din epoca Gorbaciov, cartea este publicată, în 1988, și în URSS. Film din selecţia Festival International du Film d Histoire de Pessac. Marea Unire România, la 100 de ani Documentar Regie: Mihuţ Năstăsache, Marilena Stănescu, Sergiu Olteanu România 2018, 82 minute Filmat pe teritoriul României, al Basarabiei și Bucovinei de Nord, documentarul prezintă, prin intermediul intervenției mai multor istorici, momentul Marii Uniri în contextul internațional al epocii. Poveștile unora dintre contemporani, evocate de urmașii lor, prezintă multitudinea de efecte pe care succesiunea de întâmplări din 1918 le-au avut asupra oamenilor simpli. Producția agenției de presă Agerpres folosește, de asemenea, numeroase materiale de arhivă. Mărturii despre o viaţă exemplară: Corneliu Coposu Documentar Regie: Cristina Andrei România 2014, 52 minute În timpul detenţiei, am trecut de multe ori pe lângă moarte. Acest lucru îţi dă o linişte, o seninătate spirituală şi o înarmare cu o rezistenţă absolut inexpugnabilă, după ce defilezi prin toată gama de torţionari. Dacă reuşeşti să le supravieţuieşti, ajungi, la un moment dat, la un nivel la care rezistenţa este maximă şi nu poate fi afectată în nici un fel de fenomene exterioare, mărturisea Corneliu Coposu, cel supranumit Preşedintele Moral al României. După o existenţă în care nu a cunoscut, cu excepția copilăriei și a adolescenței, niciodată liniștea, petrecută fie în închisori, fie deportat, fie permanent supravegheat, Corneliu Coposu a fost, în timpul vieții, un model de moralitate și demnitate și este acum recunoscut ca un nume luminos al istoriei României. 20 Festivalul de film şi istorii Râşnov

23 Momentul de glorie / Their finest Ficțiune Regie: Lone Scherfig Scenariu: Gaby Chiappe, Lissa Evans Actori: Gemma Arterton, Sam Claflin, Bill Nighy Marea Britanie Suedia 2016, 117 minute Londra, Catrin, o fostă secretară, este convocată la Ministerul de Informații, unde primește însărcinarea de a scrie scenarii pentru scurt-metraje de propagandă. Când este trimisă să culeagă informații despre două surori, considerate eroine ale evacuării soldaților aliați de la Dunkirk, Catrin descoperă un alt adevăr decât cel care ar fi fost de folos pentru realizarea unui film mobilizator. Pelicula tratează cu umor și empatie câteva teme majore care își păstrează relevanța și în vremuri de pace. Premii: 1 premiu şi 6 nominalizări O minte tânără: devenirea unui cineast / A Young Mind: The Making of a Filmmaker avanpremieră Avanpremieră la FFIR Documentar Producție & Montaj: Dan Dimăncescu Imagine: Nora Agapi Muzica: Josh Heineman SUA România 2018, 53 minute Filmul urmărește biografia cineastului Nicholas Dimăncescu ( ) din tinerețe până la momentul în care a devenit un reputat regizor de documentare. Sunt prezentați oameni, sunt evocate întâlniri, sunt narate idei care i-au influențat viziunea despre lume și evoluția de la benzi desenate și romane grafice la filmul documentar. Oamenii mari care au făcut România Mare Documentar Regie: Lucia Hossu-Longin Producție: Alexandru Munteanu România 2017, 90 minute (2 episoade) Seria TVR Oamenii mari care au făcut România Mare reunește 12 portrete ale unor personalități care și-au adus contribuția la realizarea Unirii, la formarea statului român modern și la consolidarea lui. Au creat instituții, legi, școli și universități, producând o adevărată înviere, așa cum se spunea la Cele două episoade care vor fi proiectate la Festivalul de Film și Istorii Râșnov sunt dedicate lui Iuliu Maniu și colaboratorului său apropiat Ilie Lazăr, cel mai tânăr semnatar al Proclamației de la Alba Iulia din Nepotul lui Lazăr, Ion Andrei Gherasim, va evoca personalitatea strămoșului său în cadrul panel-ului Oamenii lui 1918, programat marți, 24 iulie 2018, de la ora Festivalul de film şi istorii Râşnov 21

24 PROGRAM RÂŞNOV Vineri 20 iulie :00 Cinematograf, dezbatere cu Ioan Aurel Pop Marele Război în istoriografie şi în film 20:00 Cetate, concert TRUPA UNDA AG 21:20 Cetate, film Moartea lui Stalin, (NY), R: Armando Iannucci, Franţa UK Belgia Canada 2017, 107 min. AG Sâmbătă 21 iulie :00 Cinematograf, film Varșovia 44, (LM), R: Jan Komasa, Polonia 2014, 130 min. AG 11:00 Cinematograf, dezbatere cu Remus Pricopie, Marilen-Gabriel Pirtea, Măriuca Talpeş, Traian Brumă, Madlen Şerban, Ligia Deca România Educată. Istorii despre viitor. B 13:00 Cinematograf, doc. Ziua când au murit anii 60, (LM), R: Jonathan Halperin, SUA 2015, 58 min. AG 14:00 Cinematograf, doc. Mai 68, sub pietrele de pavaj... polițaii!, (LM), R: David Korn-Brzoza, Laurent Chabrun, Franţa 2018, 52 min. AG 16:00 Cinematograf, dezbatere cu Michèle Ramis, Stella Ronner-Grubačić, Hans Klemm, Cord Meier-Klodt Unde este locul României? B 18:00 Cinematograf, doc. Spania în două tranşee. Războiul Civil în culori, (CD) R: Francesc Escribano, Spania 2016, 100 min. AG 19:00 Biserica Evanghelică, concert SONATE & SONETE, Ansamblul Quarto d Oro & Irina Margareta Nistor, sonate din Barocul italian timpuriu, 60 min. AG 20:00 Cetate, concert NIGHTLOSERS B 21:30 Cetate, film La revedere acolo sus, (NY), R: Albert Dupontel, Franţa Canada 2017, 120 min, precedat de Cadoul de Crăciun, (SM) R: Bogdan Mureşanu, România 2018, 23 min. AG Duminică 22 iulie :00 11:00 Cinematograf, doc. Marea Unire. România, la 100 de ani, (LM),R: Mihuţ Năstăsache, Marilena Stănescu, România 2018, 82 min. AG Cinematograf, dezbatere cu Alexandru Muraru, Ioan Stanomir, Andrei Muraru, Cristian Pîrvulescu Regele, Comuniştii şi Coroana. Adevărata istorie a abdicării lui Mihai I. B 12:30 Cinematograf, Regele Mihai al României - despre viaţă, (SM), Producţie Chainsaw Film, 30 min. AG 13:00 Cinematograf, doc. Războiul Regelui, (LM), R: Trevor Poots, Cu: Regele Mihai, Neagu Djuvara, Principesa Margareta, România - SUA 2016, 60 min. AG 14:00 Cinematograf, film 141AD - Misiune în Dacia, (LM), R: Octavian Repede, România 2018, 83 min. AG 16:00 Cinematograf, dezbatere cu Mircea Dumitru, Theodor Paleologu Ce fel de popor (mai) suntem? B 18:00 Cinematograf, doc. Dacii liberi, (CD) R: Andrei Gorgan, Monica Lăzurean-Gorgan, România 2018, 100 min. AG 19:00 Biserica Evanghelică, concert BABYLON 3.0, Ali Asghar Rahimi, Aida Šošić, Attila J. Szabó & Simona Popescu, Interferenţe improvizatorice şi meditaţii spirituale persane, 60 min. AG 20:00 Cetate, concert FĂRĂ ZAHĂR ACUSTIC, Bobi Dumitraş, Bobo Burlăcianu B 21:30 Cetate, film Reconstituirea, (NY), R: Lucian Pintilie, Cu: George Constantin, George Mihăiță, Vladimir Găitan, Emil Botta, Ileana Popovici; România 1968, 100 min. AG Luni 23 iulie :00 Cinematograf, film Omul de marmură, (LM), R: Andrzej Wajda, Polonia 1977, 153 min. AG 13:00 Cinematograf, film Emilia, (LM), R: Donatas Ulvydas, Lituania 2017, 120 min. AG 15:00 Cinematograf, doc. Mărturii despre o viaţă exemplară: Corneliu Coposu, (LM), R: Cristina Andrei, România 2014, 52 min. AG 16:00 Cinematograf, dezbatere cu Sorin Alexandrescu, Bogdan Ghiu, Bogdan Rață, Andreea Lazea Putem (re)construi naţiunea prin monumente? B 18:00 Cinematograf, doc.1950: Revolta naționalistă, (CD) R: José Manuel Dávila, Porto Rico 2017, 104 min. AG 21:00 Grădina Schubz, teatru Ileana, Principesă de România, spectacol de şi cu Liana Ceterchi, 90 min. I 21:20 Cetate, film Ziua decisivă, (NY), R: Joe Wright, Cu: Gary Oldman, Kristin Scott Thomas; UK SUA 2017, 125 min. AG Marţi 24 iulie :00 11:00 Cinematograf, doc. Oamenii mari care au făcut România Mare, (LM), R: Lucia Hossu-Longin, România 2017, 90 min. AG Cinematograf, dezbatere cu Ion Andrei Gherasim, Andrea Dobeş Oamenii lui 1918 B 22 Festivalul de film şi istorii Râşnov

25 12:30 Cinematograf, Oamenii din Dealul Ţarinei, (SM), R: Claudia Șimon, România 2018, 11 min AG 13:00 Cinematograf, doc.manuscrisul KGB salvat. Viaţă şi destin de Vassili Grossman, (LM), R: Priscilla Pizzato, Franța 2017, 58 min. AG 14:00 Cinematograf, doc.un film mai puţin vesel, mai mult trist, poetic şi sfătos, (LM), R: Cornel Mihalache, Cu: Pătru Godja Pupăză, România 2016, 90 min. AG 16:00 Cinematograf, dezbatere cu Florentin Crihălmeanu, Constantin Necula Religie şi Naţiune B 18:00 Cinematograf, doc. Amintiri ale misionarilor, (CD) R: Delphine Wil, Belgia 2017, 56 min. AG 20:00 Biserica Evanghelică, concert CARPATOGRAFII SONORE Ansamblul Baroc Transylvania & pr. Cristian Borz, 60 min. AG 21:20 Cetate, film Un pas în urma serafimilor, (NY), R: Daniel Sandu, Cu: Stefan Iancu, Vlad Ivanov, Toto Dumitrescu; România 2017, 150 min. AG Miercuri 25 iulie :00 Cinematograf, doc. Adunarea, (LM), R: Mariane Otero, Franţa 2017, 100 min. AG 11:00 Cinematograf, dezbatere cu Adrián Vázquez Lazara, Daniel Kaddik, Jean-Christophe Masmalet, Dan Lazea Activism, Civil Society & New political movements in Europe B 13:00 Cinematograf, film Toni Erdmann, (LM), R: Maren Ade, Cu: Sandra Hüller, Vlad Ivanov; Germania - Austria - România - Franța 2016, 162 min. AG 16:00 Cinematograf, dezbatere cu Sorin Cucerai, Alec Bălăşescu, Sorin Mîndruţescu, Wargha Enayati, Teodor Tiţă Identitate naţională şi trans-naţională B 18:00 Cinematograf, doc. Sacrificarea pionului, (CD) R: Assen Vladimirov, Bulgaria 2018, 68 min. AG 20:00 Cetate, concert TRUPA CUIBUL AG 21:20 Cetate, film Detroit, (NY), R: Kathryn Bigelow, SUA 2017, 143 min. AG Joi 26 iulie :00 Cinematograf, doc. Iadul pe Pământ, (LM), R: Sebastian Junger, Nick Quested, SUA 2017, 100 min. AG 11:00 Cinematograf, dezbatere cu Mihai Popşoi, Marko Safkovic, Oana Popoescu Naţiune şi forţe de fragmentare în regiune B 13:00 Cinematograf, film Cenusă și diamante, (LM), R: Andrzej Wajda, Polonia 1958, 98 min. AG 15:00 Cinematograf, doc. O minte tânără: devenirea unui cineast, (LM), R: Dan Dimăncescu, SUA - România 2018, 53 min. AG 16:00 17:30 18:00 20:00 21:30 Cinematograf, dezbatere cu Adrian Cioroianu, Ştefan Bâlici, Adrian Bucur Patrimoniul ca resursă B Cinematograf, prezentare cu Valentina Miu Oportunităţi programul Media - Europa Creativă AG Cinematograf, doc. Operaţiunea nunta, (CD) R: Anat Zalmanson-Kuznetsov, Israel - Letonia 2016, 62 min. AG Cetate, concert MIRCEA TIBERIAN & MARTA HRISTEA AG Cetate, cine concert SHIRAZ A ROMANCE OF INDIA, Irina Margareta Nistor & Foley Ala, proiecţie de film mut cu sound-design live, 102 min. AG Vineri 27 iulie :30 13:30 14:00 16:00 18:00 19:00 20:00 21:00 22:00 Cinematograf, doc. Brexitannia, (LM), R: Timothy George Kelly, UK 2017, 80 min. AG Cinematograf, dezbatere cu Angela Cristea, Peter Allen, Boris Reitschuster, George Jiglău Care este viitorul Europei? B Cinematograf, Timeless love, (SM), R: Ștefan Marin, Rareș Neagu, România 2017, 18 min. AG Cinematograf, doc. Aliyah Dada, (LM), R: Oana Giurgiu, Cu: Marcel Janco, Tristan Tzara, România 2015, 115 min. AG Cinematograf, dezbatere cu Tamar Samash, Owen Alterman, Ana Maria Luca Israel 70 ani B Cinematograf, doc. Zapora, (CD) R: Konrad Starczewski, Polonia 2016, 67 min. AG Biserica Evanghelică, concert SEBASTIANNA cu Andrei Kivu & Irina Ungureanu, perspective şi nuanţe în muzica lui Bach, 60 min. AG Cetate, dezbatere cu Omer Tetik, Steven van Groningen, Analia Selis Cum a devenit România şi ţara mea? AG Cetate, concert acustic duo, DAN BYRON & DORU TRĂSCĂU AG Cetate, film Utoya: 22 iulie, (NY), R: Erik Poppe, Norvegia 2018, 90 min. AG Sâmbătă 28 iulie :00 Cinematograf, film Gloria, (LM), R: Kristina Grozeva, Petar Valchanov, Bulgaria - Grecia 2016, 101 min. AG 11:00 Cinematograf, dezbatere cu Lucian Croitoru, Ionuţ Dumitru, Marian Bolboe, Radu Crăciun Cum dezvoltăm România? B 13:30 Cinematograf, film Dovlatov, (LM), R: Aleksey German; Rusia - Polonia - Serbia 2018, 126 min. AG Festivalul de film şi istorii Râşnov 23

26 16:00 Cinematograf, dezbatere cu Sorin Ducaru, Nicolae- Ionel Ciucă Războiul hibrid şi provocările de securitate ale României B 18:00 Cinematograf, doc. Fiecare suflet al corpului meu, (CD) R: Erika Rossi, Italia - Slovenia 2017, 59 min. AG 19:00 Biserica Evanghelică, concert ARCA LUI NEAGU, cu Tudor Niculescu-Mizil & Daniela Nane, concert dedicat memoriei lui Neagu Djuvara, 60 min. AG 20:00 Cetate, concert acustic VIŢA DE VIE B 21:40 Cetate, film Dunkirk, (NY), R: Christopher Nolan, Cu: Tom Hardy, Mark Rylance, Kenneth Branagh; UK - Olanda - Franța - SUA 2017, 106 min. AG Duminică 29 iulie :00 Cinematograf, film Momentul de glorie, (LM), R: Lone Scherfig, Cu: Gemma Arterton, Bill Nighy; UK - Suedia 2016, 120 min. AG 11:00 Cinematograf, dezbatere cu Serviciul Român de Informații Rolul serviciilor de intelligence în societatea modernă B 13:00 Cinematograf, film Jack Strong, (LM), R: Wladyslaw Pasikowski, Polonia - UK - Rusia 2014, 128 min. AG 15:00 Cinematograf, doc. Declin și ascensiune: familii regale în postsocialism, (LM), R: Alix F. Meier; Bulgaria - România Muntenegru 2018, 52 min. AG 16:00 Cinematograf, dezbatere cu Alina Pavelescu, Gabriel Badea-Păun, Nicolae Pepene Buni români din vremea regatului B 18:00 Biserica Evanghelică, concert IL PIU FELICE RE DEL MONDO, cu Ansamblul Sectio Aurea & guests, muzică barocă de la curţile regale europene, 60 min. AG 20:00 Cetate, concert ȚAPINARII AG 21:20 Cetate, film Columna, (NY), R: Mircea Drăgan, Cu: Ilarion Ciobanu, Florin Piersic, Amza Pellea România Germania 1968, 143 min. AG PROGRAM Braşov Vineri 20 iulie :00 19:00 Centrul Reduta, doc. Marea Unire. România, la 100 de ani, (LM), R: Mihuţ Năstăsache, Marilena Stănescu, România 2018, 82 min. AG Centrul Reduta, film Columna, (NY), R: Mircea Drăgan, România - Germania 1968, 143 min. AG Evenimente organizate în cadrul Centenarului Filmului Românesc. Duminică 22 iulie :00 Bastionul Ţesătorilor, teatru Ileana, Principesă de România, spectacol de şi cu Liana Ceterchi, 90 min. AG Luni 23 iulie :00 Centrul Reduta, concert BABYLON 3.0, Ali Asghar Rahimi, Aida Šošić, Attila J. Szabó & Simona Popescu, Interferenţe improvizatorice şi meditaţii spirituale persane, 60 min. AG NY film din secţiunea Night is Young LM - film din secţiunea Let s mov(i)e! CD film din competiţia de documentare SM film din secţiunea de scurt metraj AG acces gratuit B acces pe bază de bilete I acces pe bază de invitaţii Programul poate suferi mici modificări; vă rugăm consultaţi pagina web sau programele afişate la cinematograf. În caz de ploaie, evenimentele programate a se desfăşura în Cetate vor avea loc în Cinematograf. 24 Festivalul de film şi istorii Râşnov

27 ritage - a Bridge hared Future BRAȘOV Festivalul de film şi istorii Râşnov 25 2 i ine Uz ada Str 6 3 WC e Gheorgh Coș buc 2 5 PRIMĂRIA Str ad TOWN HALL am Cinema iha i V CINEMATOGRAF Amza Pellea itecinema azu l PRIMĂRIA St rad Hotel ai Radsor on Cr ea ng ă St rad ar ep ub lic ii 1 3 Biserica Evanghelică i Cultural Heritage Info Point 4 Grădina Cetăţii > incinta cetății - inside the citadel tel +40 (0) Centrul Schubz rasnov.dordeduca.ro rasnov@mioritics.ro Benzinărie 2 Cinema Amza Pelea Gară Promenada Elisabeta Protopopiatul Bran-Zărnești Stra da I zvor ului 1 Acces pietonal (scări) 5 WC WC Stra da T elul ui Strada G himbășe l 1 Piaţa Unirii Str ada Ion L u ca Ca rag iale BRAȘOV Strad a Flo rilor Hotel 5 Edelhouse Str. Braz ilor Pi a ț a Un iri i Stra da C arai man a Strad Station Lift ății Strada Cet Turnul triunghiular BAZASPORTIVĂ SPORTIVĂ BAZA SPORTS CENTRE POIANA POIANA BRAȘOV BRAȘOV Barbacana de vest Turnul gărzii Fântâna CETATEA DE VEST ELISABETH PROMENADE PROMENADA ELISABETA ELISABETA 6 PROMENADA 9-19h (sezon) / 9-17h (extrasezon) Râșnov Piața Unirii Nr. 9A Preț: Adulți 12 lei, Copii 6 lei. Lift Petrol Station Stație transport Poartă secundară 4 Barbacana de est Turnul armelor Stație transport spre cetate Stație transport spre cetate DINOPAR dinoparc.ro Ilustrație cetate: Mihai Ionuț Grăjdeanu WC Capela CETĂȚII cetățiigrădina Turnul gotic GRĂDINA CETĂȚII (ruine) Turn (ruine) Turnul Turnul Arcașilor Binoclu pentagonal Biserica gotică (Bathory) (ruine) Descrierea CIP pentru Biblioteca Națională a României: Râșnov, pas cu pas - ghid turistic / Mihai Dragomir (coordonator) București, 2015 ISBN Căsuțele cetății Useful contacts: Emergency: 112 Police station: Str. Brazilor nr. 11, tel. +40 (0) Mountain rescue: tel. +40 (0) Hospital: Str. Izvor nr. 2, tel. +40 (0) Town Hall Information Centre: Piaţa Unirii nr. 12, +40 (0) , inforasnov@gmail.com Fortress Information Centre: tel. +40 (0) , rasnov@mioritics.ro Râșnov Town Hall: Piaţa Unirii nr. 12, tel. +40 (0) , secretariat@primariarasnov.ro Train station: tel. +40 (0) Râșnov >German: Rosenau >Hungarian: Barca-Rozsnyó Coordinates: N, E Population: 16,332 inhabitants (1 tjuly 2009). Spital Râșnov: Str. Izvor, Nr. 2, tel. +40 (0) Centru de Informare Primărie: Piaţa Unirii nr. 12, +40 (0) , inforasnov@gmail.com Centru de Informare Cetate: tel. +40 (0) , rasnov@mioritics.r Primăria Râșnov: Piaţa Unirii, nr. 12, tel. +40 (0) , secretariat@primariarasnov.ro Informaţii Gara Râșnov: tel. +40 (0)

28 Omul de marmură / Człowiek z marmuru Ficțiune Regie: Andrzej Wajda Scenariu: Alexander Ścibor-Rylski Actori: Jerzy Radziwiłowicz, Krystyna Janda, Michał Tarkowski, Piotr Cieślak Polonia 1977, 153 minute În 1976, Agnieszka, o tânără studentă la regie film, își face filmul de diplomă despre Mateusz Birkut, un zidar, lider al muncitorilor, a cărui carieră de erou al muncii socialiste s-a încheiat, brusc și neașteptat, cândva în anii 50. Încercând să înțeleagă ce a dus la această cădere în dizgrație, Agnieszka descoperă filmări cenzurate și realizează interviuri cu prietenii bărbatului, cu fosta sa soție și cu cineastul care-l transformase într-un erou. Se creionează astfel un portret deloc roz al vieții în Polonia din perioada stalinistă. Proiecție oferită de Institutul Polonez din Bucureşti. Premii: 3 premii (Premiul FIPRESCI la Cannes 1978) şi 1 nominalizare Războiul regelui / The King s War Documentar Producător executiv: John Florescu Producători asociați: Dan Draghicescu & Stefan Hillerin România - SUA 2016, 60 minute Am luat trenul spre Berlin să vedem ce ar fi rezervat cealaltă cale și am avut un prânz cu Hitler. Nu a fost deloc o întâlnire plăcută, povestește Majestatea Sa, Regele Mihai I, în acest documentar care încearcă să restabilească adevărul istoric în privința evenimentelor din 23 august Puțini știu ce s-a întâmplat, de fapt, atunci, și cine au fost actorii principali ai schimbării. Povestea deciziei unui Rege care, într-un punct critic al celui de-al Doilea Război Mondial, a renunțat la sprijinul acordat Germaniei, îndreptând România spre Aliați și grăbind, astfel, sfârșitul războiului, este o poveste a intrigilor de palat, a decepțiilor, a speranțelor și a curajului de a îndrăzni. Toni Erdmann Ficțiune Regie: Maren Ade Scenariu: Maren Ade Actori: Sandra Hüller, Peter Simonischek, Michael Wittenborn, Vlad Ivanov Germania Austria Monaco România - Franța 2016, 162 minute Un tată pensionar care trăiește în Germania. O fiică în floarea vârstei, care trăiește acolo unde o trimite corporația. De pildă, la București. Tatăl îi face o vizită fiicei. Relația dintre cei doi merge și nu prea. Pus pe glume și pe recuperat timpul pierdut, tatăl încearcă un altfel de apropiere de cea pe care o simte rece și distantă. Turnat în cea mai mare parte în România, filmul a avut un imens succes de public, captivând prin ingeniozitate, umor și emoție. Premii: 53 de premii (Premiul FIPRESCI la Cannes 2016) și 74 de nominalizări (Oscar 2017 pentru film în limbă străină) 26 Festivalul de film şi istorii Râşnov

29 Un film mai puţin vesel, mai mult trist, poetic şi sfătos Documentar Regie & Scenariu: Cornel Mihalache Montaj: Robert Kallos România 2016, 90 minute Documentarul se bazează pe 26 de ore de material cinematografic brut, realizat vreme de 25 de ani de regizorul Cornel Mihalache într-un sat maramureșean. Satul Valea Stejarului, Comuna Vadu Izei, Maramureș, la capătul lumii românești, unde se agață harta-n cui. Pătru Godja Pupăză, sculptor în lemn, făcător de porți maramureșene, și-a cumpărat un loc mai jos de biserică, l-a împrejmuit, i-a făcut o poartă frumoasă ca o pagodă și l-a numit Cimitirul lui Moș Pupăză, mai puțin vesel, mai mult trist, poetic și sfătos. C-așa a vrut el. Din 1991 până în 2006 am fost oaspetele acestei familii de moroșeni. Aproape în fiecare an, de Paște, de Crăciun, de moarte, de naștere, de nuntă, vară, iarnă, primăvara, la culesul prunelor, la făcutul de horincă, am fost prezent, povestește regizorul. Varșovia 44 / Miasto 44 Ficțiune Regie: Jan Komasa Scenariu: Jan Komasa Actori: Józef Pawlowski, Zofia Wichlacz, Anna Próchniak Polonia 2014, 130 minute La 1 august 1944, a început Revolta din Varșovia, una dintre cele mai importante acțiuni ale rezistenței poloneze, menite să elibereze orașul de sub ocupația nazistă. Se estimează că peste de civili și de membri ai rezistenței au murit în timpul luptelor. Filmul prezintă o poveste de dragoste desfăşurată în acele zile însângerate, pline de disperare, dar și de speranță. Proiecție oferită de Institutul Polonez din Bucureşti. Premii: 11 premii şi 7 nominalizări Ziua când au murit anii 60 / The Day the 60s Died Documentar Regie: Jonathan Halperin Scenariu: Anna Bowers, Jonathan Halperin SUA 2015, 58 minute Pe 30 aprilie 1970, președintele Richard Nixon a anunțat că trupele americane invadează Cambogia. Studenții de pe tot cuprinsul Statelor Unite au ieșit în stradă. Pe 4 mai, Garda Națională a Statului Ohio a deschis focul, trăgând 67 de rafale de gloanțe împotriva demonstranților. Patru studenți ai universității Kent State au fost uciși. Alți 29 au fost grav răniți, unul dintre ei fiind paralizat pe viață. Masacrul este considerat ca fiind evenimentul care a dezbinat cel mai tare societatea americană de la Războiul Civil încoace. Festivalul de film şi istorii Râşnov 27

30 Filme de scurt metraj Cadoul de Crăciun Regie: Bogdan Mureşanu România 2017, 23 minute Este seara de 20 decembrie 1989, imediat după evenimentele de la Timișoara care au dus la izbucnirea Revoluției în România. Este o seară ca oricare alta dinaintea unui Crăciun sărăcăcios. Personajele, cei doi părinți împreună cu fiul de 6 ani, sunt așezate la masă într-un ritual casnic repetat de atâtea ori încât totul este previzibil și cunoscut dinainte. Nu pentru mult timp însă. Oamenii din Dealul Ţarinei Regie: Claudia Șimon România 2018, 11 minute O poveste despre curaj. Dincolo de însemnătatea Casei Maniu, cu toţii trebuie să ne aducem aminte de cei care şi-au pus amprenta pe acel loc, de-a lungul vremii. Oamenii simpli luptă pentru această casă. Lui Maniu îi plăcea foarte mult să fie om. Azi, mai mult ca niciodată, noi suntem OAMENII din Dealul Ţarinei. Regele Mihai al României - despre viaţă Producţie Chainsaw Film România 2017, 30 minute După 50 de ani de comunism mentalităţile s-au schimbat. Nu te poţi aștepta de la societatea care a avut parte de așa ceva, să treacă imediat la democraţie. E imposibil. Sistemul a schimbat oamenii în rău. Acum ei trec cu vederea lucruri care, înainte, ar fi fost inacceptabile. Totul depinde de cei care vor urma. Lucrurile astea nu se fac bătând din palme. Regele Mihai Timeless love Regie: Ștefan Marin, Rareș Neagu România 2017, 18 minute București, Războiul pare departe, dar liniștea orașului este doar aparentă. Când nu există focuri de armă, oamenii se pun în pericol prin propriile emoții. Lidia, o tânără fermecătoare, este pe punctul de a face o alegere dificilă în viața ei: iubire sau siguranță? 28 Festivalul de film şi istorii Râşnov

31 Festivalul de film şi istorii Râşnov 29

32 Putem (re)construi naţiunea prin monumente? Autor: Andreea Lazea Un aspect esențial al artei publice (în termenii consacrați de legislația românească monumente de for public, deși această categorie este mai restrânsă decât cea a artei publice, care include și lucrări cu caracter temporar sau efemer) îl constituie caracterul său plurivalent, care o plasează la intersecția dintre artă, politic și social, dintre libertatea de expresie a artistului, dezideratele comanditarului și valorile, aspirațiile și capacitatea de receptare a publicului larg. Obiect mixt, care face vizibile sau creează relații între temporalități și între agenții sociali, lucrarea de artă publică și mai ales monumentul, forma sa cea mai pregnantă poate deveni un vector identitar și coeziv, capacitate pe care mizează adeseori actorii politici și administrațiile centrale și locale în proiectele de populare a spațiului public cu lucrări de artă, în special lucrări cu caracter memorial. Astfel, dincolo de apartenența la domeniul artelor plastice, putem regăsi în arta publică intenționalități multiple care se articulează reflectând mișcările societății în ansamblul ei. După 1989, au apărut în spațiul românesc numeroase lucrări de artă figurativă cu caracter memorial, prin care societatea pare să fi încercat să se reconecteze, după un lung regim totalitar, cu un trecut național sau local multă vreme ignorat sau dezavuat. În prezent, în contextul celebrării centenarului de la evenimentul fondator al statului național, devin acute întrebări precum: În ce măsură societatea românească de astăzi (mai) este interesată de ideea de identitate națională? ; Este capabilă arta publică să susțină o identitate națională și, dacă da, cum poate face acest lucru? ; Cum (mai) poate obiectul de artă publică să susțină, eficient, memoria colectivă? ; Mai sunt formele tradiționale de expresie artistică adecvate publicului și gustului contemporan?. Astfel de întrebări pot fi abordate examinând diverse tipuri de lucrări de artă publică cu caracter memorial, dar și lucrări care nu au în mod direct ambiții comemorative sau identitare și observând modurile în care au fost receptate de publicul larg. Fără să formuleze răspunsuri tranșante sau definitive, o astfel de perspectivă se poate dovedi fertilă pentru înțelegerea modurilor în care arta publică mai poate fi relevantă pentru societatea românească contemporană și mai poate participa la efortul de a (re)construi națiunea. 30 Festivalul de film şi istorii Râşnov

33 Festivalul de film şi istorii Râşnov 31

34 20 iulie 2018, ora 20:00-21:00, Cetatea Râşnov Concert funk rock, folclor, ska & rock alternativ Trupa Unda Lucian Bedeu (voce, chitară, blockflute, caval), Daniela Popa (voce), Claudiu Păduroiu (chitară), Tudor Asciu (chitară bass), Costi Popescu (baterie, cajon, voce) Fideli dorinţei de a deveni relevanţi la nivel global (și) prin promovarea valorilor locale, vă invităm ca, în concertul de deschidere a celei de-a 10-a ediţii a FFIR, să-i aplaudăm pe brașovenii de la Trupa Unda. Înfiinţată în 2015, Unda cântă o muzică plină de viaţă, colorată și energică, aflată la intersecţia dintre funk rock, folclor, ska și rock alternativ. Numele trupei evocă unda de sunet, cea care transmite vibraţie, deci energie, dinspre muzicieni spre public. Proiect cofinanţat de Consiliul Judeţean Braşov Acces gratuit 21 iulie 2018, ora 19:00-20:00, Biserica evanghelică Râşnov Muzică din Barocul italian timpuriu şi versuri de Petrarca (premieră) Sonate & Sonete Quarto d Oro (România/Germania): Aranka Kővári (flaute drepte), Maximilian Braisch (dulcian), Dávid Csibi (vioară barocă), Miriam Marinescu (clavecin). Invitată: Irina Margareta Nistor (recitator) Programul cuprinde în special sonate din Barocul italian timpuriu (compuse între 1629 și 1664), repertoriu mai puţin abordat de formaţiile de muzică veche, dar include şi piese din aceeaşi epocă ale unor compozitori din afara Italiei, care reflectă influenţa stilului italian asupra tendinţelor și curentelor muzicale din Europa barocă. Concertul este completat cu extrase din Canțonierul lui Francesco Petrarca, unul dintre primii umaniști ai Renașterii. Volumul cuprinde sonete, dar și canzoni, sextine, balade și madrigale (transpuse ulterior în muzică de Claudio Monteverdi). Versurile de dragoste ale lui Petrarca prind viață în lectura insolită a unei voci inconfundabile. Producţie proprie pentru FFIR, cu sprijinul: Deutscher Jugendverein Siebenbürgen. Acces gratuit Proiect cofinanțat de Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România 21 iulie 2018, ora 20:00-21:15, Cetatea Râşnov Concert blues&folk, balcanic, jazzy-funky Nightlosers Nightlosers există din La începuturi, vorbeam de o trupă clujeană ce producea jam-session-uri în barurile studenţeşti ale oraşului. Între timp, The Independent vorbeşte despre A delicious mixture of blues and folk music from the Balkan area, with some jazzy-funky grooving on top, and a whole lot of humour. Rugaţi să se auto-caracterizeze, oamenii Nightlosers vorbesc despre o combinaţie între American Rhythm & Blues şi Rock n Roll, cu elemente de folclor transilvănean: românesc, maghiar, Gypsy. Meniu cu care vă aşteaptă şi la Râşnov. Proiect cofinanţat de Consiliul Judeţean Braşov Acces pe bază de bilete - 10 lei ( sau la intrare) 32 Festivalul de film şi istorii Râşnov

35 22 iulie 2018, ora 19:00-20:00, Biserica evanghelică Râşnov Interferenţe improvizatorice şi meditaţii spirituale persane (premieră) Babylon 3.0 Ali Asghar Rahimi (compoziție, tanbour, voce) (Iran), Aida Šošić (voce) (Bosnia și Herțegovina/România), Attila J. Szabó (violoncel, electronics) (România), Simona Popescu (actriță Teatrul Odeon); participă: Radu Rădescu (percuții) Muzician complex, maestru al muzicii spirituale persane și al anticelor magham-uri, Ali Asghar Rahimi este dornic în permanenţă de noi colaborări şi de a cunoaşte spaţiul muzical din România, fiind deschis spre confluenţa cu alte culturi. Practician fervent al improvizaţiei la tanbour, a acceptat cu bucurie formula unui concert alături de artiști de valoare din România, dintre cei mai bine antrenaţi în performance-uri improvizatorice de tip cross-over și recitaluri de poezie. Atmosfera unică a acestei întâlniri muzicale de inter-fertilizare între spiritul persan şi cel balcanic este augmentată prin intervenții discrete de percuție exotică și prin interpretarea unor versuri (recitate și cântate) din creaţia poeţilor clasici persani Rumi, Saib Tabrizi, Hamadani și Qaani. Producție specială pentru FFIR, cu sprijinul Yasna Production Acces gratuit 22 iulie 2018, ora 20:00-21:00, Cetatea Râşnov Concert folk alternativ & rock acustic Fără Zahăr Acustic Bobi Dumitraş (chitară, voce, glume), Bobo Burlăcianu (chitară mai scumpă, voce mai bună) Proiect cofinanțat de Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România Un concept muzical dulce-amărui care îmbină, pe acorduri simple, puţinele aspecte ale vieţii românului, despre care încă se mai poate râde cu poftă. Folk alternativ, rock acustic, tot ce trebuie! Proiect cofinanţat de Consiliul Judeţean Braşov Acces pe bază de bilete - 10 lei ( sau la intrare) 22 iulie 2018, ora 21:00-22:30, Bastionul Țesătorilor Braşov 23 iulie 2018, ora 21:00-22:30, Grădina Schubz Râşnov Dramatizare de Edith Negulici, după romanul autobiografic Trăiesc din nou Ileana, Principesă de România un spectacol de și cu Liana Ceterchi, video şi sunet: Luca Achim, Teodora Toader Spectacolul omagiază memoria celei care a fost Principesa Ileana a României, Arhiducesa de Austria și, mai târziu, Maica Alexandra, a cărei viață s-a desfăşurat între palat şi mânăstire, pe fundalul celor două războaie mondiale, într-o perioadă de mari frământări în Europa. Spectacolul aduce la lumină o parte esenţială din istoria țării, fiind o evocare plină de farmec şi dramatism a momentelor esențiale din viața autoarei, destinul Principesei Ileana fiind emblematic pentru cursul istoriei contemporane. Proiect cofinanţat de Consiliul Judeţean Braşov Acces gratuit la Braşov. Acces pe bază de invitații la Râşnov. Festivalul de film şi istorii Râşnov 33

36 24 iulie 2018, ora 20:00-21:00, Biserica evanghelică Râşnov Muzică veche din regiunile istorice ale României, cu pasaje din scrierile lui Iuliu Maniu (premieră) Carpatografii sonore Ansamblul Baroc Transylvania (Cluj-Napoca): Zoltán Majó (flaut drept baroc), Mátyás Bartha (vioară barocă), Ciprian Câmpean (violoncel baroc), Erich Türk (clavecin). Invitat: pr. Cristian Borz (Bădăcin/Sălaj) lectură Programul este inspirat de tema Centenarului Marii Uniri, dar şi de cea a diversităţii culturii multiseculare din toate provinciile istorice ale României, propunând o selecţie de muzică veche mai puţin cunoscută. Concertul are un caracter multicultural, incluzând lucrări reprezentative pentru majoritatea etniilor şi confesiunilor care coexistă pe teritoriul țării. Prin accentele de culoare ale culturii minorităţilor, concertul urmează un concept integrator de unitate în diversitate, fiind completat cu extrase din Testamentul moral şi politic al uneia dintre personalităţile istorice care au făurit idealul Marii Uniri: Iuliu Maniu, de la a cărui naștere se împlinesc 145 de ani. Lectura textelor aparține preotului Cristian Borz, paroh al Bisericii greco-catolice din Bădăcin (jud. Sălaj), unde se află casa memorială Iuliu Maniu, monument istoric aflat în prezent în curs de reabilitare. Producţie specială pentru FFIR. Acces gratuit Proiect cofinanțat de Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România 25 iulie 2018, ora 20:00-21:00, Cetatea Râşnov Concert jazz, funk & folk Cuibul La 3 ani de la momentul când au deschis ediţia a 7-a a #FFIR, trupa Cuibul revine la Râsnov! Trupă-cult a scenei muzicale din Republica Moldova, cu o activitate artistică de peste 25 de ani, 8 albume lansate în română, rusă și engleză, trupa Cuibul a bifat concerte în deschiderea trupelor The Cardigans și Morcheeba. Interpretate de 8 dintre cei mai buni muzicieni de peste Prut, piesele Cuibul redau un triunghi de stări muzicale jazz, funk, folk. După un repertoriu interpretat exclusiv în limba rusă, în anul 2014 Cuibul lansează albumul acustic Vise Elementare - primul album în limba română, lansat împreună cu Universal Music România. În 2018 trupa a adăugat trombon, saxofon și trompetă și a revenit astfel la groove-ul dinamic și intens ce o caracteriza la începutul anilor 90. Cuibul este cea mai longevivă trupă muzicală basarabeană activă. Proiect cofinanţat de Consiliul Judeţean Braşov Acces gratuit 26 iulie 2018, ora 20:00-21:00, Cetatea Râşnov Concert de jazz Mircea Tiberian & Marta Hristea Unii dintre cei mai cunoscuți și apreciați interpreți ai jazz-ului românesc, Mircea Tiberian pian și Marta Hristea voce, s-au alăturat anul acesta Festivalului de Film și Istorii Râșnov printr-un parteneriat cu Academia ICon Arts Transilvania. După masterclass-ul susținut la Râșnov împreună cu Michael Acker - contrabas, ei vor putea fi auziți într-un concert făcând ceea ce le place mai tare: să cânte la cel mai înalt nivel și să inspire tinerii muzicieni. Acces gratuit 34 Festivalul de film şi istorii Râşnov

37 26 iulie 2018, ora 21:30-23:15, Cetatea Râşnov Proiecţie de film mut cu sound-design live și o introducere din Salman Rushdie Cine-concert : Shiraz A Romance of India (1928, ver. 2017/British Film Institute) Foley Ala (București): Alin Zăbrăuţeanu (foley, electronics, live processing), Alexandra Andrieş (voce, electronics, percuţii), Maria Petrescu (oboi), Radu Rădescu (percuţii). Invitată: Irina Margareta Nistor Vocea Filmelor Shiraz este o poveste puternică, bazată pe legenda romanțată a genezei celui mai frumos monument din lume închinat iubirii: Taj Mahal. Formaţia Foley Ala creează pentru acest film un ambient acustic original, interpretat live sub forma unei cvasi-improvizaţii, în care, peste un layout prefabricat, intervin elemente muzicale acustice procesate digital, tehnica sampling-ului îmbinându-se cu instrumentele cântate live. Nostalgicii filmelor pe casete video vor avea o surpriză de proporţii: traducerea în română a cartoanelor originale ale peliculei este realizată, pe viu, de Vocea Filmelor. Cu sprijinul: British Council Romania, Institutul Cultural Român și Festivalul Filmului European. Acces gratuit Proiect cofinanțat de Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România 27 iulie 2018, ora 19:00-20:00, Biserica evanghelică Râşnov Perspective și nuanțe în muzica lui Bach, cu fragmente din cronica Annei Magdalena Bach (premieră) Sebastianna Andrei Kivu (violoncel) (București/Paris), Irina Ungureanu (actriță UNATC) Johann Sebastian Bach i-a dedicat celei de-a doua soții, Anna Magdalena, mai multe compoziții, fiind limpede că ea trebuie să fi avut o aplecare aparte spre muzică, poate chiar talent. Scurta cronică a Annei Magdalena Bach, carte aflată la limita dintre biografie și ficțiune, îl face pe Bach să trăiască în paginile ei mai intens decât în orice altă lucrare care i-a fost închinată. Concertullectură aduce împreună câteva compoziții ale lui Bach transcripții originale ale violoncelistului Andrei Kivu după Sonate și Partite pentru vioară, la care se adugă mișcări din Suitele pentru violoncel, alternate cu fragmente din cronica Annei Magdalena Bach, în lectura actriței Irina Ungureanu. Producţie specială pentru FFIR Acces gratuit 27 iulie 2018, ora 21-22, Cetatea Râşnov Acustic Duo Dan Byron & Doru Trăscău Proiect cofinanțat de Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România Doi dintre cei mai importanti vocali ai indie-rock-ului românesc, vin la #FFIR 2018! Dan Byron, liderul şi vocalistul trupei byron, a lansat alături de aceştia până acum 6 albume de studio si 3 DVD-uri live: Acoustic Drama, Live Underground (filmat în Salina Turda) şi Electric Marching Band, în care cântă alături de Fanfara Garnizoanei Bistriţa şi un cor de elevi. Cel mai recent album byron, Eternal Return (nov. 2015) a fost înregistrat la celebrul studio Windmill Lane, supranumit şi studioul U2 din Dublin şi masterizat la Abbey Road în Londra. Bucureştean, auto-didact într-ale muzicii, tată a doi copii şi mega-înamorat de motociclete, Doru Trăscău a început să cânte la chitară pe când avea 17 ani şi de atunci nu s-a prea oprit. În 2000, a apărut pe lume trupa în care a debutat: AB4. Primul single al trupei, Toxic, a dominat topurile muzicale. Cu AB4, Doru a câştigat M.T.V. European Awards-Best Local Act în Din 2008, Doru a început un nou proiect, pe nume The Mono Jacks, trupă care, la un deceniu distanţă de la înfiinţare, a devenit o referinţă a scenei româneşti de indie-rock. Proiect cofinanţat de Consiliul Judeţean Braşov Acces gratuit Festivalul de film şi istorii Râşnov 35

38 28 iulie 2018, ora 19:00-20:00, Biserica evanghelică Râşnov Poveşti dintr-un secol de istorie concert dedicat memoriei lui Neagu Djuvara (premieră) Arca lui Neagu Tudor Niculescu-Mizil (chitară) (București), Daniela Nane (actriță, Teatrul L.S. Bulandra) Ideea acestui concert-lectură a pornit după momentul recent al dispariţiei istoricului şi scriitorului Neagu Djuvara. Programul urmează o structură de buclă temporală şi geografică, cu acelaşi punct iniţial şi final (România), fiind alcătuit din repere ale spaţiilor culturale care au marcat popasurile mai lungi sau mai scurte de pe traseul lumesc şi spiritual al lui Neagu Djuvara, cu poveşti de viaţă din o sută de ani de istorie: Principatele Române în pragul intrării în Marele Război, Sankt Petersburg în ajunul declanşării Revoluţiei bolşevice, Franţa interbelică, legaţia de la Stockholm, anii petrecuţi în Africa şi întoarcerea în ţară. Piesele din program sunt inspirate din cultura muzicală a ţărilor de pe această traiectorie, cele mai multe dintre acestea fiind aranjamente originale ale chitaristului Tudor Niculescu-Mizil și prime audiţii în România. Pasajele literare extrase din memorialistica lui Neagu Djuvara prind viaţă în lectura bine-cunoscutei actrițe Daniela Nane. Producție specială pentru FFIR Acces gratuit 28 iulie 2018, ora 20:00-21:00, Cetatea Râşnov Acustic Viţa de Vie Proiect cofinanțat de Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România Pornind de la clasicul Unplugged, Acustic înseamnă cele mai bune melodii Viţa de Vie strânse în decursul celor 21 de ani de existenţă, reorchestrate într-o manieră neobișnuită, mergând uneori până la clasic, jazz sau bossanova. Adrian Despot despre proiectul Acustic: Am dezbrăcat melodiile vechi de hainele pe care le purtau și am încercat să le decantez într-o formă cât mai apropiată de starea lor originară, cea de emoţie. Am scăzut volumul și am crescut intensitatea. De acolo am construit, cu grijă și abnegaţie, albumul Acustic. A ieșit exact așa cum ni-l doream, simplu și intens. În călătoria noastră am avut onoarea să fim însoţiţi de niște muzicieni extraordinari - Mandela Gajol și Mihai Ardelean. În mod excepţional, la Râșnov, Viţa de Vie va cânta alături de violoncelistul Răzvan Suma. Proiect cofinanţat de Consiliul Judeţean Braşov Acces pe bază de bilete - 10 lei ( sau la intrare). Fondurile obţinute vor fi donate HOSPICE Casa Speranţei. 29 iulie 2018, ora 20:00-21:00, Cetatea Râşnov Concert cu voie bună Țapinarii Țapinarii se vor juca în Cetatea Râșnov. Jocul cu Țapinarii este un joc al senzațiilor. Concertul te poartă prin mai multe stări. Copil, adolescent rebel, soț, amant, tătic responsabil, lup moralist, zeu, poet, artist. Auzi sunetul pescărușilor, simți siliconul pe buricele degetelor, amesteci iubirile, găsești definiția fericirii. Proiect cofinanţat de Consiliul Judeţean Braşov Acces gratuit 36 Festivalul de film şi istorii Râşnov

39 29 iulie 2018, ora 18:00-19:00, Biserica evanghelică Râşnov Muzică barocă de la curţile regale europene, cu extrase din memoriile Regelui Mihai (premieră) Il più felice Re del mondo Ansamblul Sectio Aurea (România/Belgia): Mária Szabó (flaut drept), Maria Petrescu (oboi baroc), István Csata (viola da gamba), Paul Cristian (spinetă). Invitaţi: Cristian Hodrea (bas-bariton), Zoltán Majó (flaut drept) Programul concertului dedicat memoriei Regelui Mihai I al României cuprinde arii şi piese instrumentale special adaptate de membrii formaţiei pentru formula instrumentală a ansamblului. Repertoriul abordat este strâns legat de muzica de la curţile nobiliare europene din perioada Barocului, prezentată la ceremonii şi festivităţi, incluzând, arii din opere şi oratorii cu referinţe la personaje regale. În completarea părții muzicale, se fac auzite câteva dintre mărturiile şi confesiunile Regelui Mihai I al României, extrase din convorbirile Majestăţii Sale cu scriitorul Mircea Ciobanu. Producție specială pentru FFIR, în parteneriat cu Musica Barcensis Proiect cofinanțat de Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România Festivalul de film şi istorii Râşnov 37

40 Râşnov Society Debate Forum Școala de vară ediția a VII-a Trăim într-un spaţiu public invadat de subiecte periferice, tratate în chip isteric, în care temele relevante sunt fie ignorate, fie prezentate superficial. Pentru a gândi, vorbi şi dialoga, civilizat şi argumentat, despre lucrurile cu adevărat importante, organizăm, în cadrul Festivalului de Film şi Istorii de la Râsnov, un forum de dezbateri deschis tinerilor din România şi Republica Moldova şi publicului larg. An de an, lectori competenţi şi carismatici prezintă prelegeri pe teme semnificative, moderând apoi dezbateri la care sunt invitaţi să participe atât cursanţii Şcolii de Vară Astra, cât şi publicul larg. În parteneriat cu: German Marshall Fund, Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, GlobalFocus Center, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Casa Paleologu. 38 Festivalul de film şi istorii Râşnov

41 RÂŞNOV DEBATE FORUM - Naţiune. Identităţi Vineri, 20 iulie :00 Prezentare Marele Război în istoriografie și în film, Ioan Aurel Pop (rector UBB Cluj, președinte al Academiei Române) Sâmbătă, :00 Deschidere oficială Râşnov Debate Forum 11:30 Panel România Educată istorii despre viitor, Remus Pricopie (rector SNSPA), Marilen-Gabriel Pirtea (rector al Universității de Vest din Timișoara), Măriuca Talpeş (Bitdefender), Madlen Şerban (fost director European Training Foundation), Traian Brumă (Cofounder Universitatea Alternativă), moderator: Ligia Deca (consilier de stat la Dep. Educație și Cercetare al Administrației Prezidențiale) 16:00 Panel Unde este locul României? Michèle Ramis (Ambasador Franța), Stella Ronner-Grubačić (Ambasador Olanda), Hans Klemm (Ambasador SUA), Cord Meier-Klodt (Ambasador Germania), Duminică, :00 Panel Regele, Comuniştii şi Coroana. Adevărata istorie a abdicării lui Mihai I, Alexandru Muraru (profesor Univeritatea Al. I. Cuza Iaşi), Ioan Stanomir (publicist și politolog), Andrei Muraru (istoric), Cristian Pîrvulescu (politolog) 16:00 Panel Ce fel de popor (mai) suntem? Mircea Dumitru (rector Universitatea București) & Toader Paleologu (eseist, profesor, diplomat) Luni, :00 Panel Putem (re)construi naţiunea prin monumente?, Sorin Alexandrescu (istoric, critic), Bogdan Ghiu (eseist, traducător, jurnalist), Bogdan Rață (artist), moderator: Andreea Lazea (Universitatea de Vest Timişoara) Marţi, :00 Panel Oamenii lui 1918, Ion Gherasim (președintele Fundației Corneliu Coposu), Andreea Dobeș (istoric la Memorialul Sighet) 16:00 Panel Religie şi Naţiune, PS Florentin Crihălmeanu (Episcopul Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla), Constantin Necula (Preot Sibiu) Festivalul de film şi istorii Râşnov 39

42 Miercuri, :00 Panel Activism, Civil Society & New political movements in Europe, Adrián Vázquez Lazara (Ciudadanos, Spania), Jean-Christophe Masmalet (reprezentant En Marche, Franța), Daniel Kaddik (Friedrich Naumann Foundation), moderator: Dan Lazea (Facultatea de Științe Politice a Universității București) 16:00 Panel Identitate naţională şi trans-naţională, Sorin Cucerai (publicist şi filosof independent), Alec Bălăşescu (antropolog cultural), Sorin Mîndruţescu (Country Leader Oracle Romania), Wargha Enayati (doctor cardiolog, investitor), moderator Teodor Tiţă (News Director Europa FM) Joi, :00 Panel Naţiune şi forţe de fragmentare în regiune, Marko Safkovic (director Belgrade Security Forum), Mihai Popşoi (vicepreşedinte PAS, Rep. Moldova), Oana Popescu (Global Focus) 16:00 Panel Patrimoniul ca resursă, Adrian Cioroianu (Ambasador la UNESCO), Ştefan Bâlici (director Inst. Naţ. al Patrimoniului), moderator Adrian Bucur (jurnalist) Vineri, :00 Panel Care este viitorul Europei?, Angela Cristea (șef al Reprezentanței Comisiei Europene în România), Peter Allen (diplomat UK), Boris Reitschuster (jurnalist), moderator: George Jiglău (Universitatea Babeș-Bolyai) 40 Festivalul de film şi istorii Râşnov 16:00 Panel Israel 70 ani, Tamar Samash (Ambasador Israel), Owen Alterman (Institute for National Security Studies ailiated, Tel Aviv University), Ana Maria Luca (jurnalist Balkan Investigative Reporting Network) 20:00 Panel Cum a devenit România şi ţara mea?, Omer Tetik (CEO Banca Transilvania), Steven van Groningen (CEO Raieisen România), Analia Selis (artist) Sâmbătă, 28 iulie :00 Panel Cum dezvoltăm România?, Lucian Croitoru (consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României), Ionuţ Dumitru (preşedintele Consiliului Fiscal), Marian Bolboe (director automotive la Schaeler Romania), moderator: Radu Crăciun (CEO BCR Pensii) 16:00 Panel Războiul hibrid şi provocările de securitate ale României, Sorin Ducaru (diplomat) & General Nicolae-Ionel CIUCĂ (Şeful Statului Major al Apărării) Duminică, 29 iulie :00 Prezentare Rolul serviciilor de intelligence în societatea modernă, reprezentant Serviciul Român de Informaţii 16:00 Panel Buni români din vremea regatului, Alina Pavelescu (Dir. Adjunct Arhivele Naţionale), Nicolae Pepene (Dir. Muzeul de Istorie Braşov), Gabriel Badea- Păun (istoric de artă) 18:00 Închidere oficială Râşnov Debate Forum

43 Naţiune şi forţe de fragmentare Autor: Oana Popescu Cu puțin peste zece ani în urmă, când România și Bulgaria se alăturau Uniunii Europene, părea că am ajuns la sfârșitul istoriei, că dorința de cooperare dincolo de granițe este împărtășită pe tot continentul și că vecinii europeni ai UE numără zilele până ce se vor putea integra și ei în această comunitate politică și economică unică. Comuniunea occidentală de valori și principii democratice se extindea și dincolo de ocean, reflectată în relațiile transatlantice mai strânse ca niciodată. Statul național avea să-și creeze o identitate nouă pentru a-și păstra relevanța, odată ce multe dintre atributele sale erau delegate forurilor europene sau erau exercitate la nivel regional și local, mai aproape de oameni. La acel moment, statele fostei Iugoslavii intrau într-o perioadă ascendentă, de convalescență și refacere după destrămarea federației căreia îi aparținuseră timp de decenii, în timp ce fostele state sovietice progresau, încet, dar într-o direcție aparent clară, pe calea reformelor și democrației. Rusia era nemulțumită, dar nu amenințătoare. Încă nu avusese loc războiul din Georgia din 2008, nici declararea independenței Kosovo în același an, nici recrudescența terorismului islamic cu recruți din Balcani, nici anexarea Crimeii în 2014 și nici criza economică și financiară europeană din... sau Brexit, sau criza migrației. Sub presiunea tuturor acestora, forțele de fragmentare în Europa și în regiune au revenit cu tot arsenalul de probleme asociate: naționalism, populism, separatism, mai multe viteze de integrare în piața comună (altfel spus, membri ai nucleului UE și membri periferici), competiția între Rusia și Occident, care a erodat nu singură! - și relația transatlantică și Uniunea Europeană, degradarea democrației, atomizarea societății ș.a.m.d. Panelurile internaționale de anul acesta de la Râșnov discută toate acestea din perspective multiple: care sunt noile identități sub-, supra- și transnaționale de la care se revendică oamenii, pe măsură ce statul național singur nu le mai oferă toate elementele de construire ale unor comunități, într-o eră în care comunicăm uneori cu semeni ai noștri din cealaltă parte a planetei mai mult decât cu cei de lângă noi, dar în același timp ne izolăm în bule din ce în ce mai ermetice? Ce putem învăța din istoria dezmembrării fostei Iugoslavii (care cu puțin timp înainte de momentul ei fatidic părea prosperă și stronger together, cum sună un slogan motivațional al prezentului), dar și din parcursul ulterior al statelor din componența sa? Ce ne pot spune statele ex-sovietice despre influențele concurente din regiune a UE, a Rusiei, dar și a mișcărilor politice interne? Care este viitorul Europei, văzut din centrul ei, din Germania, dar și dinspre țara care este pe punctul de a o părăsi, Marea Britanie? Cu siguranță trăim un punct de cotitură, iar schimbarea este inerentă momentului: convergența progresului tehnologic accelerat, a modelelor politice și sociale noi care apar, a nemulțumirilor acelora care se simt marginalizați de toate aceste evoluții, a unei ordini mondiale în flux, face inevitabilă o redefinire a bazelor pe care sunt așezate instituțiile statului, ale societății și o reasumare a valorilor. Numai dezbaterea incluzivă, rațională, lucidă, poate, însă, să ne asigure că această reformă profundă va fi una de bun augur, și că nu ne vom lăsa mai degrabă schimbați fără știrea noastră de fricile care ne fac să rezistăm violent schimbării, să ne izolăm și să ne privim unii pe alții ca pe o amenințare. Festivalul de film şi istorii Râşnov 41

44 Cetatea Râşnov devine hotel p e n t r u c i n e f i l i Experienţă unică doar pe perioada FFIR Rezervă pe platforma Airbnb.com 42 Festivalul de film şi istorii Râşnov

45 Patrimoniul ca resursă Autor: Adrian Bucur Pe plan mondial, patrimoniul cultural nu mai este de mult înțeles ca o relicvă ce reprezintă doar o povară pentru bugetele naționale, ci ca o adevarată resursă, a cărei exploatare inteligentă aduce beneficii din multe puncte de vedere. Patrimoniul cultural este în sine inestimabil, dar valoarea sa poate fi măsurată prin estimarea impactului pe care îl are asupra economiei, mediului, a culturii, a societății în ansamblul său. În România trăim o perioadă de accentuată erodare a sistemului de protecție și gestiune a patrimoniului cultural, afectat de blocaje legislative, normative și administrative și marcat de o perpetuă lipsă de resurse atât financiare cât și umane. Ce argumente aducem atunci când vorbim despre valoarea patrimoniului nu doar în registru cultural, ci despre plus-valoarea pe care acesta o aduce și care se reflectă în plan economic și social? Este patrimoniul nostru cultural capabil de a ne ameliora calitatea vieții? Sunt autoritățile conștiente de impactul amplu și de durată pe care patrimoniul cultural îl are asupra comunităților la scară locală, regională sau națională? Și dacă da, atunci de ce nu sunt mai eficiente în protejarea efectivă a patrimoniului? Putem oare fiecare să contribuim atât individual cât și prin comunitățile din care facem parte la punerea în valoare a patrimoniului și implicit la exploatarea sa ca resursă? Iată doar câteva întrebări cheie ce constituie tot atâtea puncte de plecare pentru dezbaterea Patrimoniul ca resursă organizată împreună cu Institutul Național al Patrimoniului pe 26 iulie 2018 la Râșnov. Dezbaterea va fi acompaniată de câteva scurte filme documentare realizate de Asociația Arché și reunite sub genericul Oamenii Patrimoniului care prezintă povești de succes ale unor oameni care au reușit să reactiveze comunități locale din România prin inițiative de salvare a patrimoniului.

46 44 Festivalul de film şi istorii Râşnov Echipa Nicolae Pepene, director festival Sorin Mîndruţescu, strategie & parteneriate Liviu Butnariu, primar, coordonator Primăria Râşnov Mihai Dragomir, coordonare festival Radu Rădescu, coordonator artistic Irina Margareta Nistor, consultant cinematografie Daniel Secărescu, grafică, foto & video Voichiţa Maican, coordonare festival Mihai Brezeanu, supervizare conţinut & comunicare reţele sociale Erodia Mîndruţescu, coordonator financiar Raluca Anastasiei, coordonator bursieri Şcoală de Vară Roxana Dănăilă, comunicare (echipa Golin) Daniel Enache, grafică & identitate vizuală (echipa Mullenlowe) Bogdan Ionescu, decoruri & reconstituiri istorice Mihai Grăjdeanu, ateliere interactive copii Ioana Vaşoti, responsabil Centrul Schubz Silvia Sbârnă, coordonare traduceri Valentin Frătiman, proiecţii Gabriela Anghel-Neg, proiecţii Szigyártó György, grafică caiet program Ştefania Domintean, coordonator cinematograf Iulia Hermeneanu, coordonator trupe Cristina & Viorel Ţieran, plăcinte şi pâine la cuptor Doamnele Mioara, Geta, Cezara, gospodinele festivalului Logistică: Gabi Guteanu, Adrian Ungureanu, Răzvan Iancu Echipa de voluntari: Irina Secărescu, Diana Deacă, Mălina Mîndruţescu, Nicoleta Ionescu, Sara Lazea, Tudor Lazea, Laura Rădulescu, Andreea Kispal Mulţumiri Adrian Ioan Veştea, Sergiu Manea, Romulus Lucaciu, Ion Sturza, Andrei Bojiţă, Ionuţ Stanimir, Omer Tetik, Sergiu Mircea, Florin Furdui, Marius Perşinaru, Mihai Marcu, Marcel Borodi, Alina Inayeh, Maria Florea, Pierre-Henri Deleau, Sophie Boiré, Iulia Scântei, Victor Bostan, Oana Popescu, Ciprian Bădescu, Liviu Jicman, Cosmin Budeancă, Vlad Duhan, Bogdan Găurean, Veronica Savanciuc, Victoria Bucătaru, Antoine Bagnaninchi, Laurenţiu Merişan, Ioana Prândurel, Dan Lazea, Laura Mercean, Andrei Giurgia, Irina Negraru, Sandra Ecobescu, Sebastian Gheorghiu, Codruţ Dumitrescu, Florin Haragaş, Claudia Nedelcu-Duca, Dan Drăghicescu, Alina Jantea, Mădălina Diaconu, Carmen Chasovschi, Cezara Grama, Mihaela Dedeoglu, Constantin Ungureanu, Dana Bonta, Mihai Ungureanu, Ciprian Furtună ş.a. Această publicație a fost realizată în cadrul unui proiect finanțat de către Black Sea Trust for Regional Cooperation A Project of the German Marshall Fund. Opiniile exprimate în acest material nu reprezintă neapărat poziția Black Sea Trust, the German Marshall Fund, sau a partenerilor săi. / Opinions expressed in this material do not necessarily represent those of the Black Sea Trust, the German Marshall Fund, or its partners.

47

48