RĂDĂCINI DE ŢARĂ EUROPEANĂ

Transkrypt

1 Bune Practici Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală Numărul 5 Anul II, NOIEMBRIE 2014 RĂDĂCINI DE ŢARĂ EUROPEANĂ Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

2 BIROURILE REGIONALE Unitatea de Sprijin a Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală BRĂILA Bdul Independenţei, nr. 282, et. 1, cod poştal , usr.sud.est@rndr.ro Tel.: , Fax: CRAIOVA Str. Libertăţii, nr. 19, Facultatea de Agricultură și Horticultură, cam. L-311, et. 2, cod poştal , usr.sud.vest.oltenia@rndr.ro, Tel.: , Fax: ZALĂU Str. Kossuth Lajos, nr. 49, cod poştal , usr.nord.vest@rndr.ro Tel.: , Fax: TÂRGU MUREŞ Str. Mihai Eminescu, nr. 60, cod poştal , usr.centru@rndr.ro Tel.: , Fax: IAŞI Zona de Agrement Ciric - Complexul de Agrement Ciric, cod poştal , usr.nord.est@rndr.ro Tel.: , Fax: TIMIŞOARA Bdul Take Ionescu, nr. 53, et. 2, biroul nr. 26, cod poştal , usr.vest@rndr.ro Tel.: , Fax: TÂRGOVIŞTE Str. Vărzaru Armaşu, nr. 7A, cod poştal , usr.sud.muntenia@rndr.ro Tel.: , Fax: BUCUREŞTI Str. Nicolae Filipescu, nr , et. 6, Sector 2, cod poştal , usr.bucuresti.ilfov@rndr.ro Tel.: , Fax: Textul acestei publicaţii are doar scop informativ şi nu implică răspundere juridică. Informaţii suplimentare despre MADR şi USR pot fi accesate pe Internet: USR, Departamentul Publicaţii ISSN ISSN-L RNDR, 2014 Reproducerea textelor acestei publicaţii este autorizată cu condiţia menţionării sursei. Tipărit în România. CUPRINS INTRODUCERE PROIECTE DIN ROMÂNIA CAPITOLUL 1. GRUPURI DE ACȚIUNE LOCALĂ Rodesc proiectele în Câmpia Română Oltul atrage programe de milioane de euro CAPITOLUL 2. FERME O seră ultramodernă Dezvoltare pas cu pas CAPITOLUL 3. PROCESARE Pâine pe gustul tuturor Moara din Giarmata își merită renumele CAPITOLUL 4. ACTIVITĂȚI NON-AGRICOLE Investiție în beton, profit din beton Tihnă și confort în piemontul Argeșului PROIECTE DIN SPAȚIUL EUROPEAN POLONIA ȘI SCOȚIA Polonezii și scoțienii îmbie cu produsele lor alimentare MALTA - Ecologismul maltez atestat ITALIA - Lanț de aprovizionare pentru cartofi de calitate GRECIA - Ceramica greacă dă mâna cu nanotehnologia Copyright fotografii: beneficiari ai proiectelor descrise în publicație și shutterstock.com Copyright fotografii copertă: shutterstock.com 1

3 INTRODUCERE Criterii de clasificare a bunelor practici La nivelul structurării tematice a bunelor practici, Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) este documentul de referință, datorită priorităților de acțiune și măsurilor pe care le stabilește. Acesta a fost elaborat pentru a atinge trei obiective cheie în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale: facilitarea transformării și modernizării structurii duale a agriculturii și silviculturii, menținerea și îmbunătățirea calității mediului în zonele rurale ale României și gestionarea și înlesnirea tranziției forței de muncă din agricultură către alte sectoare. Primul criteriu de clasificare a bunelor practici este reprezentat de domeniile principale de incidență și convergența acestora cu măsurile PNDR. Astfel, există bune practici în sfera dezvoltării economiei rurale, clasificate în funcție de principalele domenii de interes: agricultură, silvicultură și exploatații forestiere, industrie alimentară, activități non-agricole. Totodată, există bune practici privind promovarea zonelor rurale prin intermediul turismului durabil. Un exemplu în acest sens îl constituie bunele practici din domeniul agro-turismului care încearcă să îmbine elemente specifice autohtone cu standarde de calitate ale serviciilor oferite, prin siguranța și confortul asigurate turiștilor. Sunt prezentate, de asemenea, exemple de bune practici din domeniul creșterii și diversificării economiei rurale, cu referire la dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, diversificarea serviciilor și a producției, conservarea biodiversității și mediului sau din domeniul dezvoltării rurale, implementate pentru îmbunătățirea guvernanței locale și valorificarea resurselor solului și subsolului. Al doilea criteriu de clasificare a bunelor practici este dimensiunea economico-financiară. Din acest punct de vedere, se disting două categorii importante de proiecte/modele de bune practici care pot fi dezvoltate conform PNDR: cele care se încadrează pe schemele de minimis și cele pentru a căror cofinanțare se acordă un sprijin de peste de euro. Al treilea criteriu este nivelul organizațional/administrativ-teritorial la care se aplică fiecare proiect: național, regional, local, organizațional. Spre exemplu, o strategie națională poate fi considerată model de bună practică în condițiile în care este corelată și integrată în strategiile regionale, se bazează pe resursele și potențialul real al zonelor în cauză și este adaptată necesităților comune constatate la nivel local. Al patrulea criteriu constă în caracterul inovator al bunelor practici. Creșterea viabilității și a competitivității activităților din zonele rurale este posibilă numai prin dezvoltarea unei baze de cunoștințe, susținută de o cercetare științifică adaptată cerințelor locale sau noilor contexte. Sunt necesare cunoștințe legate de modernizarea fermei, managementul pădurilor sau adaptarea la schimbările climatice. Al cincilea criteriu constă în particularitățile de transferabilitate a proiectelor, care vizează și gradul de replicare a acestora, în funcție de similitudinile contextuale. În concluzie, clasificarea bunelor practici este construită în raport cu diversitatea definițiilor care iau în considerare funcțiile realizate, procesul îndeplinit, posibilitatea aplicării bunelor practici în alte contexte, caracterul inovator și gradul de transferabilitate. 2 3

4 4 5

5 PROIECTE DIN ROMÂNIA LEGENDA: Zonele din care au fost selectate exemplele de bune practici prezentate în paginile următoare 6 7

6 CAPITOLUL 1. GRUPURI DE ACȚIUNE LOCALĂ Rodesc proiectele în Câmpia Română Grupul de Acțiune Locală (GAL) Găvanu-Burdea este un parteneriat public-privat constituit conform programului Liaison Entre Actions de Développement de l Économie Rurale (LEADER, legături între acțiuni de dezvoltare economică rurală), Axa 4, PNDR. Parteneriatul a fost inițiat de Asociația Comunelor de pe Valea Cotmenei, comuna Bârla, județul Argeș, la drum pornind 34 de parteneri. De la momentul validării planului de dezvoltare locală și până în noiembrie 2014, parteneriatul a devenit echilibrat și reprezentativ pentru zonă, întrunind 47 de asociați. Teritoriul Găvanu-Burdea se situează în aria celor două câmpii ale județului Argeș, Câmpia Înaltă a Piteștilor și Câmpia Găvanu-Burdea, cele mai multe localități care fac parte din el aflându-se în cea din urmă. Teritoriul se află în partea sudică a județului și cuprinde 13 unități administrative, zece în județul Argeș și trei în județul Olt. Se întinde pe ha, cu relief favorabil de câmpie, cu lunci și zăvoaie și cu o suprafață însemnată de luciu de apă: lacuri, pâraie și râuri. Populația teritoriului însumează de locuitori, densitatea medie fiind de 49,5 locuitori/kmp. La nivelul teritoriului a fost identificat un potențial agricol semnificativ, în special pentru cultura cerealelor, dar și unul pentru turismul cultural (zona este recunoscută ca veche vatră călușărească) și de agrement (mai ales pentru pescuit). Aceste oportunități sunt amplificate de structura demografică a populației și de tipul ocupațiilor specifice și al obiceiurilor tradiționale ale locuitorilor. Totuși, teritoriul se confruntă cu probleme care vizează scăderea populației de vârstă activă, dimensiunile mici ale exploatațiilor agricole comparativ cu standardele de eficiență, insuficienta exploatare a potențialului turistic și cultural, slaba dezvoltare a fermelor mici și a formelor asociative de producție, procesare și desfacere. Pentru a contracara toate aceste probleme, la nivelul GAL-ului au fost contractate 32 de proiecte, cu o valoare totală de de euro. Unitățile teritorialadministrative din componența GAL Găvanu-Burdea au implementat sau au în curs de implementare 14 proiecte, 13 dintre ele fiind finanțate prin intermediul Măsurii 322 și unul pe Măsura Înființare centru de promovare și informare turistică în comuna Stolnici. Cu o investiție de de euro, obiectivul proiectului este reabilitarea și transformarea căminului cultural în Centrul Local de Informare și Promovare Turistică, în vederea extinderii ariei de activități și servicii publice de bază oferite populației prin intermediul administrației publice locale. De asemenea, s-a avut în vedere și creșterea potențialului turistic al comunei, prin promovarea celor 12 monumente istorice, a obiceiurilor și tradițiilor locale, dar și a resurselor naturale (situri naturale, Lacul Vlășcuța). Beneficiile aduse astfel comunității provin din dezvoltarea turismului, prin creșterea numărului de vizitatori și a duratei de sejur, dar mai ales prin efectul multiplicator al acestei activități: evoluția generală pe care o angrenează atât în celelalte ramuri ale economiei, cât și pe plan social, bunăstarea comunei, creșterea nivelului de trai al locuitorilor și îmbunătățirea imaginii zonei la nivel național și peste hotare. Totodată, GAL Găvanu-Burdea a reușit să contracteze opt proiecte pe Măsura Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de microîntreprinderi, cu o valoare totală de de euro, și trei prin intermediul Măsurii 121, acestea având ca obiectiv achiziționarea de utilaje și echipamente. Mai mult, prin Măsura 123 au fost atrase șapte proiecte, cu cea mai mare valoare la nivelul GAL-ului: de euro. Pentru a evidenția buna practică generată de planurile care vizează creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere, a fost selectat proiectul care îl are ca beneficiar pe SC Alex Construct SRL, privind construirea și dotarea centrului pentru prelucrarea laptelui din comuna Săpata. Acest proiect era necesar din mai multe considerente: insuficiența capacităților de producție existente și autorizate la nivel național, lipsa din domeniu a unor unități de producție specializate și dotate cu tehnologie de procesare de ultimă generație și adaptate la standardele europene, existența unei cereri din ce în ce mai ridicate de produse din lapte de capră, mulțumită proprietăților lui nutritive și curative. Un factor important a fost și faptul că societatea, la momentul completării cererii de finanțare, deținea în 8 9

7 proprietate o fermă agricolă cu 142 de capre, 122 ha cultivate pentru hrana animalelor și mp de teren concesionat necesar investiției. Astfel, în urma sprijinului financiar nerambursabil obținut, în valoare de de euro, beneficiarul a decis să achiziționeze echipamente și utilaje necesare procesării laptelui: un modul de recepție și stocare și o linie de pasteurizare a laptelui, un modul de fabricare a brânzei, două automate de lapte și echipamente de laborator. Prin proiect s-a reușit creșterea capacității de valorificare a laptelui, obținându-se, cu ajutorul echipamentelor specializate de procesare, lapte pasteurizat la PET și pentru automatele de lapte și brânză de capră. Obiectivele atinse certifică necesitatea unor astfel de proiecte: îmbunătățirea competitivității și consolidarea unor afaceri cu mare potențial de dezvoltare, orientarea în funcție de tendințele previzionate ale pieței și încurajarea unor piețe noi de desfacere, creșterea eficienței, prin utilizarea de tehnologii moderne, care întrunesc cerințele Uniunii Europene (UE) și respectă normele securității alimentare impuse de forurile europene, apariția și consolidarea unor agenți economici privați competitivi și creșterea oportunităților de noi locuri de muncă în zona rurală și sprijinirea menținerii celor existente, prin investirea permanentă în capitalul uman. Date de contact: Asociația Grupul de Acțiune Locală Găvanu-Burdea Comuna Bârla, satul Bârla, nr. 127, județul Argeș Președinte: Ion Pană Tel.: Tel./Fax: galgavanuburdea@yahoo.com Website:

8 Oltul atrage programe de milioane de euro GAL ROMULA MALVA este situat în vestul județului Olt, pe malul drept al râului cu același nume. Teritoriul lui este poziționat în imediata vecinătate a orașului Caracal, în apropierea unor orașe importante, cum ar fi Slatina, situat la o distanță de 42 km de centrul teritoriului, Craiova, la 54 km, și Pitești, la 111 km, având, în acest fel, o bună amplasare față de mari centre industriale, municipii reședință de județ. Pe de altă parte, teritoriul acoperit de GAL ROMULA MALVA se încadrează în limita a 12 unități administrativ-teritoriale, incluzând, din punct de vedere administrativ, 11 localități din județul Olt și una din județul Dolj, toate acestea din mediul rural. În 31 octombrie 2014, situația proiectelor contractate la nivelul GAL-ului se prezenta astfel: 5 erau finanțate prin intermediul Măsurii 141, cu o valoare totală de de euro, 17 - finanțate prin Măsura 112, cu o valoare totală de de euro, 13 - pe Măsura 312, cu o valoare totală de de euro, 3 - finanțate prin Măsura 313, cu o valoare de de euro, 12 - pe Măsura 322, cu o valoare totală de de euro, și 2 - pe Măsura 421, cu o valoare totală de de euro. Laurențiu Mitra, din localitatea Studina, județul Olt, declara la sfârșitul anului 2013, în momentul în care reușea să obțină un ajutor nerambursabil în valoare de de euro prin intermediul Măsurii 112: Prin acest proiect dorim să ne 12 dezvoltăm ferma, prin creșterea dimensiunii ei și a veniturilor exploatației, prin achiziționarea a opt vaci de lapte și a 2,03 ha de teren arabil, ținta noastră pentru anul al treilea fiind de 17,868 UDE. Anterior completării cererii de finanțare, beneficiarul deținea în baza de producție a exploatației 16 bovine și 18 suine, dimensiunea economică a exploatației fiind de 13,178 UDE. Pentru a obține rezultatele scontate, el și-a propus să îndeplinească o serie de obiective în perioada de implementare: îmbunătățirea managementului exploatației, creșterea volumului producției destinate comercializării și, implicit, a veniturilor exploatației, prin îmbunătățirea performanțelor generale ale fermei, adaptarea producției la cerințele pieței și respectarea normelor comunitare de eco-condiționalitate, de protecție a muncii și a mediului. Prin dezvoltarea exploatației deținute, contractantul proiectului oferă oportunități de muncă pentru persoanele din mediul rural, ajutându-le să obțină venituri alternative și contribuind astfel la ridicarea standardului lor de viață. Un alt proiect generator de bună practică la nivelul GAL ROMULA MALVA îl are ca solicitant al sprijinului nerambursabil, acordat prin Măsura 141 din PNDR , pe Marian Țecu, din satul Frăsinetu, comuna Dobrosloveni. Acesta deținea, în anul 2012, moment în care a decis să acceseze fonduri nerambursabile, o fermă agricolă mixtă de semi-subzistentă, cu dimensiunea economică de 3,232 UDE, constituită din 3,00 ha cultivate cu grâu, 0,39 ha - cu porumb, 2,13 ha - floarea-soarelui, 0,07 ha - grădini familiale, 0,16 ha - căpșuni, 0,05 ha de vie, o vacă, 2 capre, 2 porci, 15 găini, 10 gâște și 14 curci. Sprijinul financiar nerambursabil solicitat este utilizat pentru dezvoltarea fermei agricole, bazată pe producția vegetală și animală, prin modificarea structurii culturilor și mărirea efectivului de animale. Pentru a reuși în toate acestea, beneficiarul a decis să implementeze în cadrul exploatației un ansamblu de măsuri tehnice și economice, administrative și organizatorice, vizând creșterea volumului producției destinate comercializării, pentru ca ferma să devină viabilă economic, diversificarea producției și orientarea ei în funcție de cerințele pieței și adaptarea exploatației la standardele comunitare. Rezultatul implementării acestor măsuri îl va reprezenta creșterea cu cel puțin 3 UDE a dimensiunii exploatației agricole față de situația inițială și sporirea cu peste 20% a producției agricole comercializate, așadar, creșterea veniturilor. Totodată, structura de producție a fermei se va schimba, însumând 3,00 ha de grâu, 1,82 ha de floarea-soarelui, 0,39 ha de porumb, 0,07 ha de grădini familiale, 0,47 ha de căpșuni, 0,05 ha de vie, 3 vaci de lapte, 2 capre, 2 porci și 70 de găini. Turismul rural a cunoscut, în ultima perioadă, o creștere care dă speranțe de viitor și deschide porțile unor oportunități imense. Folosirea inteligentă a resurselor naturale și antropice, coroborată cu organizarea rațională a spațiilor rurale și cu sprijinul tuturor actorilor interesați, poate aduce beneficiile mult așteptate. Necesitatea investiției realizate de Elena-Magdalena Mare în comuna Dobrosloveni, prin intermediul sprijinului nerambursabil de de euro oferit prin Măsura 313 (50% din valoarea totală), derivă din potențialul turistic al zonei. 13

9 Obiectivele investiției constau în dezvoltarea de activități turistice în zona rurală, crearea a cinci locuri de muncă, creșterea valorii adăugate în activități de turism, îmbunătățirea și diversificarea infrastructurii și a serviciilor turistice din zonă, creșterea numărului de vizitatori și construirea unei clădiri cu funcționalitate de cabană turistică de trei stele, cu șapte unități de cazare și zece locuri de parcare. Cabana P+2 are un avantaj față de alte structuri de primire turistică, prin situarea în mijlocul naturii și prin modalitățile de relaxare oferite: pescuit sportiv în bazinul de acvacultură și practicarea vânătorii sau a altor activități de agrement. La puțin timp după semnarea contractului, beneficiara declara: Accesarea acestei finanțări reprezintă o oportunitate pentru noi, fiind singura posibilitate de a pune în practică un proiect care, nu doar că va pune în valoare potențialul turistic al zonei, ci va contribui la dezvoltarea economică a comunei, prin crearea de locuri de muncă, dar și prin asigurarea de locuri de cazare pentru turiști. Date de contact: Grupul de Acțiune Locală Romula Malva Localitatea Dobrosloveni, str. Tudor Vladimirescu, nr. 1, camera 3, județul Olt Președinte: Gheorghe Todorașcu Tel.: contact@romula-malva-gal.ro Website:

10 CAPITOLUL 2. FERME O seră ultramodernă Povestea a început în anul 2008, când soții Ianțoc, împreună cu cei doi fii ai lor, au luat decizia de a dezvolta o seră care să-i aprovizioneze tot timpul anului pe clienții din zonă. Prin urmare, au achiziționat un teren și, cu ajutorul unui consultant, au pregătit proiectul pentru accesarea fondurilor europene, obținând finanțare și implementându-l cu succes. A rezultat o seră ultramodernă. Factorii climatici din seră sunt monitorizați printr-o serie de senzori, termometre și umidometre, datele înregistrate de acestea fiind transmise unui sistem computerizat, care menține parametrii la un nivel specific culturii din seră. Pentru o fructificare uniformă, polenizarea se face biologic, folosindu-se bondari, cu efect pozitiv asupra cantității și calității producției. Soluția adoptată pentru combaterea dăunătorilor este tot biologică, utilizându-se produse cu scop preventiv, dar și curativ, care se bazează pe antagonismul speciilor. Astfel, nu se mai folosesc metodele chimice de tratare a plantelor 16 Titlul proiectului: Construire sere cu încălzire din surse regenerabile Proiect finanțat prin Axa 1 a Programului Național de Dezvoltare Rurală, Măsura Modernizarea exploatațiilor agricole Beneficiar: SC SERRA-IVAS SRL Localizare: comuna Nicolae Bălcescu, județul Constanța Regiunea de dezvoltare: Sud-Est Perioada de implementare: decembrie decembrie 2013 Buget total (cu TVA): lei Contribuție europeană nerambursabilă: lei Cofinanțare (contribuția beneficiarului): lei Tema: valorificarea potențialului agricol și/sau creșterea productivității fermelor agricole, prelucrarea/procesarea și marketingul produselor agroalimentare, încurajarea inovației împotriva dăunătorilor, evitându-se scăderea calității tomatelor. Sera este acoperită cu o folie dublă gonflabilă, iar încălzirea se face cu ajutorul centralelor pe biomasă (peleți), deci din surse regenerabile. Proiectul este orientat spre învățarea continuă, întrucât aplică noi tehnologii de cultură în sistem hidroponic, puțin folosit în țara noastră. El stimulează apariția de noi idei, în special în ceea ce privește folosirea resurselor regenerabile (centrala de încălzire a serei poate fi adaptată și la alte tipuri de peleți din deșeuri vegetale). De asemenea, s-a reușit crearea unui lanț scurt de aprovizionare, întrucât roșiile proaspete sunt livrate direct de la fermă la supermarketurile din Constanța, aflate la 30 km distanță, fără alți intermediari. Prin realizarea acestui proiect s-a urmărit creșterea competitivității sectorului agricol. Obiectivele specifice ale proiectului au fost introducerea de tehnologii noi de cultivare a tomatelor în sistem protejat și producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile. De asemenea, obiectivele operaționale ale proiectului au fost promovarea investițiilor într-o exploatație agricolă din sectorul vegetal, prin realizarea de construcții și achiziționarea de mașini și utilaje noi, precum și creșterea valorii adăugate a produselor agricole. Prin acest proiect au fost implementate următoarele activități: construirea unei sere de mp pentru producerea legumelor în spații protejate. Sera este monobloc (tipul constructiv), cu structură din oțel galvanizat, profil gotic (acoperișul), încălzită (regim de căldură), pentru culturi folosindu-se substrat nutritiv. Din dotare fac parte cărucioare și platforme pentru recoltat și întreținerea culturilor, vibrator electromagnetic pentru polenizare, fumigator pentru tratamente fitosanitare, folie pentru acoperirea solului; amenajarea unui corp zonă tehnică de 350 mp, format din următoarele încăperi funcționale: filtru sanitar, cameră tehnică, stație hidrofor și puț forat, depozit europaleți, depozit peleți/ brichete, SAS trecere și centrală termică, toate pentru amplasarea utilităților și a sistemelor centralizate de comandă și control; construirea unui depozit de 250 mp, pentru stocarea temporară a producției de tomate și prelucrarea primară a producției de tomate, format din următoarele încăperi funcționale: filtru sanitar unisex; recepție spălare-sortare: aici are loc recepția materiei prime, care este dirijată pe flux, în funcție de calitate, către depozit sau către prelucrarea primară; depozit pentru stocarea temporară a tomatelor, dotat cu instalație de refrigerare; cameră de prelucrare primară și pentru mixare/zdrobire: aici se produce un amestec de suc/ 17

11 pulpă de legume, ambalat la PET de 5/10/20 kg și livrat ulterior către HoReCa sau fast-food-uri, care utilizează produsul pentru diferite preparate; un depozit de refrigerare, pentru stocarea temporară, până la livrare, a piureului de tomate; un depozit pentru PET-urile care vor fi utilizate la ambalarea piureului de tomate; un depozit pentru lădițe și cutii de carton; un depozit pentru ambalaje de livrare a producției primare: tomate în lădițe și cutii de carton cu diferite capacități, de obicei 5-6 kg, preformate; o cameră de livrare: cu ajutorul unui electrostivuitor cu furci, marfa din depozitul de stocare a roșiilor este trimisă către mijloacele auto, pe europaleți. În corpul depozit sunt montate utilajele tehnologice pentru spălarea, sortarea și prelucrarea tomatelor. construirea unui pod basculă, pentru determinarea cantitativă a produselor livrate: un cântar auto suprateran, denumit generic pod basculă sau cântar basculă, cu capacitatea de cântărire de maximum t, lungime minimă de 14 m, cu senzori de presiune, care transmit valorile la un calculator de proces dotat cu software de gestiune; amenajarea împrejmuirii și sistematizării obiectivului: alei carosabile, rigole de evacuare a apelor pluviale; achiziționarea de autovehicule cu carosare frig pentru transportul tomatelor și al piureului de tomate: unul cu sarcina utilă de 0,8-0,85 t și unul de 1,6-2,0 t. Prin realizarea proiectului, producția serei a ajuns la 350 t tomate/ciclu de producție. Implementarea proiectului a adus beneficii directe la nivel local, prin crearea a șapte locuri de muncă și prin creșterea veniturilor. În prezent, firma are 15 angajați, dintre care trei sunt membri ai familiei Ianțoc, beneficiarul proiectului. Angajarea întregii familii în afacere și implementarea proiectului, prin tenacitate și muncă susținută, demonstrează efectul coeziunii forțelor pentru atingerea obiectivelor propuse. De asemenea, o altă lecție învățată din acest proiect a fost că asigurarea cofinanțării trebuie făcută din timp. În cazul de față, aceasta a fost singura dificultate, care a condus, de altfel, la prelungirea perioadei de implementare cu un an. Dezvoltare pas cu pas Titlul proiectului: Fermă de semi-subzistență II Badea CI Constantin-Nicolae Proiect finanțat prin Axa 1 a Programului Național de Dezvoltare Rurală, Măsura Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistență Beneficiar: Badea Constantin-Nicolae Întreprindere Individuală Localizare: comuna Vitomirești, județul Olt Regiunea de dezvoltare: Sud-Vest Perioada de implementare: martie prezent Buget total: euro (pentru cinci ani) Finanțare nerambursabilă: euro (pentru cinci ani) Cofinanțare (contribuția beneficiarului): Nu este cazul Teme: diversificarea producției agricole, valorificarea potențialului agricol, creșterea productivității fermelor agricole Fermă de semi-subzistență este termenul cel mai des folosit pentru a defini gospodăriile agricole țărănești care produc atât pentru nevoile familiei, cât și pentru piață. Constantin-Nicolae Badea își desfășoară activitatea agricolă din anul 1998, împreună cu familia, în comuna Vitomirești, din județul Olt. Produsele agricole obținute în cadrul fermei sunt consumate în gospodăria proprie, iar surplusul este vândut pe piața locală. Sprijinul financiar solicitat și primit prin Măsura 141 a PNDR a avut scopul de a-i asigura beneficiarului veniturile necesare în perioada de restructurare și transformare a fermei de semi-subzistență într-o exploatație orientată preponderent către piață, prin utilizarea durabilă a factorilor de producție și prin îmbunătățirea managementului, ca urmare a diversificării producției agricole, adaptată condițiilor locale. Contractul de finanțare a fost semnat în martie 2012, rolul beneficiarului fiind de a întocmi pentru fermă programe de dotare și de dezvoltare care să asigure creșterea producției, în scopul valorificării pe 18 19

12 piață. De aici derivă și îmbunătățirea veniturilor necesare familiei. Calea urmată a fost creșterea suprafețelor lucrate și a numărului de animale, pentru sporirea productivității muncii și asigurarea unui disponibil mai mare pentru piață. În primul an, pe 0,87 ha a fost cultivat porumb, echivalentul a 0,185 UDE, iar pe 1,13 ha, pruni, echivalentul a 2,401 UDE. Beneficiarul mai deține doi porci și 50 de găini. Prin intermediul fermei, el comercializează 500 kg de prune uscate, 500 kg de porumb și 100 kg de carne de porc. În anul țintă își propune să ajungă la cultivarea a 7 ha cu grâu și la mărirea suprafeței destinate prunilor la 1,88 ha. Participarea fermei de semi-subzistență la aprovizionarea pieței locale este semnificativă și cantitativ, și calitativ. Rolul fermelor mici de semi-subzistență este important și pe plan social, întrucât asigură mijloacele de existență pentru o mare parte din populația rurală. Ferma oferă alimente necesare la nivel local. Vânzarea acestora conduce la creșterea veniturilor exploatației agricole care vor fi folosite în perioada următoare pentru investiții în terenuri și animale

13 22 23

14 24 CAPITOLUL 3. PROCESARE Pâine pe gustul tuturor Titlul proiectului: Extindere capacitate de producție prin construirea și dotarea unei fabrici de produse de panificație și patiserie prin Schema de ajutor de stat nr. N578/2009, aferentă Măsurii 123 Proiect finanțat prin Axa 1 a Programului Național de Dezvoltare Rurală, Schema de ajutor de stat nr. N578/2009, aferentă Măsurii123 - Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere Beneficiar: SC ELDI BRUTĂRIA SRL Localizare: comuna Bălăușeri, satul Agrișteu, județul Mureș Regiunea de dezvoltare: Centru Perioada de implementare: septembrie septembrie 2012 Buget total: euro Finanțare nerambursabilă: euro Cofinanțare (contribuția beneficiarului): euro Teme: prelucrarea/procesarea și marketingul produselor agroalimentare Beneficiarul acestui proiect este o fabrică ardeleană renumită pentru produsele ei de panificație și de patiserie, gustoase, naturale și de calitate. De la începerea activității, afacerea a fost în continuă creștere, dezvoltându-se atât în ceea ce privește spațiile de producție, numărul de angajați și magazinele de desfacere, cât și sortimentele de panificație și patiserie. Această modernizare a fost posibilă prin sprijinul primit prin FEADR. Necesitatea investiției a fost justificată de cererea de pe piață pentru sortimentele fabricate și de dorința de a furniza produse de cea mai bună calitate. Prin urmare, în ianuarie 2010, beneficiarul a început un proiect complex, care viza extinderea capacității de producție și modernizarea spațiilor existente, precum și dotarea fabricii cu instalații tehnologice moderne. Pentru depunerea proiectului, a colaborat cu o firmă de consultanță, care a pregătit dosarul de finanțare, depus în sesiunea iulie În februarie 2011, beneficiarul a primit notificarea Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) privind acceptarea cererii, iar contractul de finanțare a fost semnat pe 5 septembrie În cadrul proiectului, a cărui implementare a durat 12 luni, au fost realizate următoarele activități: execuția de lucrări: a fost construită o hală de producție de 2490,90 mp, a fost amenajată o cale de acces, au fost executate branșamentele la utilități și au fost realizate instalațiile electrice și de gaz pentru construcția nouă; achiziția de utilaje și echipamente tehnologice specifice: un dedurizator, o instalație de maia lichidă, trei malaxoare cu braț spiralat, nouă cuve suplimentare pentru malaxor, o cameră frigorifică, linie de coacere, un sistem de recuperare căldură, un cuptor etajat, două cuptoare rotative, o mașină de foliat automată și una manuală, două silozuri de interior cu capac, un răcitor de apă, un mixer-dozator de apă, două dulapuri frigorifice, o friteuză de gogoși, un dispozitiv de umplut prăjiturile cu cremă, o mașină de rulat cornuri, o instalație de șoc termic, o cameră frigorifică, două mixere planetare, două mese de lucru pentru produse refrigerate, o mașină de pulverizat gel, mașină pentru fabricat mini-tarte, o linie de sărățele, o mașină de ambalat verticală și una orizontală, o mașină de divizat chifle și gogoși, sisteme pentru linia crudă, o mașină automată de gogoși și una pentru fabricat găluște și papanași; achiziția de mijloace de transport: o autoutilitară specială prevăzută cu instalații cu agregat frigorific, una cu un volum util de 32 mc, una pentru transport pâine, având un volum util de 19 mc, două pentru transport pâine, cu un volum de 15 mc, și una cu izolații frigorifice. Ca urmare a implementării fără dificultăți a proiectului, a crescut producția de pâine și s-a diversificat producția de produse de patiserie, iar cifra de afaceri a firmei a crescut cu 50%. Totodată, au fost create 76 de locuri de muncă. Din totalul nou-angajaților, 40% erau șomeri, iar restul s-au recalificat la locul de muncă, prin Camera de Comerț și Industrie Mureș. În oferta fabricii se regăsesc acum diferite feluri de pâine albă, semialbă și neagră, specialități de pâine cu cartofi, pâine rustică, pâine de secară, 25

15 pâine graham sau cu semințe, produse de patiserie, precum batoane, cornuri, plăcinte, pogăci, foietaje cu diverse umpluturi, cornuri, chifle cu semințe, checuri, gogoși, cornulețe, cozonaci și sărățele. Beneficiarul distribuie produsele de panificație în 48 de magazine proprii și în supermarketurile din județele Mureș, Harghita, Sibiu, Cluj și Bistrița-Năsăud. Pe de altă parte, proiectul implementat a contribuit la dezvoltarea locală prin faptul că a creat locuri de muncă și a calificat muncitori în domeniul panificației. 26 La depunerea proiectului, beneficiarul avea 180 de angajați, după implementare s-a ajuns la 256, iar în prezent, firma are 358 de angajați. Factorul de succes al acestui proiect este dat de creșterea cifrei de afaceri cu peste 50% și crearea a peste 100 de locuri de muncă. În ceea ce privește lecțiile învățate în urma implementării lui, beneficiarul a declarat: Cu ambiție, perseverență și dorința de a mulțumi clienții, se pot realiza obiectivele propuse. Moara din Giarmata își merită renumele Titlul proiectului: Modernizare și retehnologizare moară de grâu 70 tone/24 ore, Giarmata, județul Timiș Proiect finanțat prin Axa 1 a Programului Național de Dezvoltare Rurală, Măsura Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere Beneficiar: SC AGROMADI-H SRL Localizare: comuna Giarmata, județul Timiș Regiunea de dezvoltare: Vest Perioada de implementare: martie 2009-martie 2010 Buget total: lei Finanțare nerambursabilă: lei Cofinanțare (contribuția beneficiarului): lei Tema: valorificarea potențialului agricol În ultimii ani, comuna Giarmata a trecut printr-un proces vizibil de dezvoltare. Printre realizările de mare succes se înscrie și noua moară a comunei, care continuă tradiția morăritului în această regiune. Până în anii trecuți, aici funcționa o moară ridicată în anul 1923, celebră pentru făina bună pe care o producea. Ea a fost recondiționată și dotată cu utilaje noi, de ultimă generație, performante, în valoare de două milioane de euro. Acest obiectiv economic a reintrat în circuitul de producție, grație inițiativei unei tinere întreprinzătoare din localitate. Proiectul a fost implementat pe o perioadă de 12 luni, iar moara, care se afla într-o stare avansată de degradare, a fost retehnologizată, modernizată și dată în exploatare în martie Vechea moară a fost înlocuită, iar clădirea, consolidată pentru noile cerințe. Prin investițiile realizate, moara și-a mărit capacitatea de zece ori, ajungând la o capacitate de producție de 70 t în 24 de ore. Astfel, chiar dacă este nevoie ca cei 15 angajați să lucreze în trei schimburi, datorită tehnologiilor folosite, munca lor presupune acum doar supravegherea utilajelor, toată linia de producție fiind mecanizată. Sacul este adus de aparate pe bandă, angajatul îl coase după ce se umple cu făină, apoi îl duce de pe bandă până la palet, de unde este luat cu motostivuitorul și transportat în depozit. Moara este de ultimă generație, fiind dotată cu echipamente care îndeplinesc toate standardele de calitate. Producția de făină poate fi ambalată în saci de diferite capacități, în funcție de cererea clientului, dar există și posibilitatea livrării în vrac, cu cisterna din dotare. La moara din Giarmata se folosesc și metode inovatoare de măcinare a grâului. Conform declarațiilor beneficiarei, un secret al măcinării este umezirea grâului. Bobul trebuie umezit în prealabil, apoi trebuie să stea 24 de ore la maturare, pentru ca apa să intre în coajă și să îl înmoaie. Dacă nu este 27

16 umezit uniform, bobul se arde când intră în moară, devine aspru și îi dă făinii un aspect mai închis. Toate utilajele achiziționate prin intermediul proiectului sunt de înaltă tehnologie, prevăzute cu senzori și computere, pentru a le fi controlată cu exactitate funcționarea. Prima condiție trebuie să fie calitatea. La moara din Giarmata se pot obține toate tipurile de făină: 450, 480 și 550 pentru patiserie, 650 făină semi-albă, integrală și neagră. Moara dispune de mijloace proprii de transport, iar 60% din materia primă provine din surse proprii, restul fiind colectată de la furnizori din localitățile apropiate. Beneficiara este recunoscută în zonă pentru calitatea produselor, întrucât în procesul de obținere a făinii nu se folosesc amelioratori de sinteză. Pentru a certifica atât calitatea materiei prime, cât și a produsului finit, în cadrul morii funcționează și un laborator de analize, cu aparatură performantă, în care sunt testate toate produsele, atât cele din recolta proprie, cât și cele achiziționate de la producătorii din împrejurimi. Ferma, în întregul ei, exploatează de hectare de teren, cultivate cu grâu, floarea-soarelui, orzoaică, soia, rapiță și porumb. Din suprafața deținută, 30-45% sunt culturi de grâu, care aduc o producție anuală de t. Ferma agricolă a ajuns la o capacitate de producție de aproape patru ori mai mare față de cea obținută înainte de realizarea investiției prin fonduri europene

17 CAPITOLUL 4. ACTIVITĂȚI NON-AGRICOLE Investiție în beton, profit din beton Titlul proiectului: Construire secție de producție produse din beton, sediu administrativ, alei pietonale și carosabile, spațiu parcare, împrejmuire, utilități și branșamente Proiect finanțat prin Axa 3 a Programului Național de Dezvoltare Rurală, Măsura Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de microîntreprinderi Beneficiar: SC ELIZA ȘI DANI PAVAJE SRL Localizare: comuna Bucov, satul Bucov, nr. 593, județul Prahova Regiunea de dezvoltare: Sud-Muntenia Perioada de implementare: iulie ianuarie 2013 Buget total (cu TVA): lei Contribuție europeană nerambursabilă: lei Cofinanțare (contribuția beneficiarului): lei Tema: IMM-uri cu activități non-agricole, dezvoltarea și diversificarea serviciilor non-agricole din mediul rural Societatea a fost înființată în 17 martie 2009, având ca activitate principală fabricarea produselor din beton pentru construcții. Asociatul unic și administratorul societății, Daniela Dinu, a dorit să investească în achiziționarea de tehnologie modernă pentru fabricarea pavajelor din beton, dar și în realizarea construcțiilor necesare desfășurării activității pentru care înființase microîntreprinderea, în concordanță cu condițiile impuse de fișa tehnică a Măsurii 312. Pentru a putea accesa această măsură și pentru a începe proiectul dorit, solicitanta a achiziționat terenul necesar amplasării investiției. Obiectivele propuse prin proiect au fost construirea unei hale metalice și a unei platforme betonate pentru acces pietonal, carosabil și spațiu parcare, împrejmuirea terenului cu plasă bordurată montată pe stâlpi metalici și bordură din beton cu înălțimea de 30 cm, executarea instalațiilor sanitare exterioare (apă și canalizare, electrice și gaze naturale) și montarea utilajelor pentru linia de producție. Contractul de finanțare a fost semnat în iulie 2010, proiectul fiind implementat pe o perioadă de 30 de luni. Cu ajutorul fondurilor obținute, a fost realizată o hală metalică necesară desfășurării activității de producție, având inclusiv o zonă cu destinația de sediu administrativ al beneficiarului. Prin proiect a fost achiziționată și o linie tehnologică performantă, cu ajutorul căreia se obține o producție eficientă, la un preț competitiv față de piața din domeniu. Utilajele achiziționate au o productivitate de 500 mp pavaj/zi și borduri/zi, asigurând posibilitatea livrării produselor către clienții cu capacitate mare de execuție a lucrărilor de pavaj, dar și către cei cu cereri mai mici, atrași de raportul preț/calitate. Prin intermediul proiectului au fost create nouă locuri de muncă și a fost dezvoltată economia localității, aducându-se un aport financiar la bugetul local. Prin amplasamentul investiției într-o zonă cu potențial ridicat de dezvoltare, în apropierea municipiului Ploiești și a orașului Boldești-Scăieni (la 11 km nord de Ploiești), desfacerea produselor a fost garantată, mai ales datorită faptului că prețul de vânzare este sub cel al producătorilor din zonă, iar calitatea produselor este superioară. Beneficiara consideră că este foarte important ca prin intermediul finanțării să se răspundă nevoilor identificate la nivelul comunității, contribuind astfel la revitalizarea economiei rurale și crescând posibilitatea populației de la sate să se angajeze în alte activități decât cele agricole. Totodată, pentru ca firma să fie competitivă, trebuie investit în permanență în tehnologie modernă, astfel încât produsele realizate să fie de calitate și să răspundă nevoilor în continuă schimbare ale consumatorilor

18 Tihnă și confort în piemontul Argeșului Titlul proiectului: Pensiune turistică și restaurant în comuna Albota, județul Argeș Proiect finanțat prin Axa 3 a Programului Național de Dezvoltare Rurală, Măsura Încurajarea activităților turistice Beneficiar: SC CRISERV TOP LUX SRL Localizare: comuna Albota, județul Argeș Regiunea de dezvoltare: Sud-Muntenia Perioada de implementare: noiembrie august 2013 Buget total: euro Finanțare nerambursabilă: euro Cofinanțare (contribuția beneficiarului): euro Teme: îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale, dezvoltarea serviciilor turistice și valorificarea potențialului turistic Ca o componentă a turismului național, turismul rural este un sector cu potențial mare de dezvoltare, reprezentând alternativa pentru ocuparea forței de muncă, o modalitate de diversificare a activităților economice și un factor de stabilizare a populației din mediul rural. Plecând de la această premisă, beneficiarul, o societate nou-înființată, și-a dorit realizarea unei investiții în acest sens, prin construirea unei pensiuni turistice care să corespundă cerințelor europene. Principalele activități vizate de proiect au fost construirea, amenajarea, dotarea și introducerea unei pensiuni în circuitul turistic rural. De asemenea, s-a urmărit și realizarea de activități recreaționale, prin amenajarea unui restaurant cu specific tradițional, pentru organizarea de evenimente. La proiectarea noii structuri s-a acordat o atenție deosebită calității, atât a finisajelor și dotărilor, cât și a serviciilor puse la dispoziția turiștilor, ținându-se cont de cazare, masă, locuri de recreere și de petrecere a timpului liber. Pentru amenajarea interioară a pensiunii au fost achiziționate produse de artă populară, create de meșteri populari, care păstrează caracterul autentic și specificul zonei. Obiectivul general urmărit prin proiect corespunde cu cel al Măsurii 313, respectiv dezvoltarea activităților turistice în zonele rurale, menite să contribuie la creșterea numărului de locuri de muncă și a veniturilor alternative, precum și la sporirea atractivității spațiului rural. Realizarea investiției a atins obiectivele specifice menționate în proiect: crearea și menținerea locurilor de muncă prin activități de turism. Pentru a contribui la sporirea productivității muncii și, implicit, la creșterea veniturilor alternative, au fost create opt locuri de muncă, în special pentru 32 33

19 tineri și femei; creșterea valorii adăugate în activitățile de turism. Înființarea pensiunii răspunde acestui obiectiv, prin capacitatea crescută de utilizare a unității și prin calitatea sporită a serviciilor oferite; crearea, îmbunătățirea și diversificarea infrastructurii și a serviciilor turistice, prin deschiderea unui restaurant-pensiune care oferă servicii turistice variate și de calitate superioară; creșterea numărului de turiști și a duratei vizitelor acestora. Prin calitatea superioară a serviciilor oferite, societatea vizează fidelizarea turiștilor. De asemenea, pentru a crește durata sejurului turiștilor, beneficiarul se bazează și pe activitățile de petrecere a timpului liber, precum și pe raportul preț-calitate oferit. Pensiunea are 12 unități de cazare, cumulând astfel 24 de locuri de cazare, o sală de mese cu o capacitate de 24 de locuri, exclusiv pentru turiștii găzduiți, și un restaurant cu 180 de locuri. Pe lângă confortul interior oferit, pensiunea dispune și de avantajul locului în care este construită, respectiv zona piemontului Argeșului, unde turiștii pot face trasee către obiectivele turistice naturale și culturale din zonă. Pentru a facilita aceste activități de recreere, beneficiarul le pune la dispoziție materiale informative cu privire la locurile care pot fi vizitate

20 36 37

21 PROIECTE DIN SPAȚIUL EUROPEAN LEGENDA: State din care s-au selectat exemplele de bune practici prezentate în paginile următoare 38 39

22 POLONIA ȘI SCOȚIA Polonezii și scoțienii îmbie cu produsele lor alimentare Titlul proiectului: Gustul Europei rurale Proiect finanțat prin Axa LEADER, Măsura Implementarea proiectelor de cooperare Beneficiar: Parteneriatul între Dunajec-Biała (Zakliczyn, Polonia, lider de parteneriat), Argyll and the Islands (Oban, Scoția), Ayrshire (Prestwick, Scoția), Wadoviana (Wadowice, Polonia), prin Rzecz Rozwoju Społeczności Lokalnej Mroga (Koluszki, Polonia) Localizare: orașele Zakliczyn, Koluszki (Polonia), Oban și Prestwick (Scoția) Regiunile de dezvoltare: Małopolska și Łódź (Polonia), Argyll, Ayrshire și Arran (Scoția) Perioada de implementare: aprilie noiembrie 2014 Buget total (cu TVA): euro Contribuție europeană nerambursabilă: euro Cofinanțare (contribuția beneficiarului): euro Tema: patrimoniul rural, turismul rural, patrimoniul cultural În cadrul acestui Proiect de Cooperare Transnațională (PCT) LEADER, zone rurale din Polonia și Scoția s-au asociat pentru a promova producători locali și destinații alimentare de înaltă calitate. Cu ocazia Târgului European de Cooperare Rurală, organizat de Rețeaua Rurală Scoțiană și de Rețeaua Europeană de Dezvoltare Rurală, în septembrie 2010, partenerii actuali au discutat modalitățile potențiale de a lărgi profilul socio-economic al fiecărei regiuni, aceasta materializându-se într-un venit crescut pentru producătorii locali de alimente. Convinși că PCT va putea sprijini producătorii locali în crearea de produse competitive care să se adreseze unei audiențe mai mari, ei au încheiat un acord pentru dezvoltarea unui proiect care să adune o gamă vastă de experiențe legate de produsele locale. Obiectivul principal al proiectului a fost de a aduce la cunoștința publicului larg munca și produsele de înaltă calitate ale producătorilor locali de alimente. Partenerii proiectului LEADER PCT au dorit să atragă cumpărătorii și turiștii cunoscători către regiunile respective. Prin extinderea și asocierea unor inițiative deja existente, cum sunt Ayrshire Food Network, Argyll Food Forum și Taste of Arran, obiectivul final al partenerilor a fost acela de a le permite fermierilor și producătorilor locali să aducă plusvaloare producției lor, pentru a asigura dezvoltarea sustenabilității afacerilor pe care le dețin. Contractul de finanțare a fost semnat în aprilie 2011, iar proiectul s-a desfășurat pe o perioadă de aproximativ trei ani și jumătate. Activitățile s-au concentrat pe dezvoltarea unui brand regional de produse alimentare puternic, povestirea istoriei culturii alimentare, producția de filme cu specific și reprezentarea la festivalurile alimentare. Vizitând zonele cuprinse în proiect, ei au cunoscut o mare diversitate de producători locali, au observat diferite strategii de marketing și au avut posibilitatea de a-și promova produsele la festivalurile organizate în acest scop. Pe lângă avantajele provenite din schimbul de experiență, beneficiile aduse de PCT includ crearea de noi conexiuni relevante și a unui sentiment de apartenență și solidaritate între participanți, atât în regiunile coparticipante, cât și la nivel transnațional. Proiectul ne-a ajutat să dezvoltăm o cultură locală a mâncării în regiunile noastre și să ne angajăm în promovarea ei, declara scoțianul Fergus Younger. Partenerul din Polonia are în obiectiv dezvoltarea unei platforme virtuale a produselor alimentare, care să devină sursa viitoare de învățare prin cooperare, asigurându-se astfel capitalizarea rezultatelor proiectului. Schimbările de personal pe durata implementării au creat o problemă de natură lingvistică, generatoare a unor serii de neînțelegeri între parteneri, care puteau fi evitate prin includerea și bugetarea unor translatori. Unii dintre parteneri susțin că ar fi preferat dezvoltarea unei rețele mai puțin ambițioase a proiectului, prin simplificarea obiectivelor-cheie. În plus, greutățile administrative create de regulile aplicate regiunilor participante, conform PCT, au fost oarecum subestimate

23 MALTA Ecologismul maltez atestat Titlul proiectului: Conversia de la agricultura tradițională la cea ecologică în Malta Proiect finanțat prin Măsura Introducerea sistemelor de calitate alimentară Beneficiar: Mary Mallia Localizare: Mġarr, Malta Regiunea de dezvoltare: Malta Perioada de implementare: noiembrie noiembrie 2012 Buget total: euro Finanțare nerambursabilă: euro Cofinanțare (contribuția beneficiarului): 0 euro Teme: creșterea competitivității în sectorul silvic și agricol, creșterea calității produselor agricole Beneficiara proiectului este o agricultoare cu tradiție, care se ocupă de cultivarea și comercializarea legumelor în Malta. De aici a pornit și ideea de proiect, iar posibilitatea de finanțare i-a permis acesteia să o pună în practică, transformându-și ferma vegetală tradițională într-una cu produse bio. Obiectivul general al proiectului este de a transforma agricultura tradițională în agricultură ecologică, având ca scop obținerea unor produse de înaltă calitate, prin metode ce implică protecția mediului. Activitatea principală a proiectului a constat în cultivarea în sistem ecologic a legumelor. Pentru obținerea acestora, solul nu este tratat chimic și nu se acționează cu pesticide sau fungicide, astfel încât legumele cultivate cresc în mod natural

24 În acest context, beneficiara și lucrătorii din exploatația agricolă au participat la un curs de specializare, organizat de Mișcarea Agriculturii Ecologice din Malta. După participarea la cursurile de perfecționare și după ce ferma a trecut prin anumite procedee tehnologice de transformare, beneficiara a primit certificatul ce atestă activitatea agricolă ecologică. Metodele de producție ecologică presupun protecția mediului. Insectele benefice și plantele sunt lăsate să se dezvolte pentru a ajuta culturile, prin aerarea solului și lupta împotriva dăunătorilor. Așadar, solul este mai sănătos, iar randamentul producției este mult mai mare. În plus, un sol sănătos reține umezeala mai mult timp, fapt care ajută culturile în perioadele secetoase. O producție în sistem ecologic înseamnă costuri relativ mari, de aceea mulți dintre fermieri nu-și transformă culturile în producții ecologice, cu toate că acest sistem ajută la creșterea competitivității agricole și a valorii adăugate. Implementarea proiectului i-a permis beneficiarei să-și vândă produsele la un preț ușor ridicat față de nivelul pieței. Acest fapt a fost posibil datorită accesării fondurilor europene, ce au contribuit la compensarea unei părți din cheltuielile de certificare, iar cultura în sistem ecologic a redus costurile de plivit și de combatere a dăunătorilor. Realizarea proiectului încurajează producția în sistem ecologic și, totodată, readuce în prim-plan posibilitățile multiple oferite de fondurile de dezvoltare rurală

25 ITALIA Lanț de aprovizionare pentru cartofi de calitate În mijlocul Italiei, un consorțiu format din cooperative și producători inspirați de o rezervație naturală locală a achiziționat echipamentele necesare pentru a pune bazele unui lanț de aprovizionare de înaltă calitate pentru cartofi gata de procesare, obținând rezultate foarte bune. Consorzio Pataticoltori del Viterbese (CO.PA.VIT.), înființat în 46 Titlul proiectului: O nouă metodă pentru dezvoltarea unui lanț de aprovizionare pentru cartofi de calitate Proiect finanțat prin Măsura Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere Beneficiar: The Consorzio Pataticoltori del Viterbese (CO.PA.VIT.) Localizare: Acquapendente, Provincia Viterbo, Italia Regiunea de dezvoltare: Lazio Perioada de implementare: martie aprilie 2011 Buget total: euro Finanțare nerambursabilă: euro Cofinanțare (contribuția beneficiarului): euro Teme: creșterea competitivității sectorului agricol, restructurare, dezvoltarea potențialului fizic și promovarea inovației 2008, cuprinde producătorii de cartofi din regiunea de dezvoltare Lazio. Înființarea acestuia a fost promovată de Rezervația Naturală Monte Rufeno, ca urmare a consultării actorilor locali cu privire la dezvoltarea durabilă a zonei. Consorțiul a realizat că, pentru a-și îndeplini misiunea originală și a crește valoarea adăugată pentru producători, era necesară crearea unei instalații moderne pentru procesarea primară a cartofilor. Punerea în funcțiune a instalației de procesare a cartofilor și achiziționarea de echipamente moderne au fost motivate de necesitatea consolidării lanțului de distribuție al cooperativei, care să permită producerea și vânzarea unei noi game de produse: cinci tipuri distincte de cartofi decojiți. Noua fabrică a avut ca scop și creșterea nivelului de colaborare între sutele de producători de cartofi din regiunea Lazio: fiind vorba de o producție de peste t, mai mult de 600 de producători locali deveneau parte din afacere. Finanțarea prin Măsura 123 a fost folosită în principal pentru achiziționarea de echipamente moderne de pregătire a cartofilor. Acestea au inclus o secțiune de curățare cu aer sub presiune, o unitate de peeling (curățare), o bandă transportoare principală, cu ajutorul căreia lucrătorii separă cartofii care nu sunt conformi cu standardele de calitate, un tăietor pentru selectarea celor cinci dimensiuni diferite de cartofi, un selector cu precizie optică, o mașină de distribuire a ozonului, care previne înnegrirea cartofilor decojiți, și o mașină de ambalat, pentru pregătirea cartofilor în saci de până la 5 kg. Vânzarea cartofilor gata de utilizare a permis creșterea valorii adăugate pentru o parte a producției pe care consumatorii nu ar fi cumpărat-o din cauza unor probleme minore (de exemplu, dimensiunea redusă a produselor). Fabrica i-a adunat pe producătorii locali sub o singură organizație, prevenind astfel posibila concurență între ei. Proiectul a încurajat și dezvoltarea altor inițiative privind gestionarea durabilă a producției de cartofi. Fabrica a fost punctul de referință pentru începerea procesului de obținere a certificării PGI (Protected Geographical Indication - Indicație Geografică Protejată) pentru cartofii Alto Viterbese. Cooperarea între actorii din cadrul lanțului alimentar nu este întotdeauna de succes, dar acest proiect demonstrează că este posibilă reunirea unui număr mare de fermieri și producători într-o organizație care urmărește atingerea unui obiectiv stabilit în comun: dezvoltarea teritoriului prin axarea pe un produs și pe un proces de producție îmbunătățit, grupând, în același timp, și alte părți interesate. 47

26 GRECIA Ceramica greacă dă mâna cu nanotehnologia Titlul proiectului: Utilizarea nanotehnologiei în producția vaselor de ceramică Proiect finanțat prin Axa 3 a Programului Național de Dezvoltare Rurală, Măsura Sprijin pentru crearea și dezvoltarea de microîntreprinderi Beneficiar: Houlakis Konstantinos (Minoan Pottery) Localizare: satul Thrapsano, municipiul Minoa Pediada, regiunea Heraklion, Grecia Regiunea de dezvoltare: Creta Perioada de implementare: iulie iunie 2013 Buget total: euro Finanțare nerambursabilă: euro Cofinanțare (contribuția beneficiarului): euro Teme: diversificarea serviciilor non-agricole, creșterea calității vieții în mediul rural Solul și apa ne oferă mijloacele, tradiția cretană, pasiunea și dragostea pentru artă ne arată calea și dau forma vaselor, iar focul le păstrează de-a lungul timpului Din ceramica minoică Proiectul de față este unul categoric inovator și vizează extinderea unui atelier de ceramică prin utilizarea nanotehnologiei*. Acest proiect a fost implementat în satul Thrapsano, în provincia Pediada, la circa 30 km de Heraklion. Zona Thrapsano este menționată în documentele oficiale ale secolului al XVI-lea ca fiind satul olarilor, iar această denumire stă la baza tradiției vaselor ceramice specifice civilizației minoice. Aici, arta și tradiția transformă vasele de ceramică lucrate manual în capodopere atemporale, care reflectă istoria culturii și bogăția civilizației minoice. Thrapsano este identificat cu vasele de dimensiuni mari, așa-numitele pitharia, speciale pentru depozitare. Pornind de la tehnicile tradiționale de realizare a vaselor ceramice, Konstantinos Houlakis a decis implementarea unui proiect care să le păstreze prin introducerea unor tehnici moderne: Sunt aceleași mișcări ale mâinilor, coacerea se face în cuptor, printr-o metodă unică, oferind vaselor noastre două caracteristici de bază: un aspect *Tehnică modernă, care permite fabricarea de dispozitive de talie moleculară, capabile să acționeze asupra materiei atom cu atom. Termenul a fost introdus în 1959 de fizicianul american Richard Phillips Feynman ( ); nano- cf. gr. nanos-, pitic

27 deosebit și rezistență în timp, indiferent de condițiile meteo spune inițiatorul proiectului. Instrumentele moderne cresc ritmul liniei de producție, fără să afecteze calitatea vaselor noastre. Atelierul de ceramică a fost înființat în anul 2006, printr-un proiect finanțat prin Leader+. Pentru a pune în aplicare o abordare comună în promovarea produselor ceramice locale, încă de la înființare, beneficiarul s-a înscris într-o organizație de ceramiști din Heraklion, întemeiată tot prin Leader+. Având în vedere calitatea produselor realizate în cadrul atelierului și cererea mare de pe piață, în anul 2011, beneficiarul a decis extinderea afacerii prin utilizarea unui sistem inovator în procesul de producție, respectiv utilizarea nanotehnologiei. Investiția constă în achiziția de echipamente noi, cu ajutorul cărora se face imersiunea vaselor de ceramică într-o platformă submersibilă. Nanotehnologia este utilizată pentru impermeabilizarea suprafețelor ceramice, rezultând vase etanșe de o foarte bună calitate. Procedeul funcționează astfel: după coacere, vasul de ceramică este plasat pe o platformă și scufundat timp de circa opt ore într-un amestec de apă și substanțe impermeabile, apoi este lăsat să se usuce timp de 24 de ore. În urma implementării proiectului, respectiv prin extinderea afacerii, în cadrul atelierului de ceramică s-au înregistrat beneficii economice, îmbunătățiri în procesul de producție și, în consecință, reputația vaselor a crescut. Procedeul inovator utilizat, respectiv încorporarea nanotehnologiei, crește exponențial capacitatea de producție a atelierului, simplifică procesele tehnologice și reduce timpul de prelucrare a vaselor ceramice, contribuind astfel la creșterea productivității

28 52

29 Deschiși Către Viitor CONTACT: Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR) Str. Nicolae Filipescu, nr , et. 6, Sectorul 2, Bucureşti, CP Tel.: , Fax.: info@rndr.ro, Internet: Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România, în cadrul proiectului Înfiinţarea şi sprijinirea Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală. Proiect cofinanţat prin FEADR, prin Măsura 511 din cadrul PNDR Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene. Se distribuie gratuit.